La nivel mondial, cauzele de deces difera in functie de varsta, sex si rasa. În toate statele europene, decesele premature sunt mult mai comune în rândul persoanelor cu un nivel minim de educație, venituri mici sau care aparțin categoriilor sociale defavorizate. Bolile cardiovasculare reprezintă în continuare principala cauză de deces atât în România cât şi în Europa, conform ultimului raport al Societății Europene de Cardiologie.
Context european și românesc al deceselor premature
- În România, ca și în alte țări din Europa, principala cauză de deces prematur la tineri este reprezentată de accidentele, iar în cazul persoanelor de vârstă a doua și a treia afectiunile cardiovasculare.
- Statisticile arată că România plasează pe locul 3 în Europa la decesele cauzate de boli cardiovasculare, după Bulgaria și Ucraina, iar cheltuielile pentru îngrijirea bolnavilor sunt printre cele mai mici din UE (aproximativ 48 Euro/persoană/an).
- România se află în topul țărilor UE cu nevoi de asistență medicală nesatisfăcută a pacienților, din motive ce țin de finanțare, distanță sau timpi de așteptare crescuți, și are una dintre cele mai mici speranțe de viață sănătoasă din Uniunea Europeană (57,8 ani).
- Poluarea aerului cu particule fine reprezintă un risc semnificativ pentru sănătate în UE, cu peste 238.000 de decese premature în 2020, dintre care o mare parte în zonele urbane, iar traficul epidemiologic indică faptul că expunerea la PM2,5 rămâne un factor major de mortalitate.
În același timp, în România există o clară problemă legată de mortalitatea infantilă, care este cea mai ridicată din Europa, fiind influențată de prevalența infecțiilor respiratorii, diareei sau accidentărilor în rândul copiilor.
Bolile cardiovasculare: prevenția ca cheia schimbării
Ateroscleroza este cea mai des întâlnită boală cardiovasculară și contribuie la obstrucția fluxului de sânge în arterele majore ale cordului, creierului și membrelor inferioare, fiind o cauză importantă a bolii ischemice cerebrale, a bolilor arteriale periferice și a accidentelor vasculare cerebrale.
Este esențial de subliniat că în bolile cardiovasculare, prevenția este crucială. Putem vorbi despre două tipuri de prevenție: controlul medical regulat și adoptarea unui stil de viață echilibrat cu activitate fizică regulată. Aceste măsuri pot preveni apariția bolilor cardiovasculare sau pot reduce impactul acestora.
Statistici relevante pentru decese prevenibile și tratabile
- În UE, bolile cardiace ischemice, cancerul colorectal, cancerul la sân, boli cerebrovasculare și pneumonie reprezentau în 2016 cele mai frecvente decese tratabile, însumând 65% dintre decesele provocate de boli tratabile.
- În 2017, cancerul pulmonar a avut cea mai mare rată standardizată de decese în rândul persoanelor sub 75 de ani în 20 din 27 state membre, în timp ce Letonia, Lituania, România și Slovacia au înregistrat cele mai ridicate rate de decese prevenibile în cazul bolilor cardiace ischemice.
- Printre cauzele prevenibile, cancerul pulmonar, bolile cardiace ischemice, afecțiunile generate de consumul de alcool, bolile cerebrovasculare și bolile pulmonare cronice domină în 2016-2017, reprezentând majoritatea decesele ce pot fi prevenite în rândul adulților sub 75 de ani.
Impactul investițiilor în sănătate și factorii de risc în România
Conform studiilor, România alocă cei mai puțini bani pentru îngrijirea bolnavilor în UE, iar media europeană a cheltuielilor pe cap de locuitor este de aproximativ 3.533 euro, față de 1.632 euro în România în 2022. Această discrepanță în finanțare se reflectă în speranța de viață sănătoasă și în accesul la servicii medicale, inclusiv investigative imagistice (RMN, CT, PET-CT) și screening preventiv.
Una dintre concluziile importante din cercetări este că, prin intervenții de sănătate publică eficiente și prin prevenție primară, multe decese pot fi evitate. În aceeași paradigmă, avertismentele privind expunerea la poluarea aerului și impactul acesteia asupra sănătății publice indică necesitatea unor politici de mediu mai riguroase pentru scăderea mortalității premature.
Tipuri de măsuri practice pentru o romanie sănătoasă
- Monitorizarea tensiunii arteriale și a parametrilor cardiovasculari în mod regulat, însoțită de gestionarea factorilor de risc (fără fumat, alimentație sănătoasă, activitate fizică).
- Promovarea accesului la investigații imagistice moderne pentru depistarea precoce a cancerelor și a afecțiunilor cardiovasculare, precum și a screening-urilor naționale pentru cancerul colorectal și cancerul de col uterin.
- Îmbunătățirea finanțării serviciilor de sănătate, reducerea timpilor de așteptare și a distanței pentru pacienți, pentru a facilita diagnosticarea și tratamentul la timp.
- Reducerea expunerii la poluarea aerului în mediul urban și implementarea de politici de mediu care să protejeze sănătatea publică.
Îndrumări pentru completare și resurse
Dacă articolul nu a acoperit în totalitate un anumit aspect de interes, invitația este să trimiteți sugestii pentru completare. Opiniile avizate ale medicilor, sfaturile și informațiile despre sănătate disponibile pe sfatulmedicului.ro au scop informativ și educațional; ele nu substituie consultul medical direct sau diagnosticul stabilit în urma investigațiilor.
Redactor: Alexandru Costea
tags: #o #romanie #sanatoasa #cu #mai #putine