Sarcina aduce bucurie, dar implică și planificare atentă. Concediul prenatal îți oferă timp important pentru odihnă, pentru pregătirea nașterii și organizarea fiecărui detaliu legat de venirea copilului.
Multi confunda concediul prenatal cu cel postnatal - de fapt, zilele prenatale formează doar o parte a concediului medical pentru naștere. Concediul prenatal se referă la perioadele de repaus medical înainte de naștere, incluse în totalul concediului de maternitate. Aceste zile îți permit să mergi la controale, să te recuperezi după efortul fizic din timpul sarcinii și să te pregătești mental pentru naștere.
Sistemul din România protejează gravidele la locul de muncă.
Înțelegerea Concediului de Maternitate
Durata Totală și Componentele Sale
Concediul de maternitate durează 126 de zile calendaristice, împărțite în concediu prenatal (până la 63 de zile înainte de naștere) și concediu postnatal (restul zilelor, după naștere). Cele două perioade se pot compensa între ele, dar durata minimă obligatorie a concediului postnatal trebuie să fie de 42 de zile calendaristice.
Concediul prenatal este perioada de odihnă pe care o femeie însărcinată o poate solicita înainte de nașterea copilului, conform legislației muncii. Acest concediu are rolul de a proteja sănătatea mamei și a copilului, asigurând o perioadă de recuperare și pregătire pentru nașterea copilului. De obicei, concediul prenatal este acordat într-o perioadă prestabilită, în funcție de stadiul sarcinii, pentru a răspunde nevoilor fizice și psihologice ale mamei.
Durata concediului prenatal variază în funcție de legislația fiecărei țări, iar în România, legea prevede că acesta poate începe cu 63 de zile înainte de data estimată a nașterii.
Concediul prenatal constituie prima jumătate a concediului de maternitate, la care femeile au dreptul începând cu luna a șaptea de sarcină. Concediul prenatal este o perioadă importantă pentru viitoarele mămici, care le permite acestora să se odihnească și să se pregătească pentru venirea pe lume a copilului lor. Acest concediu este reglementat prin lege și implică o serie de drepturi pentru femeile însărcinate, asigurându-le protecție în timpul sarcinii.
În România, femeile însărcinate au dreptul la concediu pentru sarcină și lăuzie pe o perioadă de 126 zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizația de maternitate. Concediul pentru sarcină (prenatal) se acordă pe o perioadă de 63 zile înainte de naștere, iar concediul pentru lăuzie pe o perioadă de 63 zile după naștere. Cele două concedii se pot compensa între ele, dar durata minimă obligatorie a concediului de lăuzie trebuie să fie de 42 de zile calendaristice.
Concediul prenatal este la rândul său un tip de concediu medical iar conform noii ordonanțe adoptate în aprilie 2024, se încadrează în categoria celor pentru care nu se plătesc asigurări de sănătate.
Concediul prenatal este un drept garantat prin lege, de care poate beneficia orice angajată care urmează să devină mamă, începând cu luna a șaptea de sarcină.
Conform prevederilor din Codul Muncii referitoare la concediul prenatal, durata acestuia este de 63 de zile, calculul perioadei având la bază data estimată a nașterii. Pentru că este aproape imposibil de stabilit foarte exact data respectivă, se face o estimare, iar concediul prenatal poate fi astfel mai lung sau mai scurt cu câteva zile, condiția fiind ca acesta să nu depășească 84 de zile.
De reținut în acest sens este faptul că un concediu prenatal se acordă doar pentru sarcină și nu pentru eventualele afecțiuni ce pot surveni fără a avea o legătură directă cu sarcina.
Dacă sarcina este mult mai avansată, angajata poate solicita concediul prenatal mai devreme, dar trebuie să obțină acordul medicului specialist. Acesta va emite un aviz în acest sens.
De asemenea, concediul prenatal poate fi solicitat și în caz de complicații în timpul sarcinii, cum ar fi afecțiuni care impun repaus la pat sau tratamente specifice.
Logica acestui concediu prenatal este aceea că o gravidă are nevoie de odihnă atât înainte de a naște, cât și după momentul nașterii, astfel că sunt calculate 63 de zile de concediu de sarcină sau prenatal și 63 de zile de concediu de lăuzie.
Concediul postnatal este concediul de lăuzie, adică restul de 63 de zile din concediul de maternitate care se pot lua după nașterea copilului.
Certificat Medical și Condiții de Eligibilitate
Pentru a beneficia de concediu prenatal, angajata trebuie să fie înscrisă într-un sistem de asigurări sociale și să prezinte un certificat medical care confirmă sarcina. De obicei, certificatul medical este eliberat de medicul ginecolog sau de medicul de familie, care atestă starea de graviditate și stadiul sarcinii.
