DIN ÎNVĂȚÂNTĂNT PREUNIVERSITAR, ÎN CONTEXTUL MODIFICĂRILOR ȘI COMPLETĂRILOR OPERATE PRIN LEGEA NR. La sfârșitul anului 2019, am publicat în paginile revistei noastre un articol referitor la răspunderea disciplinară a personalului din învățământul preuniversitar. Ulterior însă, în data de 30 decembrie 2019, a fost publicată în Monitorul Oficial al României Legea nr. 260/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011, care conține reglementări privind inaptitudinea profesională de natură psihocomportamentală (operate la art. 234 din lege) și răspunderea disciplinară (prin modificarea și completarea doar a art. 280 din lege).

În cele ce urmează, vom încerca să detaliem din nou procedura de angajare a răspunderii disciplinare a personalului din învățământul preuniversitar, evidențiind elementele de noutate din Legea nr. 260/2019, dar și problemele generate de noile texte, prin necorelarea reglementărilor. Potrivit art. 280 alin. (1) din Legea nr. 1/2011, personalul din învățământul preuniversitar răspunde disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor ce îi „revin și a fișei anuale a postului ocupat potrivit contractului individual de muncă”, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii/instituţiei, conform legii.

Observații despre reglementarea răspunderii disciplinare

  • Observăm că: 1) a dispărut din text termenul „vinovăție”, ceea ce poate crea dificultăți în interpretare; 2) pentru personalul didactic răspunderea disciplinară este angajată în condițiile art. 280-282 din Legea educației naționale; pentru personalul nedidactic se aplică dispozițiile art. 247-252.

Este important de subliniat faptul că toate aspectele vizând procedura răspunderii disciplinare trebuie detaliate în Regulamentul intern al unității de învățământ, emis în temeiul dispozițiilor art. Ce se înțelege prin „abatere disciplinară”? De remarcat că, potrivit noilor reglementări, angajarea răspunderii se poate face pentru personalul didactic și de conducere din unitățile de învățământ, pentru personalul de conducere, de îndrumare și control și „de execuție” sau „contractual”.

Folosirea sintagmei „de execuție” și a termenului „contractual” generează confuzie, întrucât personalul contractual poate fi și nedidactic. Este evident însă că sintagma și termenul se interpretează prin raportare la regula generală de la alin. (1) al art. Pentru personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar și personalul didactic de conducere, de îndrumare și control, se aplică reglementările art. 280 alin. (2).

Structura comisiilor de cercetare disciplinară

Pentru cercetarea personalului didactic de predare și didactic auxiliar din unități/instituții și a personalului de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, unul dintre membrii comisiei reprezintă organizația sindicală din care face parte persoana supusă cercetării; dacă aceasta nu este membru de sindicat, din comisie face parte un reprezentant al salariaților, iar ceilalți membri au funcția didactică cel puțin egală cu cea a persoanei cercetate. În plus, comisii formate din 3-5 membri includ un reprezentant al salariaților, iar ceilalți au funcția didactică cel puțin egală cu cea a celui care a săvârșit abaterea.

Comisia de cercetare își desfășoară activitatea în conformitate cu prevederile art. 280 alin. (4) și (6). Aceasta poate verifica numai faptele cuprinse în sesizare, iar faptele trebuie să fi fost săvîrite cu cel mult 6 luni anterior, pentru a încadra în termenul de prescripție prevăzut de art. 252 alin. (1).

Infografic: structura unei comisii de cercetare disciplinară în învățământul preuniversitar

Procedura cercetării disciplinare

În baza aprobării, se emite decizia de constituire a comisiei de cercetare, în care se menționează explicit faptul că respektiva comisie va cerceta „faptele cuprinse în sesizarea înregistrată cu nr._______” sau „presupusele abateri disciplinare cuprinse în sesizarea nr. ...” Comisia cercetează faptele din sesizare, în limita acestora, cu audierea persoanei cercetate în fața comisiei.

Audierea poate fi asistată de avocat, iar raportul de cercetare trebuie să includă: componența comisiei, sesizarea, documentele folosite, nominalizarea persoanelor audiate, modul de desfășurare, faptele și argumentele, concluziile comisiei, precum și temeiul legal al concluziilor. Raportul este prezentat în plenul Consiliului de administrație, iar propunerea de sancționare se întemeiază pe acesta.

Termenele: cercetarea faptei și comunicarea deciziei se fac în maximum 30 de zile de la înregistrarea raportului, iar persoana cercetată are dreptul la audieri și la apărare. Dacă abaterea este stabilită, sancțiunile se aplică în funcție de gravitate, iar în caz de inexistență a abaterilor/personii, se comunică acest fapt în scris.

Învățându-i pe elevi cum să cerceteze

Probleme practice și lacune legislative

Se poate evidenția un vid legislativ în lipsa unei corelari clare între articolele 280, 281, 282, în special după modificările prin Legea nr. 260/2019. Dacă nu se ajustează corect reglementările, pot apărea dificultăți în aplicarea procedurilor, începând de la cine efectuează cercetarea prealabilă până la interpretarea termenelor și a funcțiilor membrilor comisiilor.

De asemenea, este necesară clarificarea impactului sancțiunilor asupra personalului de conducere, îndrumare și control în raport cu desfăcerea contractului de muncă, precum și corelarea cu alte reglementări despre demitere sau destituire, în funcție de gravitatea abatării.

Diagrama flux procedură disciplinară

Aplicabilitatea în învățământul superior și notă comparativă

În învățământul superior există reglementări care se suprapun cu Legea nr. 1/2011, însă aplicarea acestora poate diferi în contextul disciplinar, patrimonal și contravențional. Abaterile disciplinare și sancțiunile variază în funcție de natura postului (didactic, didactic auxiliar, conducere etc.) și de cadrul instituțional (unitate, inspectorat școlar, minister).

Răspunderea disciplinară poate fi însoțită de răspunderea patrimonială, iar angajatorul poate solicita despăgubiri în caz de pagubă cauzată din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu. De asemenea, există prevederi despre termenele pentru plata daunelor și despre modalități de recuperare a pagubei în situații specifice.

tags: #model #referat #pentru #neindeplinirea #sarcinilor #de

Postări populare: