Importanța păstrării limbii materne pentru dezvoltarea comunității

Metodele tradiţionale de predare au fost considerate ȋn ultimele decenii ȋnvechite şi chiar depăşite, mulţi teoretinicieni militând pentru metodele moderne, care şi-au dovedit importanţa şi utilitatea mai ales ȋn contextual pandemic actual, ȋn şcoala online. Cu toate acestea, metodele tradiţionale de predare şi-au arătat utilitatea ȋn ultimii ani şi s-au făcut resimţite treptat, ȋn predarea unei limbi străine, deoarece s-a ajuns la o suprasaturaţie de metode moderne interactive şi online, elevii fiind mult prea familiarizaţi cu ele şi ajungând uneori să se plictisească uşor de acestea. Astfel, dacă metoda traducerii dintr-o limbă străină, ȋn limba maternă şi invers a fost intens criticată de mulţi specialişti, de-a lungul vremii, aceasta a reapărut ȋn contextul olimpiadelor şcolare de limbi moderne, din anii recenţi, precum şi ȋn manualele de nivel gimnazial, ce urmează noile programe şcolare, demonstrând astfel importanţa ei majoră, ȋn predarea şi ȋnvătarea unei limbi străine. Dacă metodele moderne de predare-ȋnvăţare ȋncurajează asimilarea limbii prin exemple, imagini, situaţii de comunicare, cele tradiţionale pun accent pe traducere ȋn limba maternă şi prin realizarea unor exerciţii repetitive, prin care elevul poate să ȋnsuşească mai bine limba străină pe care o ȋnvaţă. Mai mult, la ȋnceputuri, ȋn primii ani de studiu a unei limbi străine este absolut necesar ca profesorii le traducă elevilor ȋn limba maternă, elementele pe care nu le pot deduce din context sau să le explice anumite chestiuni gramaticale ȋn limba maternă, pentru o bună fixare a cunoştinţelor noi.

Totodată, ȋn ultimii ani, ȋn România, documentaţia specifică şi obligatorie, cum ar fi planificările calendaristice şi pe unităţi, care trebuiau redactate ȋn limba străină de predare, au revenit la conţinut total ȋn limba română. În ceea ce priveşte experienţa mea personală ca profesor de limba engleză, la ciclurile primar, gimnazial şi liceal, pot afirma că am ȋncercat mereu să păstrez un echilibru ȋntre metodele moderne şi cele tradiţionale de predare, cele din urmă dovedindu-se adesea mai de ȋncredere şi mai utile decât primele, fiind uneori criticată sub acest aspect, de către persoane competente, mai ales deoarece la ȋnceputul carierei foloseam destul de frecvent limba maternă la clasele cu nivel scăzut de limbă sau la cele de ciclu primar. În concluzie, trebuie să conştientizăm faptul că tradiţionalul nu este neapărat depăşit, precum şi că metodele moderne nu sunt ȋntotdeauna cele mai reuşite.

V-ați oprit vreodată să vă gândiți ce s-ar întâmpla dacă limba voastră maternă ar dispărea? Ar fi, cu siguranță, foarte trist. Cu toate acestea, dispariția limbilor este o realitate. De pe Google, aflăm că aproape jumătate din limbile cunoscute astăzi sunt pe cale de dispariție. Diversitatea lingvistică este o parte a diversității biologice. Atunci când dispar specii de animale sau plante, planeta are de suferit. Tot așa, dacă limbile s-ar pierde și am ajunge să comunicăm doar în engleză, spaniolă, germană, franceză și chineză, întreaga lume ar fi mult mai săracă.

Dar ce este o limbă maternă? Limba maternă este prima limbă pe care o persoană o învață în primii ani de viață și pe care o va folosi pe tot parcursul vieții, ca instrument de gândire și comunicare. Modul în care gândim și ne definim este strâns legat de limba noastră maternă. Fiecărei limbi îi corespunde o cultură specifică. Orice limbă este asociată cu un mod diferit de a vedea realitatea.

Când vorbim de limba maternă, ne referim la limba pe care ființa umană o dobândește de la părinți sau în cadrul familiei lărgite. În acest mediu imediat, limba maternă se dobândește în mod natural, fără intervenții lingvistice conștiente, de aceea este, în general, limba în care se atinge cel mai mare grad de competență lingvistică atunci când sunt cunoscute sau stăpânite și alte limbi. În cazul copiilor noștri, care au o limbă de predare în școală diferită de limba lor maternă, limbă adoptivă care este cunoscută de către părinții lor într-o mai mică sau mai mare măsură, este de la sine înțeles că acești copii nu ajung la școală fără anumite competențe lingvistice.