Există trei condiții esențiale care se referă la domiciliu, stagiul de cotizare la asigurările de sănătate și bineînțeles, situația medicală.
În primul rând, angajata care o solicită concediul prenatal trebuie să facă dovada că este însărcinată, pe baza unui certificat special emis în acest sens de medicul de familie.
O ultimă condiție este cea referitoare la stagiul de cotizare, iar conform acesteia este necesar ca în ultimele 12 luni anterioare datei la care începe concediul prenatal să fie plătite asigurările sociale și de sănătate pe cel puțin 6 luni.
Este important ca angajata să îndeplinească toate condițiile de eligibilitate și să prezinte documentele necesare pentru a evita orice probleme administrative.
Drepturi la Locul de Muncă în Perioada de Sarcina
Angajata care o solicită concediul prenatal trebuie să facă dovada că este însărcinată, pe baza unui certificat special emis în acest sens de medicul de familie.
Nu există nicio lege care să oblige femeile să intre în concediu prenatal în perioada la care am făcut referire mai devreme. Singura obligație în acest context revine angajatorului, care trebuie să aprobe concediul dacă există o cerere și sunt îndeplinite condițiile impuse de lege.
În mod categoric, angajatorului îi este interzis să concedieze o angajată aflată în concediu prenatal sau în concediu pentru creșterea copilului, deși absența acesteia de la locul de muncă pentru o perioadă îndelungată poate genera anumite dificultăți.
Angajatorul are atât drepturi, cât și obligații clare atunci când vine vorba de concediul prenatal al angajatei. În primul rând, angajatorul este obligat să acorde concediul prenatal în conformitate cu legislația națională și să nu discrimineze angajata pe baza stării sale de graviditate. Acesta nu poate refuza solicitarea concediului prenatal dacă sunt îndeplinite toate condițiile legale și nu poate obliga angajata să își continue activitatea în perioada concediului prenatal.
Un alt drept al angajatorului este de a solicita documente justificative care să ateste sarcina angajatei și să confirme necesitatea acordării concediului prenatal. De asemenea, angajatorul are obligația de a asigura păstrarea locului de muncă al angajatei pe durata concediului prenatal și de a o reîncadra la întoarcerea din concediu.
În ceea ce privește obligațiile, angajatorul trebuie să asigure plata indemnizației de maternitate către angajată, în conformitate cu legislația în vigoare. De asemenea, acesta trebuie să permită angajatei să își exercite dreptul de a solicita concediul prenatal fără a o sancționa sau discrimina în vreun fel.
Angajatorul nu poate face modificări în structura de muncă a angajatei fără acordul acesteia pe perioada concediului.
Un alt aspect important este că angajatorul nu poate concedia o angajată pe durata concediului prenatal, cu excepția unor cazuri specifice reglementate de lege, cum ar fi închiderea unității sau desființarea postului din motive economice.
Dacă activitatea pe care o desfășori pune sarcina în pericol, poți solicita mutarea temporară într-un alt post sau concediu medical suplimentar, cu recomandare de la medic.
Legea permite să alegi cât de devreme sau târziu începi concediul prenatal, respectând recomandările primite de la medic. Dacă te simți bine și optezi să lucrezi până aproape de naștere, folosești mai multe zile din concediul postnatal.
Dacă te confrunți cu discriminare la locul de muncă din cauza sarcinii, apelează la un specialist sau avocat.
Indemnizația de Maternitate: Calcul și Plată
Formula de calcul a indemnizației acordate persoanelor în concediu prenatal a fost clarificată recent printr-o ordonanță de urgență adoptată pe fondul unor discuții legate de perceperea contribuției pentru asigurările de sănătate în cazul unor categorii de concedii medicale.
Pentru a vă fi mai ușor să înțelegeți, vă prezentăm un model de calcul pentru o persoană care în ultimele 6 luni a avut un venit brut de 5.000 de lei pe lună. În acest, caz valoarea indemnizației lunare brute ar fi 4.250, adică 85% din suma de 5.000 de lei acordată lunar înainte de concediul prenatal. Suma pe care persoana respectivă o va primi efectiv este mai mică, pentru că din cei 4.250 de lei se scad 25%, care merg către plata CAS.
În România, femeile însărcinate beneficiază de o indemnizație de maternitate pe durata concediului prenatal, care este calculată în funcție de veniturile obținute înainte de concediu. Indemnizația reprezintă un procent din venitul lunar brut al angajatei și este acoperită prin asigurările sociale.
De obicei, indemnizația pentru concediul prenatal reprezintă 85% din media veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza cărora s-a stabilit contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate, din cele 12 luni din care s-a constituit stagiul de cotizare.
Indemnizația de maternitate nu se impozitează. Din indemnizația de maternitate se reține numai CAS-ul.
