În cursul sarcinii este un fenomen natural ca femeile să experimenteze o creștere în greutate. Aceasta se întâmplă deoarece organismul se pregătește să susțină atât dezvoltarea fătului, cât și transformările necesare pentru a asigura o sarcină sănătoasă. Fundamentul acestor modificări constituie nevoia de nutrienti vitali, obținuți prin alimentație. Cu toate acestea, ideea că o viitoare mamă ar trebui să consume alimente „pentru doi” este un mit. Este esențial ca alimentația pe durata sarcinii să fie una echilibrată și nutritivă, permitand astfel o creștere ponderală gestionabilă.
Monitorizarea atentă a greutății pe parcursul sarcinii joacă un rol important în asigurarea sănătății atât a mamei, cât și a copilului. Un control adecvat al greutății nu doar că favorizează dezvoltarea armonioasă a fatului, dar poate și preveni diverse complicații asociate cu sarcina, precum nașterea prematură sau necesitatea unei nașteri prin cezariană. Acest demers facilitează ajustarea în timp util a planurilor alimentare și a nivelului de activitate fizică, asigurând beneficiile nutrientilor pentru mamă și copil.
Castigul de greutate în timpul sarcinii este un aspect cheie pentru sănătatea mamă-făt. Importanța acestuia variază de la o femeie la alta, fiind influențată de greutatea inițială și de indicele de masă corporală (IMC) pre-sarcină. Este vital ca mama să aibă o dietă echilibrată, evitând mâncărurile hipercalorice (gustări grase, prăjeli) și foarte condimentate. În plus, colaborarea cu medicul și cu un nutritionist poate oferi ghidaj personalizat pentru ajustarea greutății și a regimului alimentar, adaptate nevoilor fiecărei sarcini.
Necesarul în sarcină pe grupe de alimente
Tabelul de mai jos sintetizează necesarul orientativ pentru portii zilnice, utile pentru planificarea unei diete echilibrate în timpul sarcinii:
| Grupa de alimente | Detalii despre portia zilnica |
|---|---|
| Lactate | Pentru a ajunge la 1000 mg de calciu din lactate, ar trebui să consumi 4-5 porții pe zi. |
| Proteine | Al doilea trimestru: aproximativ 1,1 g/kg corp/zi (aprox. 71 g/zi), cu 25 g în plus față de non-gravide. |
| Grăsimi | Aportul de omega-3 (DHA/EPA) esențial pentru dezvoltarea creierului; limiteaza grăsimile saturate la 7-10% din totalul caloriilor. Evita grăsimile trans. |
| Carbohidrați | Necesar zilnic 175 g carbohidrați; alegi carbohidrați de calitate, cu indice glicemic scăzut. |
| Folate, iod, fier, vitamina D | Folate: 0,4-0,6 mg/zi; iod: 220-250 mcg/zi; fier: necesarul adaptat; vitamina D: 600 UI/zi. Suplimentele se recomandă în funcție de evaluare medicală. |
Un plan alimentar echilibrat trebuie să includă fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase. Alimentația din timpul sarcinii poate influența nu doar parametrii materni, ci și preferințele alimentare ale fătului pe termen lung, deoarece fătul poate percepe gusturi prin lichidul amniotic, iar aceste expuneri pot influența preferințele alimentare ulterioare.
Ce alimente să includă în mod regulat
Principiile de bază ale alimentației sănătoase în sarcină includ o varietate de alimente nutritive: legume și fructe proaspete, cereale integrale, carne slabă, ouă, lactate, leguminoase și grăsimi sănătoase. Dieta ar trebui să ofere proteine atât de origine animală, cât și vegetală, iar DHA/EPA din pește joacă un rol important în dezvoltarea creierului fătului.
