În cazul metodelor de reproducere asistată, sansele de obtinere a sarcinii la femeile normoponderale este de aprox 30% reusita, versus sub 10% procent de succes in cazul femeilor cu un BMI de 35-40 si peste 40 kg/mp. Impactul obezității asupra sarcinii (pe perioada celor 9 luni de sarcină) se corelează cu creșterea BMI-ului pe parcursul vieții gestaționale: cu cât BMI-ul este mai mare la debut, cu atât crește și riscul de complicații pentru mamă și fat.
1. Impactul obezității asupra mamei în sarcină
Cu cât indicele de masă corporală (BMI) al mamei este mai mare la debutul sarcinii, cu atât mai mare va fi creșterea BMI-ului în timpul sarcinii, cu creșterea în consecință a riscurilor și a complicațiilor specifice atât pentru mamă, cât și pentru fat.
Pentru mama, complicatiile posibile includ diabet gestational, preeclampsie sau hipertensiune în sarcină; pierderea sarcinii, naștere prematură sau sarcină suprapurtată, naștere prin cezariană; tromboembolism pre și post natal, infecții urinare sau ale plagii post cezariana. Indicele de masă la debutul sarcinii este cel mai puternic predictor pentru apariția diabetului gestational și pentru tratamentul cu insulinoterapie pe perioada sarcinii.
Fiecare creștere cu 1 unitate kg/mp al BMI-ului echivalează cu o creștere a riscului de diabet gestational cu 1%. Riscul de preeclampsie se dublează la fiecare creștere a BMI-ului cu 5-7 unități de kg/mp. Greutatea mare a mamei, asociată cu factori favorizanți (făt mare - macrosom, grăsimea pelvină importantă, distocia uterină, contracții uterine suboptimale), poate duce adeseori la indicație de naștere prin cezariană, asociată ulterior cu riscuri suplimentare: tromboembolism post natal, infecții urinare, infectii ale plagii, recuperare dificilă cu spitalizare prelungită, depresie post natală, tulburări de lactație.
Riscul de naștere prematură se corelează cu numărul de kilograme acumulate în sarcină. Tromboembolismul (TE) rămâne cea mai redutabilă complicație a sarcinii la femeia obesă, cu risc prenatal semnificativ mai mare decât la gravidele normoponderale: TE prenatal 1,8% la normoponderale vs 62,3% la supraponderale/obuze; postnatal 2,4% vs 40% în cazuri corespunzătoare.
2. Impactul obezității asupra fatului și nou-născutului
Riscurile pentru fatul născut din mamă obeză includ pierderea în evoluție a sarcinii (deces fetal), defecte congenitale (defecte tub neural, anomalii cardio-vasculare, defecte palat-buza, atrezie ano-rectală, hidrocefalie), mortalitate neonatală crescută, precum și transmiterea verticală a greutății mari (macrosomie) - două din trei fete macrosomice sunt corelate direct cu BMI-ul mamei.
Macrosomia, împreună cu grasimea pelvină a mamei, distocia uterină și alte evenimente, poate să conducă la complicații pe durata travaliului și nașterii, ceea ce crește riscul de cezariană.
3. Profil metabolic și sindromul metabolic în sarcină
Realizarea unui profil metabolic early-pregnancy poate permite identificarea pacientelor cu sindrom metabolic, care, corelat cu hipertensiunea arterială din primele săptămâni, crește riscul de naștere prematură. Studiile evidențiază că prevalența sindromului metabolic în primul trimestru poate fi moderată, însă hipertensiunea este principalul factor de risc pentru nașterea înainte de termen.
Screening-ul pentru preeclampsie include utilizarea biomarkerilor (PAPP-A, PIGF, inhibina A, sFlt-1, PlGF) și ecografia Doppler, deținând în prezent utilitate diferențiată în identificarea riscului și recomandarea de intervenție. Raportul sFlt-1/PlGF devine un parametru foarte relevant în evaluarea severității preeclampsiei și a perioadei anticipate de naștere. Totuși, aceste teste nu sunt de screening general, ci de evaluare a riscului în cazuri clinice particulare.
