Institutul Limbii Române (ILR) a fost înființat prin Hotărârea de Guvern nr. 34/1999 ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Educației Naționale, având ca misiune promovarea limbii, culturii și civilizații românești în străinătate, prin mijloacele specifice sistemului de educație. Începe să devină un fapt aproape comun să auzi vorbindu-se românește, indiferent de țară și de continent - pe stradă, în mijloacele de transport, în magazine - ori în spațiul virtual. Românii și comunitățile de români din străinătate sunt o realitate cu nevoi legitime, în care, tot mai des, apare o cerință specifică: aceea a cultivării limbii materne. Informații legate de predarea limbii române ca limbă străină sunt menționate de la începutul secolului al XIX-lea. Institutul Limbii Române asigură păstrarea, dezvoltarea și afirmarea identității lingvistice și culturale, prin promovarea limbii române.
O.M.E.N. nr. Ordin nr. 3847 din 26 mai 2021 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului educației naționale nr. a relevat importanța consolidării rolului limbii materne în educația copiilor români din diaspora. Cu toate acestea, dispariția limbilor este o realitate. De pe Google, aflăm că aproape jumătate din limbile cunoscute astăzi sunt pe cale de dispariție. Diversitatea lingvistică este o parte a diversității biologice. Atunci când dispar specii de animale sau plante, planeta are de suferit. Tot așa, dacă limbile s-ar pierde și am ajunge să comunicăm doar în engleză, spaniolă, germană, franceză și chineză, întreaga lume ar fi mult mai săracă.
Dar ce este o limbă maternă? Limba maternă este prima limbă pe care o persoană o învață în primii ani de viață și pe care o va folosi pe tot parcursul vieții, ca instrument de gândire și comunicare. Modul în care gândim și ne definim este strâns legat de limba noastră maternă. Fiecărei limbi îi corespunde o cultură specifică. Orice limbă este asociată cu un mod diferit de a vedea realitatea. Când vorbim de limba maternă, ne referim la limba pe care ființa umană o dobândește de la părinți sau în cadrul familiei lărgite. În acest mediu imediat, limba maternă se dobândește în mod natural, fără intervenții lingvistice conștiente, de aceea este, în general, limba în care se atinge cel mai mare grad de competență lingvistică atunci când sunt cunoscute sau stăpânite și alte limbi.
În cazul copiilor noștri, care au o limbă de predare în școală diferită de limba lor maternă, limbă adoptivă, este de la sine înțeles că acești copii nu ajung la școală fără anumite competențe lingvistice. Cu toții au avut experiențe anterioare de la o vârstă foarte fragedă, dobândite prin intermediul primei lor limbi, limba română, limbă pe care au auzit-o încă de la naștere și în care familia lor a comunicat cu ei. Limba maternă este limba pe care se bazează cea mai mare parte a înțelegerii lor, a vocabularului și a cunoștințelor de bază. Limba maternă este esențială pentru învățare, deoarece facilitează dobândirea abilităților de lectură și scriere, abilități care stau la baza dezvoltării personale.
Este o expresie unică a identității noastre, a unității noastre ca popor și o sursă de cunoaștere și de dezvoltare a creativității. Din momentul în care un copil este introdus într-o limbă nouă, trebuie să îi oferim oportunități pentru ca acesta să continue să își dezvolte utilizarea primei limbi, deoarece acest lucru va facilita învățarea unor niveluri mai complexe de competențe și cunoștințe, proces pe care modelele de educație multilingvă îl încurajează pentru a construi o punte către învățarea unei noi limbi. Pe lângă aceasta, limba este poate singurul mijloc prin care are loc procesul de socializare între ființele umane, prin care vorbitorul construiește sensuri pentru a le schimba în dialog cu ceilalți, construind noi semnificații sociale și culturale.
Existența umană este indisolubil legată de relațiile sociale, menținute prin comunicare și dialog. Comoara spirituală a oricărei națiuni este limba. Cel mai important lucru pentru orice persoană este limba în care învață mai întâi să vorbească și să recunoască lumea. Aceasta este limba copilăriei, limba vorbită în familie, limba primelor relații în societate. Statul român, prin intermediul Institutului Limbii Române, direct subordonat Ministerului Educației, oferă copiilor români care trăiesc în diaspora, șansa de a intra în contact atât cu limba lor maternă literară, cât și cu valori ale patrimoniului cultural românesc, prin cursul de limbă, cultură și civilizație românească.