Limba maternă este limba pe care se bazează cea mai mare parte a înțelegerii lor, a vocabularului și a cunoștințelor de bază. Limba maternă este esențială pentru învățare, deoarece facilitează dobândirea abilităților de lectură și scriere, abilități care stau la baza dezvoltării personale. De asemenea, este o expresie unică a identității noastre, a unității noastre ca popor și o sursă de cunoaștere și de dezvoltare a creativității. Din momentul în care un copil este introdus într-o limbă nouă, trebuie să îi oferim oportunități pentru ca acesta să continue să își dezvolte utilizarea primei limbi, deoarece acest lucru va facilita învățarea unor niveluri mai complexe de competențe și cunoștințe, proces pe care modelele de educație multilingvă îl încurajează pentru a construi o punte către învățarea unei noi limbi.

Pe lângă aceasta, limba este poate singurul mijloc prin care are loc procesul de socializare între ființele umane, prin care vorbitorul construit sensuri pentru a le schimba în dialog cu ceilalți, construind noi semnificații sociale și culturale. Existența umană este indisolubil legată de relațiile sociale, menținute prin comunicare și dialog. Comoara spirituală a oricărei națiuni este limba. Cel mai important lucru pentru orice persoană este limba în care învață mai întâi să vorbească și să recunoască lumea. Aceasta este limba copilăriei, limba vorbită în familie, limba primelor relații în societate.

Statul român, prin intermediul Institutului Limbii Române, direct subordonat Ministerului Educației, oferă copiilor români care trăiesc în diaspora, șansa de a intra în contact atât cu limba lor maternă literară, cât și cu valori ale patrimoniului cultural românesc, prin cursul de limbă, cultură și civilizație românească. • Liceul Teoretic Gheorghe Lazăr, Avrig (Sibiu) • România

Studiul „De la limba maternă la bilingvism și multilingvism” abordează tema dezvoltării vorbitorilor bilingvi sau multilingvi pornind de la raportul proporţional între competenţa în limba maternă şi învăţarea unor noi limbi străine. Dezvoltarea unei competențe foarte avansate de utilizare a limbii materne reprezintă una dintre cele mai importante premise pentru însuşirea unei a doua sau a treia limbi. Lucrarea mai abordează și importanța transferului între limbi înrudite. Acolo unde există asemănări fonetice, lexicale și sintactice, elevul poate trece mai uşor de la învăţarea unei limbi de bază la o a doua, înrudită.

Considerată o competenţă esenţială pentru viaţa în societatea mileniul al treilea, comunicarea eficientă reprezintă unul dintre subiectele preferate ale lingviştilor şi nu numai. Dezvoltarea profesională, individuală şi culturală depind astăzi de competenţa lingvistică în două sau chiar mai multe limbi. Paşii de urmat pentru a face trecerea de la limba maternă la multilingvism au reprezentat un subiect de studiu extins în ultimele decenii. Un prim pas spre o analiză a parcursului achiziţiei de limbaje noi îl reprezintă invetigaţia factorilor care determină folosirea mai multor limbaje în educaţie sau introducerea mai multor limbi de studiu în curriculumul şcolar.

În ţări cu o populaţie eterogenă şi diversitate linvistică, multilingvismul facilitează comunicarea şi colaborarea între şi în comunităţi. Un alt factor demn de menţionat pentru promovarea multilingvismului îl reprezintă dorinţa de promovare a identităţii naţionale, ceea ce ar justifica folosirea mai multor limbi în educaţie. Numeroase ţări susţin învăţarea limbilor străine în şcoli pentru promovarea şi dezvoltarea naţională sau regională. Studiile realizate asupra programelor de învăţare a limbilor străine indică mai multe trăsături comune considerate cheie pentru succes (Cenoz, 10).

Acestea includ: Susţinere din partea familiei şi a comunităţii; Stăpânirea foarte bună a limbii materne ca premisă esenţială pentru dezvoltarea intelectuală, astfel ca aceasta să aibă rolul de facilitator pentru învăţarea unei a doua sau a treia limbi; Copiii pot învăţa o limbă nouă într-o varietate de moduri, în funcţie de personalitatea proprie şi de mediul socio-cultural; Competenţele cognitive şi lingvistice se transferă; Profesorii trebuie să fie foarte experimentaţi în folosirea şi predarea limbii străine.

