Sincopa, denumită popular leșin, reprezintă un simptom medical caracterizat prin pierderea bruscă, tranzitorie și completă a stării de conștiență, însoțită de incapacitatea menținerii tonusului postural. Revenirea este de obicei spontană și rapidă. Leșinul nu este o boală în sine, ci o manifestare clinică a unei afecțiuni subiacente. Aproximativ un sfert din populație a experimentat cel puțin un episod de sincopă sau lipotimie în viața lor. Deși frecvent în rândul tinerilor și, în majoritatea cazurilor, neamenințător de viață, leșinul poate fi un semn al unor afecțiuni grave, în special la persoanele în vârstă.
Sincopa apare atunci când creierul nu primește suficient sânge pentru o perioadă scurtă de timp, ceea ce duce la o pierdere temporară a stării de conștiență și a controlului muscular. Sistemul nervos depinde aproape exclusiv de oxigenul și glucoza furnizate prin sânge. O scădere a perfuziei cerebrale sub 30% duce la pierderea conștienței în 8-10 secunde, la fel cum o scădere a tensiunii arteriale sistolice sub 70 mmHg poate provoca același efect.
Tipuri și cauze ale sincopei
Există mai multe tipuri de sincopă, fiecare cu mecanisme și cauze specifice:
1. Sincope reflexe
Acestea au ca substrat o exagerare a unui reflex normal, fiziologic, de reglare a tensiunii arteriale și a pulsului. Un exemplu clasic este sincopa care poate surveni la recoltarea de sânge pentru analize. De asemenea, sincopa vasovagală este una dintre cele mai frecvente cauze de leșin. Aceasta se declanșează atunci când organismul reacționează exagerat la anumiți stimuli, provocând o scădere bruscă a ritmului cardiac și a tensiunii arteriale. Factorii declanșatori pot include vederea sângelui, proceduri medicale invazive, durerea, stresul emoțional puternic, ortostatismul prelungit, căldura excesivă sau deshidratarea.
Alți factori care pot declanșa o stare de leșin, uneori ducând la pierderea conștienței, sunt:
- O frică intensă;
- Schimbarea stării emoționale (stres, vești proaste);
- O durere puternică;
- Tusea prelungită;
- Deshidratarea;
- Hemoragia;
- Atacurile de panică sau anxietatea;
- Abuzul de alcool sau droguri;
- Hipoglicemia;
- Efortul de a defeca;
- Extenuarea;
- Migrenele persistente;
- Transpirațiile excesive;
- Un mediu neaerisit.
2. Sincope cardiace
Acestea sunt întotdeauna produse de o boală cardiacă, inclusiv de bradicardia sinusală (ritm cardiac lent). O multitudine de boli cardiace acute sau cronice pot avea ca simptom sincopa. Afecțiuni cardiovasculare precum sindromul de furt subclavicular pot fi depistate cu ocazia investigațiilor pentru o sincopă. De asemenea, medicamentele administrate pentru boli cardiovasculare sau pentru alte probleme de sănătate pot produce sincope.
Printre afecțiunile cardiace care pot cauza leșin se numără:
- Bradicardia;
- Tahicardia paroxistică supraventriculară;
- Sindromul de QT lung;
- Hipertensiunea pulmonară;
- Stenoza aortică.
În cazul sincopei cardiace, semnele premergătoare pot lipsi cu totul sau se pot manifesta ca o senzație de presiune la nivelul pieptului, palpitații puternice și dificultate la respirație.
3. Sincope prin hipotensiune ortostatică
Acestea apar prin scăderea importantă a tensiunii arteriale în poziție verticală sau chiar în șezut. Hipotensiunea ortostatică, numită și hipotensiune posturală, apare numai în postura verticală. Acest tip de sincopă poate apărea și în unele cazuri de sindrom de tahicardie ortostatică posturală. Aceste probleme medicale pot fi determinate atât de boli cardiovasculare, cât și de boli neurologice. Deshidratarea, reacțiile adverse la unele medicamente (în special cele pentru hipertensiune arterială sau boala Parkinson) sunt, de asemenea, cauze frecvente.
