Alimentația sugarului este un subiect complex, iar recomandările specialiștilor au evoluat în timp. Diversificarea alimentației, cunoscută și sub denumirea de ablactare sau alimentație complementară, reprezintă procesul de tranziție de la o dietă bazată exclusiv pe lapte la o alimentație variată. Acest proces este esențial pentru dezvoltarea armonioasă a bebelușului.
Diversificarea alimentatiei contribuie semnificativ la dezvoltarea armonioasa a bebelusului. Introducerea treptata a alimentelor solide ofera nutrienti esentiali, cum ar fi fierul, zincul si vitaminele, care sprijina cresterea oaselor, muschilor si a sistemului imunitar. In plus, alimentele variate ajuta la dezvoltarea functiilor cognitive, deoarece creierul primeste nutrienti importanti pentru concentrare, invatare si memorare.
Introducerea unor alimente variate de la primele etape ale diversificarii ajuta bebelusul sa accepte gusturi diferite, texturi diverse si combinatii noi de arome. Aceasta expunere timpurie reduce riscul selectivitatii alimentare si ajuta copilul sa dezvolte obiceiuri alimentare sanatoase pe termen lung.
Cel mai important lucru in ceea ce priveste alimentatia unui bebelus este legat de hranirea cu lapte matern. Cel putin in primele luni de viata (4-6) alaptatul la san este esential. Alimentația naturală reprezintă forma ideală de nutriţie a nou-născutului şi sugarului sănătos, laptele de mamă fiind alimentul cu compoziţia perfect adaptată nevoilor nutritive şi capacităţii de digestie a organismului sugarului. Beneficiile laptelui matern pentru copil, mamă, familie şi societate sunt indiscutabile. Componentele sale bioactive facilitează adaptarea la viaţa extrauterină şi asigură creşterea şi dezvoltarea psihomotorie şi afectivă a copilului.
Laptele de mamă este ușor de digerat și utilizat eficient de către organismul copilului. Are un raport optim benefic pentru copil de proteine - lipide - glucide - microelemente - substanţe imunomodulatoare. Laptele de mamă are componente antiinfecţioase şi antiinflamatorii, favorizează dominanţa bifidobacteriilor în flora intestinală, iar prin conţinutul de imunoglobuline, de prebiotice și probiotice stimulează dezvoltarea imunității locale și scade incidenţa infecţiilor digestive, respiratorii și alergice.
Este important de precizat că doar un procent redus de mămici nu pot alăpta, majoritatea (aproximativ 97-98%) pot să alăpteze, indiferent de vârstă, numărul de sarcini sau dimensiunea sânilor. Fiecare mamă sănătoasă are oportunitatea de a-i oferi copilului ei o alimentație complexă şi personalizată, cu o compoziţie adaptată nevoilor acestuia.
În absenţa posibilității de alăptare se vor utiliza formulele de lapte reglementate de legislaţia europeană. Nu este necesară suplimentarea cu apă sau lichide. Se recomandă suplimentarea cu vitamina D, conform ghidurilor naţionale.
Nutriţioniştii şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă ca diversificarea alimentaţiei să nu fie prea devreme şi să nu se facă prea brusc. Până la vârsta de 6 luni sugarii au nevoie numai de lapte pentru a se putea dezvolta normal. De la vârsta de 6 luni, laptele nu mai acoperă necesităţiile nutritive ale sugarului şi trebuie introduse progresiv alimente noi. Diversificarea este bine să se facă de la 6 luni, deoarece până la această vârstă aparatul digestiv al sugarului nu este încă bine dezvoltat, la fel şi reflexul de masticaţie.
Diversificarea alimentatiei unui bebelus nu ar trebui sa inceapa mai devreme de 6 luni, cu exceptia cazurilor in care bebelusul nu ia in greutate corespunzator sau nu se dezvolta corect, ori daca este constant infometat, chiar si dupa masa. Medicul pediatru este cel care va recomanda momentul potrivit pentru a incepe diversificarea alimentatiei. Sistemul digestiv al unui bebelus se dezvolta nu numai in viata uterina, dar si in primii 2 ani de viata. Aceste semnale apar in jurul varstei de 6 luni.
La sugarul până la 6 luni alimentaţia este exclusiv lactată, prin alăptare la sân, conform OMS şi UNICEF. Diversificarea alimentaţiei se introduce progresiv, la 6 luni, conform recomandărilor ESPGHAN şi OMS.
