Domnule Preşedinte, Subsemnatul [2],_ domiciliat în [], în calitate de reclamant, chem în judecată pe [3],_, şi pe [4],_, domiciliaţi în [], în calitate de pârâţi, pentru ca prin hotărârea ce o veţi pronunţa Să constataţi că eu nu sunt tatăl copilului născut la data de [], din căsătoria mea cu pârâta. De asemenea, solicit obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată. Motivele acţiunii sunt următoarele: Motivele de fapt [4]:_ Temeiul de drept [5]: îmi întemeiez acţiunea pe dispoziţiile art. 429 și 430 din Noul Cod Civil. Probe [6]: în dovedirea pretenţiilor, solicit încuviinţarea probelor cu _, pe aspectul_ Anexez, în copie certificată, următoarele înscrisuri:_, precum şi chitanţa de plată a taxei judiciare de timbru de 73.000 lei şi timbrul judiciar de 3.000 lei. [7] Semnătura Domnului Preşedinte al Judecătoriei [8]_
Natura juridică a acţiunii şi calitatea procesuală
Natura juridică. Este o acţiune personală ce are ca obiect răsturnarea prezumţiei legale de paternitate în cazurile în care este cu neputinţă ca soţul mamei să fie tatăl copilului. Calitate procesuală activă (reclamant) o are fie soţul mamei, mama, tatăl biologic sau copilul conform art. 430 din Noul Cod Civil. Ea poate fi pornită sau, după caz, continuată şi de moştenitorii acestora, în condiţiile legii.
Contextul legislativ şi extinderea dreptului de acţiune
În reglementarea anterioară Noului Cod Civil, art. 54 alin. (2) C. fam. deschidea calea acţiunii în tăgadă de paternitate numai soţului mamei copilului, dispoziţii considerate neconstituţionale. Astfel, s-a extins sfera persoanelor care pot iniţia acţiunea, conform art. 429 Cod Civil, inclusiv mamă, copil şi tatăl biologic, iar copilul poate figura în calitate de reclamant prin reprezentant legal. De asemenea, legea permite pârâţilor să fie citaţi în proces prin mama copilului sau prin reprezentantul legal al acestuia.
Calitatea procesuală pasivă
Calitate procesuală pasivă (pârât) are copilul, care va sta în proces personal dacă are vârsta între 14 şi 18 ani şi prin reprezentant legal (care poate fi mama copilului sau un tutore, chiar ad-hoc), dacă are vârsta sub 14 ani. În toate cazurile însă, mama copilului va fi citată în proces şi în nume propriu, conform art. 54 alin. (4) C. fam.
Motivul de fapt și temeiul juridic
Se vor menţiona: a) faptul că reclamantul era căsătorit cu mama copilului la data nașterii/concepției; b) data nașterii copilului pentru a evidenția faptul că s-a născut din căsătorie, iar prezumţia legală de paternitate se poate răsturna; c) data la care titularul acţiunii a cunoscut nașterea copilului; d) împrejurările care pot răsturna prezumţia legală, cum ar fi imposibilitatea obiectivă a reclamantului de a procrea, izolări sau alte situaţii ce au împiedicat coabitarea în perioada concepției, etc.
Temeiul de drept este dat de dispoziţiile art. 54 şi art. 55 C. fam. Probe: înscrisuri, interogatoriul mamei, martori şi expertize medico-legale, inclusiv teste ADN în cazuri de determinare a paternității. Timbrajul include taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar, conform legii în vigoare. Instanţa competentă este judecătoria, cu posibilitatea ca ulterior să devină tribunal pentru minori şi familie.
Probe şi posibilități de dovedire
a) înscrisuri: certificatul de naștere al copilului, certificatul de căsătorie al reclamantului și al mamei copilului, hotărâri de divorţ, dacă există;
b) interogatoriul mamei copilului pe aspectul calităţii reclamantului de tată;
c) martori;
d) expertize medico-legale: dovedirea momentului concepțiunii, imposibilitatea medicală de procreare sau, în cazul contestației, ADN-ul pentru stabilirea filiației.
Taxe, competenţă şi procedură
Timbrajul: Taxa judiciară de timbru de 73.000 lei, timbrul judiciar de 3.000 lei. Instanța competentă: teritorial - la domiciliul pârâtului sau reședința acestuia în țară; material - judecătoria, cu posibilitatea trecerii către tribunalele pentru minori și familie în viitor.
Recunoaşterea în afara căsătoriei şi efectele
Recunoaşterea unui copil din afara căsătoriei poate fi realizată administrativ la notariat, prin declaraţie notarială sau testament (articolul 416 din Noul Cod Civil). Recunoaşterea este irevocabilă în toate cazurile. După autentificarea declarației de recunoaștere, notarul transmite copia către serviciul de stare civilă pentru a face menţiunea în registrele de stare civilă. Copiii pot adopta numele de familie al părintelui stabilit sau nume reunite, după acordul părinților.
Declaraţie de recunoaştere a paternității: model
DECLARAŢIE. Subsemnatul, NUME TATĂ, cetăţean român, cu domiciliul în [___], judeţul [___], având CNP [___], declar prin prezenta, sub sancţiunea prevăzută de art. 326 din Codul Penal pentru fals în declaraţii, că din convieţuirea mea cu numita NUME MAMĂ, posesoare a CNP [___], s-a născut la data de [___] în municipiul [___], minorul NUME COPIL, pe care îl recunosc ca fiind copilul meu şi consimt ca acesta să-mi poarte numele, pentru a se numi [___]. Prezenta declaraţie foloseşte la Primărie-Serviciul de Stare Civilă şi la orice alte organe competente. TEHNOCONFLICT, autentificare la Biroul Notarului Public [___].
Cum se prelevează un tampon bucal pentru testarea ADN a paternității
Aspecte teoretice și jurisprudență europeană
Conform art. 429 alin. 1 și 4 C. civ., acţiunea în tăgada paternităţii poate fi pornită de soţul mamei, mamă, tatăl biologic sau copil. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a tratat problema asigurării dreptului la viața privată și mecanismele de contestare a deciziilor de stabilire a filiației, subliniind echilibrul dintre dreptul la viața privată și stabilitatea familiei. Interpretarea legii române trebuie să asigure libertatea de a contesta paternitatea și necesitatea testelor de progenitoritate atunci când este justificat interesul superior al copilului.
Astfel, în urma hotărârilor și spețelor relevante, tatăl biologic poate formula cererea împotriva soțului mamei și a copilului, iar instanța poate modifica starea civilă a copilului în „copil din afara căsătoriei” în cazul admiterii cererii, cu eventuală restituire a întreținerii sau ajustări ale obligațiilor din precedentul raport familial.
Considerații practice: ce poate conține cererea
- Identificarea părților și calificările acestora conform art. 429-430 C. civ.
- Descrierea motivelor de fapt (căsătoria sau coabitarea în perioada concepției, data nașterii etc.).
- Propunerea probelor: înscrisuri, interogatorii, martori, expertize ADN.
- Solicitarea de a se admite probelor, inclusiv încuviinarea testelor medico-legale sau ADN.
- Menționarea competenței instanței, atât teritorial cât și material.
tags: #model #cerere #nu #doresc #paternitate