Studiile efectuate în diferite părţi ale lumii au explicat modul în care are loc transferul lingvistic de la o limbă de studiu la alta. Astfel, cercetătorii au concluzionat că bilingvismul influenţează pozitiv învăţarea unei noi limbi, evidenţiind astfel caracteristica de transfer de la o limbă la alta. Totuşi, strategiile şi contextele care optimizează şi facilitează transferul sunt într-un proces continuu de îmbunătăţire şi adaptare pentru o maximă eficienţă a procesului instructiv-educativ (Cenoz, 12).

Transferul lingvistic este de asemenea favorizat de dezvoltarea optimă a capacităţii de exprimare în limba maternă. În astfel de contexte, educaţia bilingvă are un succes sporit. Neglijarea educaţiei formale atrage după sine o serie de consecinţe pe plan cognitiv, dar şi lingvistic. Legătura dintre însuşirea limbii materne şi învăţarea uneia sau mai multor limbi străine trebuie cu atât mai mult evidenţiată cu cât, în anumite medii, educaţia formală este neglijată în favoarea utilizării unei limbi minoritare, în context informal. Swain et al (1990) au demonstrat că abilităţile de comunicare dobândite în context formal ajută la învăţarea unei limbi străine. Astfel elevii bilingvi cu bune abilităţi de comunicare în limba maternă şi o altă limbă străină, manifestă o mai mare uşurinţă în învăţarea unei a treia limbi, în comparaţie cu elevii cărora le lipsesc abilităţile menţionate.

Transferul sau influenţa trans-lingvistică a fost observată şi în context informal. Totuşi, cercetarea la acest nivel este încă în stadiile preliminare. Informal, formal sau combinat, mediul de învăţare a unei limbi străine poate varia foarte mult. De aceea, paralelismele privind eficienţa anumitor contexte de la un mediu la altul necesită un studiu mai amanunţit. Concluzia care se impune, însă, este aceea că există o formă de multilingvism progresiv, în care bilingvismul înlesneşte învăţarea unei noi limbi.

Bilingvismul şi dezvoltarea cognitivă. Numeroase studii au adus dovezi despre influenţa pozitivă a bilingvismului asupra dezvoltării cognitive. Cummins, Swain şi Bialystok sunt câţiva dintre cercetători care au demonstrat că bilingvismul sporeşte creativitatea, abilităţile de vedere spaţială, conceptualizarea şi conştientizarea meta-lingvistică. Elevii bilingvi au o flexibilitate congnitivă sporită datorată faptului că învăţarea unei limbi străine creează condiţiile propice pentru dezvoltarea strategiilor de procesare specifice. Cu cât este mai bună cunoaşterea limbii, cu atât mai mare impactul asupra proceselor cognitive.

McLaughlin şi Nayak (1989) au argumentat că este un fapt obişnuit pentru elevii avansaţi în studiul unei limbi străine să folosească o gamă mai largă de strategii de învăţare decât începătorii. Nayak et al. (1990) au arătat că elevii multilingvi pot trece mai uşor de la o strategie la alta în funcţie de cerinţele sarcinilor de lucru. Tot în aceeaşi manieră, vorbitorii mai experimentaţi au o eficienţă sporită în utilizarea strategiilor implicite de învăţare.

Comunicarea socială aduce şi ea dovezi relevante pentru beneficiile bilingvismului şi multilingvismului. Copiii bilingvi sunt consideraţi mai receptivi la nevoile interlocutorilor în comparaţie cu monolingvii. Această stare de fapt îşi găseşte explicaţia în aceea că bilingvi adesea trec de la o limbă la alta în funcţie de situaţia socială de comunicare. Avem astfel dovezi clare pivind sensibilitatea comunicativă atribuită bilingvismului şi multilingvismului.

Perspective educaţionale asupra învăţării celei de-a doua sau a treia limbi străine. În ceea ce priveşte învăţarea unei a doua sau a treia limbi, vârsta este factorul căruia i se dă cea mai multă atenţie, în mod constant. Singleton (1989) şi Long (1990) oferă exemple ilustrative din cercetarea aprofundată asupra importanţei vârstei în învăţarea unei a doua sau a treia limbi străine. Introducerea timpurie a unei a doua limbă străine are efecte combinate. Unele studii au arătat că nu există diferenţe între cei care învaţă mai devreme şi cei care încep studiul mai târziu, pe când altele precum cea a lui Genesee (1987) a demonstrat avantaje pentru începerea mai târzie a învăţării unei a doua limbi.