4. Sincopa neurologică
Aceasta apare prin diverse mecanisme, fiind determinată în principal de anumite stenoze (îngustări) la nivelul arterelor care irigă creierul (arterele carotide sau intracerebrale). Diminuarea fluxului sangvin cerebral duce la pierderea cunoștinței. Sincopa neurologică poate fi precedată de vertij (amețeală), disartrie (tulburări de vorbire), disfagie (tulburări de înghițire), diplopie (vedere dublă) sau ataxie (tulburare de echilibru). De asemenea, afecțiuni grave precum atacurile ischemice sau accidentele vasculare hemoragice pot provoca sincopă.
Sincopa este un simptom comun al accidentului vascular cerebral (AVC) ischemic și hemoragic, alături de tulburări de vorbire sau înțelegere a limbajului, scăderea forței musculare pe o parte a corpului, amorțeală sau scăderea sensibilității la nivelul feței, probleme de vedere și durere puternică de cap, însoțită sau nu de vărsături. Anevrismul cerebral rupt poate, de asemenea, provoca leșin, alături de alte manifestări severe.
Diagnostic și evaluare medicală
O persoană care a experimentat o sincopă trebuie să se adreseze unui serviciu medical de urgență pentru o evaluare imediată a riscului. Numai medicul cardiolog expert în sincope poate determina dacă o sincopă este gravă sau nu. La SANADOR, pacienții au acces la o evaluare medicală completă, inclusiv prin Laboratorul de Sincopă, pentru identificarea cauzelor și recomandarea tratamentului necesar. Consultațiile de cardiologie specializate în sincopă sunt completate de teste specifice, precum testul mesei înclinate, testul Sudoscan, Holter ECG, monitorizare cardiacă prin loop recorder sau testare cardio-pulmonară de efort, în funcție de indicațiile stabilite pentru fiecare pacient.
În cazurile complexe, cu suspiciunea unei probleme neurologice, expertul în sincope evaluează pacientul într-o echipă multidisciplinară, împreună cu un specialist neurolog. Tratamentul este individualizat în funcție de tipul de sincopă și de problemele concomitente de sănătate.
⚠️Cauzele leșinului și când trebuie să te îngrijorezi
Primul ajutor și prevenție
În situațiile de sincopă, cunoașterea procedurilor de prim ajutor permite reacția promptă și susținerea funcțiilor vitale ale pacientului până la evaluarea medicală. Dacă simți că urmează să leșini, primul lucru de făcut este să te așezi cât mai repede în poziție orizontală, cu picioarele ridicate. Dacă nu poți să te întinzi, așază-te pe un scai și pune-ți capul între genunchi. Nu te ridica prea repede după ce simptomele dispar.
Dacă observi o altă persoană pe punctul de a leșina, ajut-o să se întindă cât mai repede, cu picioarele ușor ridicate. Dacă persoana a leșinat, pune-o pe spate, ridică-i picioarele deasupra nivelului inimii (dacă nu există răni și persoana respiră) și slăbește-i hainele strânse. Dacă nu își recapătă conștiența în decurs de 1 minut, sună imediat la 112.
Prevenția implică evitarea factorilor declanșatori cunoscuți, menținerea unei hidratări adecvate, adoptarea unei diete echilibrate și gestionarea stresului. Pentru persoanele cu sincopă vasovagală, tehnica desensibilizării sau încordarea grupelor musculare pot fi utile. În cazul factorilor de mediu, evitarea expunerii prelungite la căldură și hidratarea corespunzătoare sunt esențiale. Consultul medical de specialitate este recomandat, mai ales dacă episoadele se repetă constant.
tags: #o #sarcina #poate #cauza #stari #de