Poți învăța o limbă străină la orice vârstă și mai mult decât atât, multilingvismul întârzie bolile bătrâneții. Viorica Marian, psiholingvistă și profesoară la Northwestern University, SUA, a cercetat modul în care limba ne modelează realitatea. De Ziua Limbii Române, vorbim despre limbă, politizarea ei, AI, de ce n-ar mai trebui să ne complexăm dacă avem un accent și dacă „dor” este cu adevărat intraductibil. A copilărit în Cahul cu bunica sa, vorbind deopotrivă română și rusă, până când părinții au terminat facultățile de medicină și au luat-o la Chișinău. Acolo a mers la o grădiniță unde a început să învețe engleză.
Își amintește clar cum copiii din Moldova greșeau pluralul la „palton” (пальто, pal'to) din cauza asemănării fonetice dintre cuvinte în română și rusă. Tot atunci a remarcat ciudățenia limbii române de a primi în casa ei cuvinte care sunt masculine la singular și feminine la plural, cum e scaun-scaune. „Aceste curiozități were puzzling me and were making me wonder why does language work this way and how does this influence the way we think?”, îmi spune în timp ce bem un ceai în librăria Cărturești Cișmigiu. Spune că în română are accent moldovenesc, în rusă - accentul republicilor sovietice de sus. Are un ușor accent și în engleză, dar acolo se simte cel mai acasă din punct de vedere lingvistic. Se descurcă în spaniolă, s-a apucat și de japoneză, pe care o învață cu ajutorul aplicațiilor care „se bazează pe neurotransmitters, brains feels good when you play this game, dar nu e atât de eficient ca învățatul cu un profesor.”
Viorica Marian a venit în România în primăvara acestui an să-și lanseze cartea „Puterea limbajului” și publicăm astăzi, de Ziua Limbii Române, acest dialog despre cum limbajul ne modelează realitatea și despre beneficiul vorbirii mai multor limbi. Școala9: Există un soi de superioritate lingvistică pe care unele popoare cred că o au asupra altora. Limba noastră e mai bună, mai frumoasă, cuvintele noastre nu sunt traductibile în alte limbi. Și m-aș opri la cuvântul despre care noi, cu mândrie, de multe ori spunem că este intraductibil și că e doar al nostru - dor. Este cu adevărat intraductibil? Ce spune specialistul?
Limba ca armă politică și rolul contextului cultural
Viorica Marian: E ceva ce aud de la vorbitorii multor limbi. Sunt oameni care cred că limba arabă e cea mai bogată și poeziile arabe sunt cele mai frumoase și desigur, sunt de acord, dar la fel și literatura persană și literatura japoneză și chineză și spaniolă, engleză, română sunt frumoase. Fiecare limbă are nuanțele ei. Nu poți să spui că o limbă e mai bună sau mai rea ca alta. De multe ori, acest lucru e influențat de nivelul la care cunoaștem o limbă, cât de mare e vocabularul pe care îl avem. De exemplu, sunt cercetări care arată că capacitatea noastră de a aprecia poezia este influențată de nivelul la care cunoaștem limba. Sunt poeți care scriu la un nivel foarte simplu, care e accesibil și la copii, și la mase. Sunt poeți pentru care ai nevoie de cel puțin 10 clase. Sunt alții la care ai nevoie de facultate și sunt alții care sunt la un nivel rarefiat foarte înalt unde trebuie să cunoști anumite nuanțe ale limbii, ale cuvintelor, ale gramaticii ca să îi apreciezi. Poezia e foarte complexă. Și atunci, cuiva care nu are nivelul filologic care să-i permită să aprecieze nu îi pare poezia deosebită.
Limba română e o limbă foarte frumoasă, bogată, dulce. E un izvor de mândrie națională, desigur, avem poeți nemaipomeniți. Cuvântul „dor” e un cuvânt deosebit cu nuanțe specifice poporului român. E interesant că ai ales anume cuvântul ăsta. E interesant ce spune chiar despre tine ca om sau despre noi ca națiune. Asta nu înseamnă ca nu sunt alte limbi și alți oameni care nu simt dorul. Poate doar îl numesc puțin mai altfel și poate din cauză că îl numesc altfel îl și simt puțin mai altfel. Cum numești influențează ce vezi, ce ții minte, ce simți. Numele pe care îl dai unui lucru influențează cum experimentăm acel ceva. Limbajul pe care îl folosim influențează cum percepem lumea, ce simțim, lumea noastră lăuntrică, cum percepem realitatea, emoțiile noastre, toate. E o putere nemaipomenită.