Metodele tradiţionale de predare au fost considerate în ultimele decenii învechite și chiar depășite, mulți teoreticieni militând pentru metodele moderne, care și-au dovedit importanța și utilitatea, în contextul pandemic actual, în școala online. Cu toate acestea, metodele tradiționale de predare și-au arătat utilitatea în ultimii ani și s-au făcut resimțite treptat, în predarea unei limbi străine, căci s-a ajuns la o suprasaturație de metode moderne interactive și online, elevii fiind mult prea familiarizați cu ele și ajungând uneori să se plictisească ușor de acestea. Astfel, dacă metoda traducerii dintr-o limbă străină, în limba maternă și invers a fost intens criticată de mulți specialiști, de-a lungul vremii, aceasta a reapărut în contextul olimpiadelor școlare de limbi moderne, din anii recenți, precum și în manualele de nivel gimnazial, ce urmează noile programe școlare, demonstrând astfel importanța ei majoră, în predarea și învățarea unei limbi străine.
Foi ceva, în ultimii ani, documentația specifică și obligatorie, cum ar fi planificările calendaristice și pe unități, care trebuiau redactate în limba străină de predare, au revenit la conținut total în limba română. În ceea ce privește experiența mea personală ca profesor de limba engleză, la ciclurile primar, gimnazial și liceal, pot afirma că am încercat mereu să păstrez un echilibru între metodele moderne și cele tradiționale de predare, cele din urmă dovedindu-se în multe ocazii mai de încredere și mai utile decât primele, fiind uneori criticată sub acest aspect. În concluzie, trebuie să conștientizăm faptul că tradiționalul nu este neapărat depășit, precum și că metodele moderne nu sunt întotdeauna cele mai reușite.
Studiul „De la limba maternă la bilingvism și multilingvism” abordează tema dezvoltării vorbitorilor bilingvi sau multilingvi pornind de la raportul proporțional între competența în limba maternă și învățarea unor noi limbi străine. Dezvoltarea unei competențe foarte avansate de utilizare a limbii materne reprezintă una dintre cele mai importante premise pentru însușirea unei a doua sau a treia limbi. Lucrarea mai abordează și importanța transferului între limbi înrudite. Acolo unde există asemănări fonetice, lexicale și sintactice, elevul poate trece mai ușor de la învățarea unei limbi de bază la o a doua, înrudită. Considerată o competență esențială pentru viața în societatea mileniului al treilea, comunicarea eficientă reprezintă unul dintre subiectele preferate ale lingviștilor și nu numai. Dezvoltarea profesională, individuală și culturală depind astăzi de competența lingvistică în două sau chiar mai multe limbi. Pașii de urmat pentru a face trecerea de la limba maternă la multilingvism au reprezentat un subiect de studiu extins în ultimele decenii.
Transferul lingvistic și efectele sale asupra învățării
Un prim pas spre o analiză a parcursului achiziției de limbaje noi îl reprezintă investigarea factorilor care determină folosirea mai multor limbaje în educație sau introducerea mai multor limbi de studiu în curriculumul școlar. În țări cu o populație eterogenă și diversitate lingvistică, multilingvismul facilitează comunicarea și colaborarea între și în comunități. Un alt factor demn de menționat pentru promovarea multilingvismului este dorința de promovare a identității naționale, ceea ce ar justifica folosirea mai multor limbi în educație. Numeroase țări susțin învățarea limbilor străine în școli pentru promovarea și dezvoltarea națională sau regională. Studiile realizate asupra programelor de învățare a limbilor străine indică trăsături comune ca fiind cheia succesului: sprijin din partea familiei și a comunității; stăpânirea foarte bună a limbii materne ca premisă esențială pentru dezvoltarea intelectuală; transferul cognitiv și lingvistic; profesorii foarte experimentați în folosirea și predarea limbii străine.
