În timpul sarcinii, nevoile nutriționale ale femeii se modifică, având un rol esențial în susținerea dezvoltării normale a fătului. Deși conceptul de "a mânca pentru doi" este depășit, este important un aport crescut de micronutrienți și macronutrienți. Scopul principal este o dietă sănătoasă și variată. Din punct de vedere caloric, în primul trimestru nu este necesară suplimentarea. Este indicată o creștere a aportului cu aproximativ 350 de kcal pe zi în trimestrul doi și cu 450 kcal în trimestrul trei. Este crucial să se evite alimentele procesate, nesănătoase, care furnizează "calorii goale", și să se prefere alimentele de calitate, cât mai aproape de starea lor naturală.
Există anumite alimente interzise în sarcină, cunoscute pentru potențialul lor nociv asupra fătului, dar și alimente a căror preparare necesită o atenție sporită pentru a preveni contaminarea cu germeni periculoși.
Mercurul și peștele în sarcină
Mercurul este un element toxic, prezent în apele poluate, care, chiar și în cantități mici, poate afecta sistemul nervos, sistemul imunitar și rinichii, cauzând probleme serioase de dezvoltare la copii și afectând sistemul nervos al fătului. Peștii mari, în special, pot acumula cantități ridicate de mercur, de aceea este recomandat să fie evitați în timpul sarcinii și alăptării.
Este important de precizat că nu toți peștii sunt contaminați cu mercur. Consumul de pește în timpul sarcinii este foarte sănătos și recomandat, favorizând anumite specii și consumând pește chiar și de trei ori pe săptămână.
Riscurile consumului de pește crud și crustacee
Peștele crud și crustaceele reprezintă o altă categorie de alimente interzise în sarcină, deoarece pot cauza diverse infecții virale, bacteriene sau parazitice. Acestea includ norovirus, Vibrio, Salmonella sau Listeria. Unele infecții pot afecta femeia însărcinată, provocând deshidratare și slăbiciune musculară, în timp ce altele pot fi transmise fătului, cu consecințe grave.
Femeile însărcinate sunt deosebit de predispuse la infecția cu Listeria, fiind de 10 ori mai susceptibile, conform Centrului de Prevenire și Control al Bolilor (CDC) din SUA. Prin urmare, peștele crud, inclusiv cel afumat, este considerat un aliment interzis în sarcină.
Pericolele asociate cărnii insuficient preparate
Aceleași probleme semnalate în cazul peștelui pot apărea și în cazul cărnii necorespunzător pregătite. Consumul de carne crudă sau insuficient preparată termic crește riscul de infecție cu bacterii sau paraziți precum Toxoplasma, E. coli, Listeria și Salmonella. Deși majoritatea bacteriilor se găsesc pe suprafața cărnii, unele pot fi prezente și în interiorul fibrelor musculare. Așadar, prepararea cărnii necesită o atenție deosebită.
De asemenea, carnea procesată (mezeluri, crenvurști, mezeluri maturate) necesită precauție.
Ouăle în sarcină: Riscuri și precauții
Ouăle crude pot fi contaminate, în special cu Salmonella. Simptomele infecției includ febră, greață, vărsături, crampe abdominale și diaree, iar în cazuri rare, crampele pot cauza nașterea prematură. Alimentele care pot conține ouă crude includ maioneza și înghețata preparate în casă, precum și diverse prăjituri. Ouăle prăjite insuficient pot fi, de asemenea, periculoase.
Majoritatea produselor din comerț care conțin ou folosesc ouă pasteurizate, fiind astfel sigure. Considerați ouăle crude alimente interzise în sarcină.
Ouăle proaspete pot fi contaminate cu Salmonella, cel mai frecvent incriminate fiind ouăle de rață, gâscă, dar și de găină.
Cum să spargi ouăle corect pentru siguranța alimentară
Spargerea oului este o etapă comună în pregătirea multor preparate. Modul în care acest gest este realizat poate influența siguranța alimentară. Coaja oului poate fi purtătoare de bacterii precum Salmonella. Spargerea oului de marginea castronului poate transfera bacteriile în albuș și gălbenuș, crescând riscul de contaminare, mai ales dacă oul nu este gătit suficient.
