ASN nu este o organizație care face advocacy. În timp ce alte organizații fac advocacy pentru reforma legislativă atât de necesară, voluntarii noștri lucrează din greu pentru a oferi sprijin imediat și practic celor care nu pot avea acces la avort sigur și legal în propriile țări. Credem că legile din aceste țări ar trebui să se schimbe, astfel încât activitatea ASN să devină nenecesară. Am început să lucrăm în 2009 în Irlanda, Irlanda de Nord și Insula Man. În timp ce nevoia de servicii în acele locuri a scăzut din cauza reformei legii, continuăm să fim contactați de persoane care nu pot beneficia de avort din cauza lipsurilor legislative. În 2019, ne-am deschis serviciul către Malta și Gibraltar, iar în decembrie 2019 am lansat Avort fără frontiere în Polonia. În 2022, am început să căutăm persoane și în alte țări care au nevoie de ajutor pentru a avea acces la avorturi în al doilea trimestru, cu un accent inițial pe România, Ungaria, Franța și Spania, dar cu o politică de a ajuta oamenii din orice parte a Europei, de la caz la caz.
Abordarea incluzivă și obiectivele de sprijin practic
Abortion Support Network este o organizație incluzivă. Suntem aici să ajutăm pe oricine are nevoie de avort, indiferent de rasă, etnie, religie, gen, sexualitate, dizabilitate, statutul de imigrare, limba vorbită, țara de origine, starea civilă sau convingerile politice. Știm că mulți dintre beneficiarii noștri au trecut prin marginalizare și excluziune și facem tot ceea ce putem pentru a ajuta persoanele care vor un avort să aibă acces la unul sigur și legal, ținând cont de situația lor specifică. Nu întrebăm beneficiarii care este motivul sarcinii sau de ce vor să facă avort.
Contextul european și regimul românesc contemporan
Motivate de zelul evanghelic, un număr tot mai mare de centre de consiliere în „criza de sarcină” amenință să readucă la viață zilele negre ale interdicției de a face avort de pe vremea lui Ceaușescu, relatează The Guardian. După mai bine de 30 de ani de la revoluție, spitalele publice din România refuză tot mai des să ofere servicii de avort la cerere, iar mișcarea anti-avort, finanțată din fondurile organizațiilor religioase de caritate din SUA, câștigă tot mai mult teren. Era mijlocul verii, iar mirosul prunelor coapte umplea străzile din București. Irina Mateescu avea aproape 18 ani și trăia cu bunicii ei. Primea note bune, avea un iubit și un ciclu menstrual întârziat despre care încerca să uite. „Într-un final, nu am mai putut să îl ignor. Am văzut un pliant care făcea reclamă la teste de sarcină gratuite. Nu aveam bani să cumpăr unul așa că am mers la acea adresă”, și-a amintit Mateescu, 22 de ani mai târziu, de pe balconul noului ei birou. Testul a fost pozitiv - era în a opta săptămână de sarcină. Mateescu le-a spus angajaților centrului că își dorește să facă avort, o procedură legală în România până în săptămâna a 14-a de sarcină, și să termine apoi școala. Ceea ce nu a realizat ea la acea vreme a fost că pliantul pe care l-a primit în ideea că va putea apela la ajutorul unor specialiști era de fapt o reclamă pentru serviciile religioase ale unui centru de consiliere în criza de sarcină, cunoscut și sub acronimul PCC („pregnancy crisis centre”).
Răspunsuri la avertismentele PCC-urilor și impactul asupra opțiunilor reproductive
PCC-urile au apărut prima dată în SUA în anii '60 și au devenit mai populare după cazul Roe vs. Wade în urma căruia Curtea Supremă de Justiție din SUA a decis că dreptul de a face avort este garantat de Constituția americană. Aceste centre au promis că le vor consilia pe femeile care au rămas gravide din greșeală, oferind o alternativă la avort. PCC-urile au fost criticate pentru că nu își recunosc afilierea religioasă și poziția anti-avort, ceea ce face ca ele să fie considerate în mod greșit clinici de avort. Informațiile puse la dispoziție de centrele de criză se bat cap în cap de multe ori cu datele pe care se bazează medicii. „Ei încearcă să te descurajeze și să te împiedice să faci avort, folosindu-se de rușine sau dezinformare”, a spus Andrada Cilibiu de la Centrul Filia, o organizație care luptă pentru drepturile femeilor. „Folosesc frica”, în loc să se bazeze pe informații medicale științifice, potrivit lui Cilibiu.
În România, PCC-urile au apărut în ultima parte a anilor '90 și multe dintre ele au fost fondate de evangheliști americani cu misiunea de a salva „nenăscuții” din fosta țară comunistă. La vremea aceea, duceau o luptă grea. Interdicția de a face avort impusă de regimul lui Ceaușescu, care a dus la moartea a cel puțin 10.000 de femei, și scandalul orfanilor maltratați erau amintiri încă proaspete în memoria românilor. Avortul a fost legalizat la scurt timp după căderea lui Ceaușescu, iar până în 2003, rata avorturilor a depășit rata nașterilor, parțial din cauza lipsei educației sexuale și a unei infrastructuri medicale adecvate care să pună la dispoziție măsuri de contracepție. Un studiu recent realizat în România a arătat că în 11 din 42 de județe, niciun avort chirurgical nu a fost efectuat la cerere în spitalele publice.