Diversificarea alimentatiei se face in functie de greutatea bebelusului. daca sugarul are o greutate corporala mai mica in raport cu varsta, diversificarea alimentatiei presupune la inceput introducerea in alimentatie a cerealelor fara gluten, pentru ca acestea sunt mai usor de asimilat de organismul copilului si in plus sunt hipoalergenice. Ulterior se vor putea introduce si cerealele cu gluten (grau, orz, secara), pentru ca in acest fel se reduce riscul dezvoltarii diabetului si a bolii celiace, care nu este altceva decat o alergie la grau. daca sugarul are o greutate normala sau mai mare in raport cu varsta, diversificarea alimentatiei presupune introducerea de supa de legume. Acest aliment este important pentru ca este o sursa de vitamine, saruri, fibre, amidon.
Cand introduci un aliment nou in dieta bebelusului, este important sa respecti regula „un aliment nou la 2-3 zile”. Aceasta metoda permite observarea reactiilor organismului copilului la fiecare aliment in parte. Daca apar simptome precum eruptii cutanate, diaree, varsaturi sau colici, vei putea identifica rapid cauza si evita complicatii.
Fiecare aliment nou trebuie introdus atunci cand copilul este sanatos, fara alte infectii sau stari de oboseala. Daca apare oricare dintre aceste simptome, alimentul trebuie suspendat si consultat medicul pediatru.
In primele etape ale diversificarii, alimentele trebuie sa fie foarte bine pasate sau sub forma de piure fin, pentru a facilita inghitirea si a reduce riscul de sufocare. Pe masura ce copilul se obisnuieste cu mancarea solida, consistenta alimentelor poate fi treptat mai groasa, cu bucatele mici si moi, adaptate varstei si abilitatilor copilului.
Odata ce se incepe diversificarea alimentatiei, bebelusul are nevoie de un supliment de lichide pe langa lapte. Apa ajuta la hidratarea optima si sustine digestia alimentelor solide. In primele etape, se recomanda sa oferiti aproximativ 50-100 ml de apa pe zi, impartita in cantitati mici, iar doza poate creste treptat pe masura ce copilul consuma mai multe alimente solide. Apa trebuie oferita intre mese, nu in timpul sau imediat dupa alaptare sau formula de lapte, pentru a nu reduce pofta de lapte si aportul de nutrienti esentiali. Lingurita sau canita cu cioc special sunt recomandate pentru a invata copilul sa bea singur.
Exista o serie de reguli recomandate in cazul diversificarii alimentatiei bebelusului si care trebuie respectate indiferent daca laptele mai face parte sau nu din dieta sugarului. Bebelusul isi dezvolta reflexul de a inghiti in jurul varstei de 4-6 luni. Nu se recomanda sucuri de fructe sau bauturi indulcite inainte de 6 luni. De fapt zaharul nu ar trebui sa intre in dieta copilului mai devreme de 2 ani.
Laptele face in continuare parte din dieta bebelusului, chiar daca s-a trecut la diversificarea alimentara. Cu toate acestea, din momentul in care se opteaza pentru diversificarea alimentara doua dintre mese trebuie sa fie pe baza de alte alimente, nu lapte.
Diversificarea alimentatiei la sugarii care sunt hraniti cu lapte praf nu este foarte diferita. Atunci cand se trece la diversificarea alimentara, alimentele trebuie sa fie foarte bine pasate, pentru ca bebelusul sa le poata inghiti cu usurinta. Se introduce un aliment nou in alimentatia sugarului numai in cazul in care copilul este intr-o stare de sanatate buna. In multe cazuri, bebelusul respinge alimentul introdus nu pentru ca nu i-ar placea, ci pentru ca are o textura cu care nu este obisnuit, este ceva nou pentru el.
La aceasta varsta se poate introduce in alimentatia copilului carne de vita, sau carne de peste. Se poate da bebelusului ficat de pasare fiert, dar si un ou fier tare. Atentie insa la introducerea oului in alimentatie, mai intai se introduce galbenusul si abia dupa un timp albusul.