Eminescu a scris că „nu suntem noi stăpânii limbii, ci limba e stăpâna noastră”. În carte am folosit un citat de la Ludwig Wittgenstein: „limba e o închisoare” pentru că, într-adevăr, ne reduce experiența dacă nu avem un nume la ceva. Dacă nu avem un nume, atunci avem cu adevărat acel gând? Dacă nu îl putem pune în cuvinte, avem sentimentul acela? Cât de legată este limba cu gândul? Care e prima: gândul sau limba? Care influențează pe care?
Politica limbii și transferul între limbi
Dicționarul din română în română - Limba a fost adesea folosită ca armă politică: limba moldovenească ca limbă de stat în Moldova sau interdicțiile pentru minoritatea maghiară de a vorbi limba la noi în comunism. Care este viziunea dumneavoastră în ceea ce privește folosirea limbii în politică? Influența limbii asupra societăților e ceva care a existat istoric de când e lumea. Ai pomenit situația Moldovei care este un caz foarte interesant pentru că aici e un experiment social făcut de Uniunea Sovietică. Practic, iei o limbă și îi schimbi alfabetul. Ai limba română cu alfabet latin și îi impui alfabetul chirilic, care nu se potrivește așa de bine. De ce au făcut aceasta? Pentru că prin influențarea alfabetului și a limbii influențezi identitatea națională a poporului.
Manipularea limbii pentru ideologii politice e ceva care a existat, continuă și va exista. Și nu numai în Uniunea Sovietică. Eu în carte scriu despre Coreea de Sud și Coreea de Nord, unde limbile au devenit divergente în deceniile recente, de când a fost separată țara, la modul în care au apărut și dicționare, ca cel din română în română. O nebunie! Limba unui popor, mișcarea culturală, mișcarea socială e foarte mult influențată de limbă și politicienii știu și folosesc limba pentru a manipula voturi. Chiar și la monolingvi există asta. Am fost la un curs în Statele Unite ținut de o persoană care scria discursuri pentru președintele de la acea vreme, toți au speechwriters care sunt specialiști în a înțelege felul în care diferite cuvinte, diferite sunete, diferite manipulări ale limbajului influențează reacția poporului, voturile, sentimentele, gândurile. Sunt diferite trucuri cum poți manipula ce spui pentru a obține un răspuns anume de la un copil când ești părinte și de la un votant când ești politician.
Accentul, discriminarea și valoarea limbilor în societate
Accentul și discriminarea- Eu venind din Moldova, tot timpul la mine în casă eram lăudată dacă nu vorbeam cu accent moldovenesc și mi s-a transmis că accentul moldovenesc mă va trage înapoi. V-a complexat accentul vreodată? Îmi pare rău să aud că ai fost avut parte de așa ceva, că ai fost subiect de discriminare din cauza dialectului și accentului pe care l-ai avut. Dar, ca expert în domeniul ăsta, pot să spun că nu există o limbă sau un dialect mai presus ca altul sau mai prejos ca altul. Atitudinile noastre față de anumite dialecte sunt influențate de atitudinile noastre sociale pentru un anumit grup. Deci discriminarea nu era asupra dialectului, ci grupului care vorbește în acest dialect.
Dezvoltarea bilingvismului în SUA și în lume are două valențe: în medii urbane și educate, oamenii apreciază valoarea cunoașterii mai multor limbi și angajează profesori pentru copii; în masele mai puțin privilegiate, bilingvismul e descurajat sau asociat cu confuzie. Însă inputul lingvistic bogat este esențial pentru dezvoltarea copiilor, iar antrenamentul cognitiv al creierului este stimulentul principal pentru creativitate și flexibilitate mentală. În acest context, multilingvismul are impact pozitiv asupra dezvoltării cognitive, socializării și competențelor comunicative.
Vârsta optimă pentru învățarea limbilor străine și viitorul AI
Există o vârstă optimă? Până recent, se considera că creierul matur nu poate învăța o limbă nouă, dar studiile arată că nu este niciodată prea târziu pentru a beneficia de învățarea unei limbi. Cea mai bună perioadă este copilăria, iar a doua cea mai bună este acum. Conform unui studiu cu peste un milion de participanți, poți să înveți o limbă până la fluency la orice vârstă. Cu avansarea inteligenței artificiale, crește îngrijorarea privind dispariția limbilor, deoarece modelele mari de limbaj au baze online vaste pentru anumite limbi (engleză, germană, japoneză, spaniolă, chineză etc.) și pot domina resursele digitale, marginalizând limbile mai puțin reprezentate. Pe termen lung, riscul este dispariția accelerată a unor limbi.