În ansamblu, sarcina induce modificări metabolice asemănătoare sindromului metabolic; exacerbat sau preexistent, sindromul poate facilita complicațiile majore.
4. Recomandări pentru gestionare și prevenție
Optimizarea stilului de viață și pierderea în greutate înainte de concepție, precum și monitorizarea strictă a greutății în timpul sarcinii, scad riscurile asociate obezității. În general, dietele de scădere în greutate în timpul sarcinii nu sunt recomandate. Stabilirea unei creșteri în greutate adecvate în funcție de IMC înainte de concepție (de ex. < 25 sau < 30 în unele ghiduri) este esențială, iar pentru obezitate se recomandă o creștere în greutate de aproximativ 5-9 kg pe parcursul sarcinii.
Intervențiile nutritionale trebuie să vizeze calitatea dietei, nu doar cantitatea. Dieta mediteraneană, cu fructe și legume, cereale integrale, pește, acizi grași esențiali, nuci, ulei de măsline și un aport moderat de carne roșie, poate îmbunătăți calitatea spermei și fertilitatea la femei, reduce creșterea ponderală în sarcină și poate diminua riscul de diabet gestational.
Exercițiile fizice moderate (aprox. 150 de minute pe săptămână) sunt recomandate în timpul sarcinii, alături de evitarea alcoolului și fumatului. Este importantă colaborarea cu echipa medicală pentru personalizarea planului alimentar în funcție de vârstă, greutate, istoricul medical și necesitățile fetusului.
La SANADOR, femeile gravide au acces la consultații de obstetrică-ginecologie, ecografii performante, analize de laborator și monitorizare prenatală adaptată nevoilor fiecărei paciente, cu accent pe managementul sarcinilor cu risc și pe sprijinul pentru menținerea unei greutăți sănătoase în timpul sarcinii.
În concluzie, obezitatea maternă exercită un impact puternic negativ asupra tuturor aspectelor reproducerii-de la fertilitate la naștere și sănătatea copilului pe termen lung. Optimizarea greutății înainte de concepție, monitorizarea atentă a creșterii în greutate în sarcină și adoptarea unui stil de viață sănătos sunt cheia reducerii riscurilor, în special pentru BMI peste 35 kg/m2.
De asemenea, o vizualizare poate ilustra relația dintre BMI la debutul sarcinii, creșterea ponderală în timpul sarcinii și riscul de complicații pentru mamă și fat.
Abordarea OBEZITĂȚII și a creșterii în greutate - cauze, factori de risc, IMC, complicații și tratament
Tablou sumar: factori și riscuri principali
| Factor | Risc asociat | Note |
|---|---|---|
| BMI la debut | diabet gestational, preeclampsie | crește riscurile proporțional cu BMI |
| Creștere ponderală | naștere cezariană, prematuritate | corelează cu BMI și cu factorii materni |
| TE fetal/prenatal | TE prenatal mare la obezitate | riscuri semnificativ crescute |
| Macrosomie | risc de distocie, cezariană | corelat cu BMI |
| Preeclampsie | complicații materne/ fetale | marker pentru monitorizare |
Despre nutriția în sarcină, ghiduri internaționale recomandă să se urmărească o creștere în greutate adaptată în funcție de IMC-ul pregravidic, cu accent pe proteinele de calitate, vitaminele esențiale (acid folic), calciu, fier și acizi grași esențiali. Intervenția nutrițională devine o punte între cunoștințele teoretice și aplicarea practică în viața de zi cu zi a viitoarei mame, pentru a promova o sarcină sănătoasă atât pentru mamă, cât și pentru fat.
tags: #legatura #dintre #varsta #metabolica #si #sarcina