Fructele sunt foarte importante in alimentatie, dar nu introduc decat cate unul pe zi si in cantitati mici, pentru a se observa eventualele reactii alergice. Fructele nu se amesteca decat cu iaurt sau branza de vaci, nu cu un produs fainos (cum ar fi biscuitii).
La aceasta varsta, alimentatia bebelusului este si mai mult diversificata. In jurul varstei de 10 luni se pot introduce in alimentatie bucatele de alimente. Fructe: banane, mere, avocado, pere, piersici.
Unele alimente au potential alergen. Lapte de vaca integral (nu este recomandat inainte de implinirea varstei de 2 ani). Sucurile de fructe nu sunt recomandate din cauza aportului caloric (fructoza, zaharoza).
Dietele vegetariene nu sunt recomandate copiilor cu varsta sub 2 ani.
Din lunile 7-8: ficat de pasăre alternativ cu gălbenuş de ou şi carne albă, iaurt simplu.
Prima mâncare a bebelușului - Ghidul complet pentru începerea alimentației solide
Alimentația copilului în vârstă de 1-3 ani trebuie să cuprindă o varietate largă de alimente din grupele de bază şi subgrupele alimentare. Să se evite alimentele dulci, cu zahăr adăugat, băuturile gazoase, acidulate, energizante, alimente de tip fast-food, mâncărurile prăjite, sărate, conform Listei de alimente nerecomandate şi Tabelului de alegeri alimentare.
Este esențială monitorizarea copilului de către medicul pediatru, având în vedere că fiecare bebeluș este unic și poate tolera anumite alimente, în timp ce altele pot provoca reacții. Diversificarea alimentației este un proces care durează mai multe luni și necesită răbdare, perseverență și o bună colaborare cu medicul pediatru.
Alimentele şi băuturile oferite copiilor din colectivităţi sunt împărţite în tabele, conform grupelor alimentare: fructe şi legume, cereale, produse din cereale şi amidonoase, lapte, derivate din lapte şi alternative, carne, produse din carne şi alternative. Alimentele din această categorie conţin cantităţi mai mari de grăsimi, zahăr sau sare adăugate şi/sau cantităţi reduse de nutrienţi esenţiali.
Pentru aprecierea cantităţii şi calităţii alimentelor consumate în medie pe zi de un copil se va realiza un calcul pe baza foilor de alimente scoase din magazie zilnic, a etichetelor nutriţionale sau pe baza meniurilor servite pe o perioadă de 10 zile lucrătoare (în două săptămâni consecutive), completate de reţetarul aferent în lunile februarie, mai şi octombrie.
Medicul şi asistentul medical din cabinetul medical din unităţile de învăţământ cu bloc alimentar propriu efectuează anchetele alimentare şi participă la întocmirea meniurilor în conformitate cu atribuţiile prevăzute.
Contraindicațiile alimentației naturale sunt rare. Tratamentul medicamentos administrat mamei, care poate fi nociv pentru sugar: se evaluează riscurile în raport cu beneficiile. Majoritatea medicamentelor sunt transferate în laptele de mamă, dar de cele mai multe ori în cantităţi subclinice, fiind sigure pentru alăptare. În situaţiile în care mama care alăptează necesită un anumit tratament, se recomandă să îşi administreze medicaţia prescrisă imediat după o alăptare sau cu puţin timp înaintea unei perioade mai îndelungate de somn a copilului. Contraindicația temporară este adaptată fiecărui caz în parte și se recomandă reluarea alăptării cât mai repede posibil după rezolvarea problemei. Plastiile mamare cu autotransplant de mamelon. Fenilcetonurie.
Pentru a evalua eficienţa suptului şi alăptării se recomandă utilizarea scorului LATCH şi a formularului pentru observarea alimentaţiei naturale B-R-E-A-S-T-Feeding Observation Form. Mama va fi consiliată şi educată pentru a dobândi abilități de alăptare şi îngrijire a copilului.
Alimentația naturală exclusivă reprezintă gold-standardul de alimentație a copilului în primele 6 luni de viață. Promovarea şi încurajarea alimentaţiei naturale la nivelul asistenţei medicale primare presupun instruirea periodică a personalului medical şi însuşirea competenţelor necesare pentru consilierea gravidei şi lăuzei, monitorizarea alimentaţiei naturale, precum şi depistarea problemelor legate de alăptare şi tratamentul acestora.
tags: #ministerul #sanatatii #alimentatia #sugarului