Studiile efectuate în diferite părți ale lumii au explicat modul în care are loc transferul lingvistic de la o limbă de studiu la alta. Astfel, cercetătorii au concluzionat că bilingvismul influențează pozitiv învățarea unei noi limbi, evidențiind transferul de la o limbă la alta. Totuși, strategiile și contextul care optimizează transferul sunt în continuu proces de îmbunătățire și adaptare pentru o maximă eficiență a procesului instructiv-educativ. Transferul lingvistic este de asemenea favorizat de dezvoltarea optimă a capacității de exprimare în limba maternă. În astfel de contexte, educația bilingvă are un succes sporit. Neglijarea educației formale poate genera consecințe asupra cogniției și limbajului. Swain et al. (1990) au demonstrat că abilitățile de comunicare dobândite în context formal ajută la învățarea unei limbi străine, iar elevii bilingvi cu bune abilități în limba maternă și o limbă străină manifestă o mai mare ușurință în învățarea unei a treia limbi.
Perspective educaționale asupra învățării celei de-a doua sau a treia limbi străine
În ceea ce privește învățarea unei a doua sau a treia limbi, vârsta este un factor central. Introducerea timpurie a unei a doua limbi străine poate avea efecte variate: unele studii nu arată diferențe semnificative, în timp ce altele, precum Genesee (1987), au arătat avantaje pentru începerea mai târzie a învățării. Mulți cercetători susțin o ofertă graduală a limbilor suplimentare pentru a optimiza rezultatele. Elevii trebuie să-și consolideze mai întâi competențele complexe în limba maternă înainte de a începe învățarea unei alte limbi. Profesorii de limbi străine ar trebui să fie familiarizați cu etapele dezvoltării limbajului pentru a eficientiza experiența elevilor prin adoptarea celor mai bune strategii de creștere a abilităților comunicative. Astfel, nu doar planificarea lecțiilor, ci și dezvoltarea profesională continuă îi pot ține pe profesori la curent cu noile tendințe din cercetarea lingvistică care pot fi puse în practică pentru dezvoltarea bilingvismului și multilingvismului elevilor.
Conectarea dintre identitate, cultură și limbă
Limba maternă nu este doar un instrument de comunicare; este baza identității, puntea spre contextul cultural și sursa creativității. Realitatea călingvistică a comunităților românești din diaspora reflectă nevoia de conservare a patrimoniului cultural românesc prin cursuri de limbă, cultură și civilizație românească. Într-un secol al globalizării, promovarea limbii materne susține diversitatea culturală și stimulează dialogul intercultural, contribuind la construire identitară și la dezvoltarea personală a fiecărui individ.

Pe lângă acestea, includerea elementelor tradiționale în predare alături de metode moderne poate crea un echilibru educațional benefic pentru elevi. Transferul lingvistic, crearea de punți între limbi asemănătoare și consolidarea competențelor în limba maternă pot facilita învățarea altor limbi și deschid oportunități de colaborare în comunități diverse.
Bilingualism Unpacked: Myths and Facts
Studiile și literatura de specialitate subliniază că bilingvismul și multilingvismul pot spori creativitatea, abilitățile mentale și capacitatea de comunicare în contexte sociale variate. În plus, transferul lingvistic este un proces complex, influențat de factori precum similitudinile fonetice, lexicale și sintactice dintre limbi. De aceea, o predare echilibrată, care valorizează atât tradiționalul, cât și inovațiile, poate susține dezvoltarea copiilor în diaspora și în țară.
| Aspect | Impact | Referințe |
|---|---|---|
| Identitate lingvistică | Consolidarea identității naționale și patrimoniului cultural | ILR, planuri educaționale |
| Transfer lingvistic | Creșterea eficienței în învățarea a două sau mai multe limbi | Studii Cenoz, Ringbom, Swain |
| Metode de predare | Echilibru între tradiționale și moderne | Analize pedagogice, olimpiade |
Astfel, importanța limbii materne în dezvoltarea personală și culturală nu este doar o chestiune de identitate, ci un proces educațional esențial pentru formarea cetățenilor competenți, creativi și deschiși spre dialog urban și global.
Postări populare:
- Gestionarea hipertensiunii în sarcină: cauze și soluții
- Serviciile medicale oferite de Maternitatea Spitalului Mavromati
- Ghid Luca Bebetto: carucior 3 in 1 și modelele Luca PRO, prețuri detaliate
- Complicații la naștere asociate cu pozițiile nefavorabile ale fătului
- Întâlniri discrete în județul Vâlcea