Eforturile educaționale și politice moderne pot contrabalansa această tendință prin susținerea învățării limbilor străine în școli, cu scopul de a facilita transferul lingvistic între limbi stereotipizate sau înrudite. Transferul lingvistic, condiționat de asemănările fonetice, lexicale și sintactice dintre limbi, poate facilita învățarea unei limbi înrudite, iar educația bilingvă poate crește eficiența învățării de limbi străine. Studiile subliniază importanța susținerii familiei, a comunității și a unei solide stăpâniri a limbii materne ca premisă pentru dezvoltarea competențelor în a doua sau a treia limbă.
Consecințe ale multilingvismului asupra creierului
Creierul bilingv necesită un mecanism de control pentru a trece de la o limbă la alta, îmbinând inputul lingvistic cu abilitățile executive. Cercetările indică o creștere a flexibilității cognitive, a conștientizării meta-lingvistice și a creativității, precum și o întârziere a debutului demențelor în cazul vorbitorilor bilingvi. În plus, în context educațional, transferul lingvistic poate facilita învățarea celei de-a treia limbi, în funcție de strategiile utilizate și de mediul de învățare.
Avansarea AI-ului poate aduce beneficii la scurtă durată: traducere în timp real, accesul la informație și posibilitatea de comunicare în căști oriunde. Pe termen lung, este posibil să contribuie la dispariția unora dintre limbile mai puțin reprezentate datorită dominării modelelor lingvistice mari, dacă acestea privilegiază limbile cu o bază online extinsă. Astfel, este crucial să se investească în programe de iluminare lingvistică, politică lingvistică echilibrată și în sprijinul limbilor cu resurse puține, pentru a menține diversitatea lingvistică a lumii.
Transferul între limbi și importanța limbii materne
Studiile indică faptul că stăpânirea limbii materne este o condiție esențială pentru dezvoltarea competențelor în limbi străine. Transferul lingvistic este influențat de asemănările dintre limbi; engleza poate facilita învățarea limbii germane datorită apropiărilor lexicale și structurale, în timp ce transferul între engleză și rusă poate fi mai redus. Educația bilingvă, strategiile de învățare și contextul socio-cultural joacă roluri vaste în transferul lingvistic și în progresul elevilor în a doua sau a treia limbă.
Profesorii de limbi străine ar trebui să includă în practică etapele de dezvoltare a limbajului și să valorizeze inputul bogat în limbă maternă ca premisă pentru dezvoltarea competențelor în limbi suplimentare. Iar părinții și comunitățile au un rol central în crearea mediilor favorabile în care copiii pot experimenta pluralitatea limbilor cu încredere și plăcere.
Aplicabilitatea practică și mesaje pentru cititori
- Încurajarea învățării limbilor străine încă din copilărie pentru a spori plasticitatea cerebrală și abilitățile de procesare lingvistică.
- Respectarea diversității dialectale și evitarea discriminării pe baza accentului sau a limbajului; fiecare limbă contribuie la identitatea individului și la patrimoniul cultural.
- Recunoașterea impactului limbii în politică și în formarea percepțiilor despre identitate și comunitate; sensibilizarea publicului la manipulări lingvistice.
- Înfruntarea temerilor legate de AI prin promovarea educației lingvistice, a accesului echitabil la tehnologie și a conservării limbilor cu resurse reduse.
Relativitatea lingvistică: Cum modelează limbajul gândirea
Sinteze și directii viitoare
Studiul demonstră că limba maternă modelează gândirea și că de la o vârstă fragedă, copilul își dezvoltă capacitatea de a înțelege și descrie lumea prin cuvinte. Pe măsură ce AI-ul avansează, este esențial să promovăm multilingvismul și să protejăm diversitatea lingvistică prin politici educaționale, culturale și tehnologice responsabile. Transmiterea dragostei pentru limba română, ca și pentru alte limbi, la copii rămâne un angajament cultural și social important pentru generațiile viitoare.
tags: #limba #natala #sau #materna
Postări populare:
- Ginecologi români în Colchester: obstetrică și ginecologie în Marea Britanie
- Analiza poveștii Capra cu Trei Iezi
- Ghidul nostru detaliat pentru aplicații de monitorizare a bebelușilor: BabyCam și Bibino
- Deserturi sănătoase pentru bebelușii de 12 luni: gustări dulci și nutritive
- Rolul factorului de putere în sisteme electrice: cum influențează sarcina rezistiv-inductivă