Detalii istorice: regimuri, coduri și evoluții legale
Cilibiu a strâns date de la 136 de spitale publice și a spus că 70 dintre ele refuză să ofere servicii de avort din motive religioase sau din considerente etice. „Citează Biblia și spun că doctorii nu merg la școală ca să omoare bebeluși, ci ca să salveze vieți”, potrivit lui Cilibiu. Mesajul anti-avort a pătruns în sistemul de sănătate publică din România. În România, avortul a fost reglementat de mai multe acte normative pe parcursul secolului XX. În 1936, avortul terapeutic și cel în caz de malformații ale fătului au fost legalizate în Codul Penal. Ulterior, Decretul 463 din 1957 a permis avorturi în anumite condiții în Postgre, iar în 1966 să se extindă această libertate. În 1989-1990, odată cu Revoluția, regimul a permis din nou avortul la cerere în primele 3 luni, gestionând apoi evoluțiile, iar în 1990 costul a fost adaptat pentru a descuraja practica.
În această perioadă, cifrele prezentate de OMS și studii istorice arată o creștere a avorturilor în anii 1950-1960, o scădere a mortalității materne după liberalizarea avortului și o tranziție spre alte forme de contracepție în deceniile următoare. Tendințele românești reflectă o complexitate a politicilor publice, a influențelor externe și a schimbărilor sociale, cu impact semnificativ asupra vieților femeilor, în special celor din mediile vulnerabile.
Consecințe sociale și mecanisme de influență
Există legături directe între mișcările anti-avort din America și cele din România. Daniela Drăghici subliniază că „Grupurile pro-avort nu au nicio șansă să se lupte cu aceste organizații evanghelice care primesc bani și asistență tehnică din SUA”. Drăghici a mărturisit propriul avort în timpul regimului ceaușist, evidențiind traumele sistemice ale perioadei. În prezent, activistele și organizațiile de drepturi reproductive se confruntă cu provocări structurale în contextul influențelor religioase și politicilor de stat. Un raport Open Democracy a arătat utilizarea unor tactici abuzive în diverse țări, sugerând pericolul de a detorna deciziile femeilor în situații vulnerabile.
În Oradea și Deva, PCC-urile operate de actori locali folosesc strategii diverse, inclusiv consiliere bazată pe credințe religioase, promovarea opțiunilor alternative și colaborări cu instituții de adopție. Acest context demonstrează cum sectorul organizațiilor pro-viață poate influența percepțiile publice asupra avortului, dar și cum poate afecta accesul real la servicii sigure și legale. În acest cadru, este esențial să înțelegem diferențele dintre sprijinul empatic și presiunea morală exercitată asupra femeilor în decizii sensibile.
Impactul asupra practicilor medicale și educației sexuale
Un punct crucial este impactul asupra practicii medicale: „Doctorii mai în vârstă pun presiune pe colegii mai tineri ca să limiteze accesul la avort” și „spitalele au fost puse în fața presiunii de a respecta convingerile etice sau religioase ale personalului”. Aceasta poate duce la întârzieri, refuzuri și milișe de situații în care femeile nu primesc îngrijire promptă. De asemenea, lipsa educației sexuale adecvate și a accesului la contracepție contribuie la rate ridicate de avorturi la cerere în perioadele de tranziție politică și socială.
Infografice și resurse vizuale

Considerații etice și juridice
Este important să recunoaștem că avortul rămâne un subiect complex din punct de vedere etic, legal și social în multe țări. Diferențele dintre consilierea bazată pe informații medicale vs. cea bazată pe condiționări religioase pot afecta în mod direct dreptul fetelor și femeilor de a decide asupra propriului corp. Dialogul informativ, respectarea drepturilor reproductive și accesul la servicii sigure și legalizate rămân componente esențiale ale democrațiilor moderne.
Rolul educației și al activismului la nivel familial și comunitar
Instruirea profesioniștilor din domeniul sanitar, promovarea informațiilor bazate pe știință și conștientizarea publicului despre riscurile asociate cu opțiunile de avort pot sprijini decizii informate. Programele care oferă sprijin emoțional și informațional echilibrat pot contribui la reducerea vulnerabilităților femeilor în contexte de criză, în timp ce se asigură respectarea demnității fiecărei persoane.
Panorama actuală și potențialul de reformă
Relația dintre presiunea religioasă, politicile naționale și accesul la avort este complexă și necesită monitorizare atentă. Reforma legislativă în multe țări este încă necesară pentru a asigura accesul la avort sigur și legal, pentru a proteja femeile împotriva practicilor coercitive și pentru a promova educația sexuală adaptată nevoilor comunităților. ASN și alte organizații pot juca un rol important în sprijinul practic, în timp ce advocacy-ul pentru drepturi reproductive poate accelera schimbările legislative necesare.
- Desenarea unei linii directoare pentru sprijinul practic în țările cu regimuri restrictiv
- Consolidarea colaborărilor cu organizații locale de femei și sănătate publică
- Educația comunităților despre drepturile reproductiv
- Monitorizarea impactului legislativ asupra accesului la servicii sigure
tags: #organizatii #impotrova #avortului