Gastroenterita, numită uneori și „gripă stomacală”, este o inflamație a tractului digestiv care poate determina vărsături, diaree și este uneori însoțită de febră sau crampe abdominale. Este cea mai frecventă afecțiune digestivă în rândul copiilor, determinând aproximativ 10% dintre decesele pediatrice și reprezintă a doua cauză de deces la nivel mondial. Modalitatea de dobândire a infecției este contactul direct cu persoane infectate, prin transmitere fecal-orală sau ingestia de apă și/ sau alimente contaminate.
Virusurile cele mai întâlnite sunt rotavirus (frecvent la nivel mondial), norovirus (frecvent în Statele Unite), astrovirus sau adenovirus. Gastroenteritele bacteriene reprezintă aproximativ 20% din totalitatea celor diagnosticate, bacteriile implicate fiind: Campylobacter, Clostridium difficile, Escherichia coli (E. coli), Salmonella, Shigella, stafilococi (care provoacă intoxicații alimentare stafilococice) și Yersinia. Substanțele toxice care pot da gastroenterita sunt prezente în plante (ciuperci otrăvitoare) sau în anumite tipuri de fructe de mare exotice. Deși este numită, în mod obișnuit, gripă stomacală, această patologie este diferită de gripă.
Etiologie, simptome și complicații
În funcție de etiologie, simptomele gastroenteritei virale pot apărea la 1-3 zile după ce pacientul a fost infectat și pot varia de la ușoare la severe. Cea mai severă complicație este deshidratarea care apare atunci când se pierd multe lichide prin vărsături și scaun. Sugarii sunt mult mai predispuși decât copiii mai mari la riscul de a se deshidrata și pot dezvolta efecte secundare grave, având nevoie de îngrijire medicală imediată.
Testele de laborator pentru diagnostic sunt necesare atunci când simptomele sunt severe sau durează mai mult de 48 de ore. La copii, obiectivele tratamentului pentru gastroenterita acută includ prevenția deshidratării, tratarea atunci când aceasta apare și reducerea duratei și a severității simptomelor. Ghidurile recomandă, de obicei, rehidratarea copiilor deshidratați, continuarea alăptării pe toată durata rehidratării și o dietă adecvată vârstei. Terapiile recomandate în astfel de situații sunt: lichide și soluții de rehidratare, rareori antibiotice pentru anumite infecții, antiemetice sau antidiareice.
Giardioza și alte manifestări gastrointestinale frecvente
Giardia intestinalis (giardioza) este o infecție parazitară care poate determina diaree, crampe abdominale, flatulență și simptome generale intestinale. Simptomele la copii pot include deficitul de creștere și luare în greutate, iar infecția poate persista sau recidiva în timp. Giardia apare în multe zone ale lumii, în special în apa potabilă și în zonele cu igienă precară. Diagnosticul se poate face prin anamneză, coproparazitologic și antigen Giardia în materiile fecale, iar tratamentul vizează eliminarea parazitului conform recomandării medicului pediatru.
Alte manifestări pot include respirația urât mirositoare (halena) cauzată de igiena dentară deficitară sau de alte condiții sistemice; flatulența excesivă poate acompania gastroenterita sau alte afecțiuni precum sindromul de colon iritabil, boala celiacă, intoleranțe alimentare etc. Dieta, hidratarea și tratamentele simptomatice (antispastice, antiemice) pot ameliora confortul pacientului. De asemenea, scaunele cu mucus sau chiar sângerările pot apărea în cazuri de inflamații intestinale sau indici precum Calprotectina fecală marcată și coronavirusul de bacterii pot necesita investigații suplimentare.
Managementul gastroenteritei la copii
La copii, obiectivele tratamentului includ prevenția deshidratării, tratarea acesteia când apare și reducerea duratei și severității simptomelor. Ghidurile recomandă rehidratarea copiilor deshidratați, continuarea alăptării pe toată durata rehidratației și menținerea unei diete adecvate vârstei. Terapiile includ lichide și soluții de rehidratare, antiemetice sau antidiareice în cazuri selectate, iar antibioticele pot fi utilizate doar după coprocultură și antibiogramă pentru cazuri specifice.