Pe baza acestor studii, mulţi cercetători susţin introducerea treptată a unei două şi a treia limbi pentru a optimiza rezultatele. În lumina rezultatelor studiilor deja menţionate, elevii trebuie să-şi consolideze mai întâi competenţele complexe în limba maternă, înainte de a începe învăţarea unei alte limbi. Profesorii de limbi străine ar trebui să se familiarizeze cu etapele de dezvoltare a limbajului pentru a putea să eficientizeze experienţa de învăţare a elevilor lor prin adoptarea celor mai bune strategii de creştere a abilităţilor comunicative. Aşadar, nu doar planificarea lecţiilor ci şi dezvoltarea profesională continuă îi pot ţine pe profesori la curent cu noile tendinţe din cercetarea lingvistică care pot fi puse în practică pentru dezvoltarea biligvismului şi multilingvismului elevilor.

Transferul lingvistic şi dezvoltarea comunităţii

Transferul lingvistic este o premisă pentru multilingvism. Studiul lui Bild şi Swain (1989) a evidențiat că există factori care determină amplitudinea procesului de transfer între limbi. Conceptul cheie a fost diferenţa lingvistică ca punct de referinţă pentru succesul transferului dintre limbi. Astfel, în cazul unui individ care învaţă limbi înrudite, eficienţa procesului de transfer este mare datorită similitudinilor fonetice, structurale, sintactice sau lexicale dintre cele două limbi.

Transferul se realizează cu mai multă uşurinţă pornind de la limba maternă spre o limbă înrudită. Un vorbitor de limbă engleză va învăţa mai uşor limba germană datorită asemănărilor dintre cele două limbi, decât limba rusă. Între engleză şi rusă posibilitatea transferului este extrem de redusă sau chiar inexistentă (Ringbom, 1987).

Transferul lingvistic este de asemenea favorizat de dezvoltarea optimă a capacităţii de exprimare în limba maternă. În astfel de contexte, educaţia bilingvă are un succes sporit. Swain et al (1990) au demonstrat că abilităţile de comunicare dobândite în context formal ajută la învăţarea unei limbi străine. Elevii bilingvi cu bune abilităţi de comunicare în limba maternă şi o altă limbă străină, manifestă o mai mare uşurinţă în învăţarea unei a treia limbi.

Concluzie: bilingvismul şi multilingvismul pot facilita învăţarea unor limbi noi, însă contextul de învăţare trebuie adaptat fiecărui elev, iar planificarea profesională a profesorilor de limbi este esenţială pentru implementarea cu succes a acestor abordări.

Consolidarea limbii materne în comunitate

Limba maternă nu este doar un instrument de comunicare, ci o parte esenţială a identității colective a comunităţii. Susţinerea limbii materne în familie, în şcoli şi în instituţiile culturale contribuie la coeziunea socială, la păstrarea patrimoniului linguistic şi la dezvoltarea democratică a societăţii.

• Promovarea identităţii naţionale prin valorile culturale şi lingvistice ale comunităţii.
• Asigurarea unor modele de vorbire corecte pentru copii, în context multilingv, pentru a facilita transferul lingvistic benefic.
• Sprijinul comunităţii afectează pozitiv performanţa şcolară şi integrarea în societate.

În concluzie, conservarea limbii materne este crucială pentru dezvoltarea cognitivă, socială și culturală a copiilor și pentru coeziunea comunității în contextul globalizării. O strategie echilibrată între metodele tradiţionale şi cele moderne poate sprijini în mod optim procesul de învăţare, facilitând trecerea naturală către multilingvism și consolidând legăturile comunitare prin comunicare autentică în limba maternă.

tags: #pastrarea #limbii #materne #ca #dezvoltare #a

Postări populare:

• Protocol cicloproginova embriotransfer: doze, administrare si ghid complet IVF + substante hormonale
• Ghid practic: incubarea ouălor de pasăre la temperatura potrivită
• Body bebe din bumbac pentru 0-2 ani: mesaje pentru tată asociate cu confort
• detalii emoționante despre sarcina Dadei Iliescu
• Impactul tutunului și alcoolului asupra fertilității la bărbați și femei