În plus, spargerea oului de marginea castronului poate duce la apariția unor cioburi mici de coajă în preparate, care sunt greu de observat și incomode la mestecat. Lovitura aplicată pe marginea castronului poate produce crăpături neregulate, afectând textura finală a preparatelor.
Specialiștii recomandă spargerea ouălor pe o suprafață plană, cum ar fi o masă curată sau o farfurie. Această metodă permite o crăpătură uniformă și controlată, asigurând că albușul și gălbenușul rămân în siguranță, fără a se contamina cu bucăți de coajă. Evitați spargerea ouălor de marginea castronului, protejând astfel preparatele de contaminare.
Gătirea ouălor pentru a distruge Salmonella
Ouăle crude sau fierte moi pot conține Salmonella. Pentru a distruge această bacterie, ouăle trebuie gătite astfel încât atât albușul, cât și gălbenușul să devină solide:
- Fierbe oul cu coaja cel puțin 7 minute (pentru un ou de mărime medie).
- Prăjește oul pe ambele părți.
- Fierbe oul fără coajă până când albușul devine complet opac, iar gălbenușul ferm (aproximativ 5 minute pentru un ou de mărime medie).
Dacă mănânci în oraș sau cumperi din piață, fii precaută când cumperi serbet, înghețată, bezele, mousse, maioneză sau tiramisu, deoarece aceste preparate conțin frecvent ouă crude. Maioneza din supermarket este, de obicei, preparată din ouă pasteurizate și este sigură. Verifică eticheta sau întreabă dacă nu ești sigură.
Dacă gătești acasă din ouă crude, poți folosi ouă pasteurizate. Pasteurizarea încălzește oul, omorând bacteriile.
Păstrarea și manipularea sigură a ouălor
În frigider:
- Nu lăsa ouăle să vină în contact cu alte alimente.
- Ține-le în sertarul special sau în cofrajul în care le-ai cumpărat.
- Nu folosi ouă cu coaja ciobită sau murdară.
- Nu păstra în frigider ouăle fierte tari mai mult de trei zile.
Când gătești sau prepari ouăle:
- Nu imprăștia oul crud peste alimente, ustensile sau masa de gătit.
- Spală-te și șterge-te pe mâini cu atenție după ce ai atins sau gătit ouă, deoarece bacteria se poate găsi uneori atât în coajă, cât și în interior.
- Spală toate ustensilele cu apă fierbinte și detergent.
- Spală blatul de lucru cu apă fierbinte și detergent sau folosește o soluție dezinfectantă și o cârpă umedă curată.
Laptele crud, brânza nepasteurizată și sucul de fructe
Laptele crud și brânza nepasteurizată pot fi contaminate cu bacterii, la fel și sucul de fructe nepasteurizat. Contaminarea poate apărea în mod natural sau în timpul colectării sau depozitării. Pasteurizarea este cea mai eficientă metodă de a distruge bacteriile periculoase, fără a altera valoarea nutrițională a produselor.
Alcoolul și cafeina în sarcină
Sfatul general este să se evite complet băuturile alcoolice în timpul sarcinii (vinul și berea fiind considerate alimente). Chiar și un consum redus de alcool poate predispune la naștere prematură și la probleme în dezvoltarea creierului bebelușului.
Femeile însărcinate sunt sfătuite să limiteze aportul de cafeină la mai puțin de 200 de miligrame pe zi. Cafeina se absoarbe rapid și traversează placenta, iar fătul și placenta nu au enzima necesară descompunerii acesteia, putând duce la acumularea unor niveluri ridicate și la creșterea riscului unui nou-născut cu greutate mică. Chiar dacă nu este un aliment interzis, este important să nu se depășească limita zilnică de cafeină.
Alimentatia in Sarcina - TOP 8 Alimente Recomandate sau De Evitat
Importanța igienei în sarcină
În timpul sarcinii este foarte important să se minimizeze riscurile de infecție prin spălarea temeinică, decojirea sau prepararea termică a fructelor și legumelor.
tags: #spargerea #oului #sarcina