Este importantă igiena mainilor, izolarea copilului bolnav în familie și limitarea transmiterii la alți copii. Debrutarea simptomelor, monitorizarea hidratării și recunoașterea semnelor de deshidratare pot preveni complicațiile grave, iar în caz de semne de deshidratare severă sau simptome persistente, prezentarea la medic este necesară.
Alimentația și recomandările practice
Alimentația adecvată în perioada de gastroenterită la copii include surse ușor zaharinate, cu carbohidrați digerabili și proteine moderate, în funcție de vârstă. În situații de gastroenterită virală, o dietă adaptată poate include supe de legume, orez fiert, banane, mere coapte, paine prăjită și alimente ușor digerabile, cu revenire treptată către alimentația obișnuită. La sugari, alăptarea poate continua, deoarece laptele matern oferă protecție împotriva infecțiilor digestive.
În cazuri avansate, când deshidratarea necesită reechilibrare hidro-electrolitică, tratamentul poate necesita spitalizare și rehidratare perfuzabilă, în funcție de severitatea cazului și de răspunsul la tratamentul oral. Hidratarea adecvată, monitorizarea echilibrului electrolitic și abordarea etiologiei specifice contribuie la recuperarea copilului într-un interval de câteva zile.
Relația dintre dietă, microbiom și simptome non-digestive
Halena și gustul neplăcut pot avea cauze variate, de la igiena dentară până la alimentație și fumat, iar eliminarea acestora poate îmbunătăți semnificativ confortul. De asemenea, flatulența excesivă poate apărea din cauza aportului de carbohidrați nedigerabili și a dezechilibrului microbiomului intestinal. Modificările de dietă, cum ar fi reducerea alimentelor fermentați, ajustarea enzimelor digestive și evitarea alimentelor cu potențial iritant, pot contribui la diminuarea simptomelor.
Consultarea unui gastroenterolog este recomandată în cazul persistent sau sever al simptomelor, prezentarea la clinică pentru investigații precum endoscopie, ecografie abdominală, și teste de sânge sau scaun, pentru a identifica tulburările de fond (intoleranțe, boală celiacă, sindrom de intestin iritabil, infecții bacteriene sau parazitare etc.).
Aspecte practice pentru prevenție
Prevenția transmiterii gastroenteritei implică spălarea mâinilor cu apă și săpun după folosirea toaletei și schimbarea scutecului, igienizarea repetată a suprafețelor, gătirea corectă a alimentelor, păstrarea alimentelor în frigider și evitare consumului de apă din surse necunoscute. Copiii ar trebui să utilizeze scaunele auto corespunzătoare în mașină pentru a reduce riscul vătămărilor severe în caz de accident.
În timpul verii, infectiile gastrointestinale sunt frecvente la copii, iar măsurile de igienă, hidratare adecvată și tratament simptomatic atent atent pot reduce semnificativ impactul bolii, în special la copii mici.
Prezentare generală a gastroenteritei acute (pediatrie)
Rezumat practic și recomandări pentru dvs.
- Luați în serios semnele de deshidratare la copii: sete intensă, urinare redusă, ochi scurtați, letargie.
- Continueți alăptarea la sugari și oferiți soluții de rehidratare orale în doze mici, frecvent.
- Evaluați necesitatea testelor de laborator în cazul simptomelor severe sau care durează mai mult de 48 de ore.
- Adaptați alimentația la toleranța copilului, preferând alimente ușor digerabile și renunțând temporar la cele iritante.
- Învățați regulile de igienă pentru prevenția răspândirii la membrii familiei și vecini.
Diareea, vărsăturile și flatulența pot avea multiple cauze, de la infecții virale și bacteriene la intoleranțe alimentare și alte afecțiuni digestive. Când simptomele sunt persistente, severe sau însoțite de febră înaltă sau scaune cu sânge, consultați un profesionist medical pentru diagnostic și tratament țintit.
tags: #merge #burtica #si #are #miros
Postări populare:
- Cum funcționează calendarul chinezesc în previzionarea sexului copilului: analiză științifică
- Precauții la consumul de ouă în timpul sarcinii
- Colică biliară: criterii de diagnostic și management
- soluții pentru accesul la servicii medicale în zonele rurale
- Reprezentări responsabile ale femeilor gravide în industria pentru adulți