Se recomandă consumul de pește și fructe de mare de 2 ori pe săptămână sau mai mult, în funcție de conținutul de mercur. Alegeți pești cu conținut scăzut de mercur (de ex. somon) și evitați speciile cu mercur ridicat (macrou, rechin, pește-spadă). Lactatele trebuie să fie pasteurizate, iar ouăle să fie gătite pentru a evita riscul de Salmonella. Alimentele crude sau insuficient gătite (carne, pește, ouă) trebuie evitate sau consumate cu precauție.
În ceea ce privește dulciurile și deserturile - evitați alimentele cu aluat crud sau ouă crude în preparare (maioneza făcuta în casă, tiramisu), pentru a reduce riscul de Salmonella. Se recomandă să se limiteze cafeina la maximum 200 mg/zi, iar alcoolul este strict interzis în timpul sarcinii și alăptării.
Gestionarea greutății și mituri despre “mâncatul pentru doi”
Creșterea în greutate în sarcină ar trebui să fie echilibrată în funcție de IMC-ul inițial. Pentru o gravidă cu IMC normal, recomandările sunt creștere în greutate aproximativ 10 kg până la termen. Pentru femeile subponderale, creșterea poate ajunge la 14-16 kg, iar pentru cele supraponderale doar 6-8 kg. Ritmul de creștere în greutate este mai lent în primele 20 de săptămâni și crește în ultimele 20 de săptămâni. Îngrijirea prenatală și monitorizarea atentă a greutății permit adaptarea planurilor nutriționale și a activității fizice, îmbunătățind atât sănătatea mamei, cât și a fătului.
Mitul “mâncărului pentru doi” este demontat prin cifre: în primul trimestru nu este necesară creșterea aportului caloric, iar în celelalte trimestre creșterea energetică este de aproximativ 10-25% față de necesarul pre-sarcină. O dietă excesiv hipercalorică poate crește riscurile de hipertensiune, diabet gestational, și alte complicații.
Intervenția nutritionala înainte și în timpul sarcinii
Intervenția nutritionala în preconcepție și în timpul sarcinii are ca scop reducerea riscurilor prin promovarea unei diete echilibrate, bogate în micronutrienți esențiali precum folat, iod, calciu și vitamina D. Pierderea în greutate în timpul sarcinii nu este recomandată; în schimb, se încurajează creșterea sănătoasă în greutate sub supravegherea medicului. Dieta mediteraneană este sugerată ca o opțiune benefică pentru creșterea calității spermei și poate fi utilă pentru femeile cu obezitate preexistentă sau hipertensiune.
Rolul farmacistului în perioada preconceptională poate include recomandări de suplimente (acid folic 1 mg pentru cupluri care își doresc sarcină) și ghiduri despre cafeină, plantele de ceai ce pot afecta sarcina, precum coada-șoricelului sau pelinul.
Factorii ce pot influența greutatea în sarcină
Factori genetici și psihologici, stilul de viață și mediul înconjurător contribuie la dinamica creșterii în greutate. Un IMC ridicat înainte de sarcină poate crește riscul de complicații precum diabet gestational, preeclampsie, naștere prin cezariană și risc pentru făt. O alimentație sănătoasă, combinată cu exerciții fizice moderat adaptate sarcinii, poate reduce aceste riscuri și îmbunătăți rezultatele perinatale.
Intervenția nutritionala este crucială și poate include evaluări metabolice detaliate (hemogramă, glicemie, profil lipidic, vitamine și minerale), monitorizarea cantităților de calciu, fier, iod, vitamina D și acid folic, precum și recomandări pentru suplimentele necesare în funcție de situația fiecărei gravide.
Dieta în sarcină I Dr. Anca Sultan I Femmeboutiquemedical.com
În final, nu există plan alimentar universal; nevoile variază în funcție de fiecare femeie și de fiecare sarcină în parte. Cu toate acestea, principiile rămân aceleași: alimentație variată, bogată în nutrienți, hidratare adecvată, evitarea alimentelor periculoase și menținerea unui nivel adecvat de activitate fizică, sub supravegherea medicală.
tags: #mancatul #excesiv #in #sarcina #influenteaza #greutatea