Indemnizația de maternitate se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Această indemnizație se acordă doar dacă angajata este înregistrată în sistemul de asigurări sociale și îndeplinește anumite condiții legale. De asemenea, pentru a beneficia de indemnizația de maternitate, angajata trebuie să aibă o perioadă minimă de cotizare la sistemul de asigurări sociale de 12 luni.
În cazul în care nu îndeplinește aceste condiții, angajata poate beneficia de concediu prenatal fără plată.
Este important ca angajatele să se informeze despre drepturile lor și să solicite toate beneficiile prevăzute de lege.
Indemnizația pentru Creșterea Copilului
Creșterea unui copil este o bucurie, dar și un efort care necesită o pregătire emoțională, alături de alte resurse numeroase. Dacă ai decis să faci acest pas, și să îți mărești familia, este important să te informezi cu privire la drepturile pe care le au părinții în România.
Indemnizația pentru creșterea copilului reprezintă un venit acordat părinților, începând de la nașterea copilului și până la împlinirea a doi ani a acestuia.
Indemnizația de creștere copil poate fi luată de oricare dintre părinți, condiția fiind că acesta să fi obținut venituri impozabile timp de 12 luni în ultimii doi ani anterior nașterii copilului, preluării tutelei sau adopției copilului.
Indemnizația este considerată a fi venit, în unele situații fiind luată în calcul în vederea obținerii unui credit sau în vederea îndeplinirii rolului de codebitor pentru o persoană care solicită un credit.
Criterii de Acordare și Calcul
Indemnizația pentru creșterea copilului presupune să ai 12 luni lucrate până în momentul nașterii.
Calculul aproximativ al indemnizației se face în următorul mod: valoarea salariului brut înmulțit cu numărul de luni, apoi totalul împărțit la 12 și înmulțit cu 85%. Atenție însă, se poate întâmpla ca valoarea salariului lunar să nu fie la fel în fiecare lună, așadar va trebui să aduni valorile așa cum sunt ele menționate pe adeverința de venit, pentru a rezulta totalul corect.
Există câteva situații în care poți obține indemnizație de creștere a copilului chiar și dacă nu ai lucrat sau obținut venituri impozabile în ultimele 12 luni.
Durata Plății și Situații Speciale
În mod normal, legea spune că indemnizația pentru creșterea copilului poate fi primită de către părinte până la împlinirea vârstei de doi ani a copilului, respectiv trei, în cazul în care copilul suferă de un handicap.
Altfel spus, dacă părintele se întoarce la 1 an și 7 luni (vârsta copilului) la serviciu atunci el va beneficia de stimulent de inserție, cu continuitate după indemnizație, dar excluzând-o pe aceasta.
Unul dintre cazurile particulare ale indemnizațiilor de creștere a copiilor este cel al părinților cu gemeni, tripleți sau multipleți.
Indemnizația pentru creșterea copilului este un instrument financiar în sine deoarece ajută pe de o parte să ai grijă de noul membru al familiei, însă îți și permite să pui bani deoparte pentru zile negre.
Alături de alocația pentru copil și, după caz stimulentul de inserție, este important să ai în vedere și alte instrumente financiare utile cum ar fi asigurarea de viață pentru copil sau depozitele.
Unul dintre instrumentele financiare pe care te poți baza este asigurarea PRIMA. Aceasta este special gândită pentru persoanele care devin părinți, chiar din prima zi de viață a copilului.
Eurolife FFH îți oferă un plan de economisire și protecție pentru copilul tău, pentru că momentele împreună sunt cele mai valoroase, iar acestea merită protejate de provocări și neprevăzut.
Asigurarea PRIMA are în vedere toate situațiile pe care, odată devenit părinte, le realizezi sau ți le imaginezi: faptul că poți să pățești ceva, lăsând copilul singur, sau faptul că ai nevoie de stabilitate financiară, pentru a-i oferi copilului tot ceea ce are nevoie, ori chiar dorința de a-i oferi acestuia un imbold și un ajutor atunci când este adolescent.
Procedura de Depunere a Dosarului
Pentru a putea realiza dosarul pe care trebuie să îl depui la Protecția Copilului este nevoie de câteva acte care să confirme faptul că te încadrezi pentru acest ajutor.
Dosarele pentru indemnizația de creștere a copilului se depun la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, în vederea verificării.
Actualizări Legislative și Contribuții
De la 1 august, statul impune contribuție la sănătate (CASS) doar pe indemnizația de concediu de creștere, nu și pe cea de maternitate.
În România, concediul de maternitate este listat în rândul concediilor medicale, alături de cel pentru boli obișnuite, printre altele - toate reglementate în OUG nr. 158/2005.
„Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcină şi lăuzie, pe o perioadă de 126 de zile calendaristice, perioadă în care beneficiază de indemnizaţie de maternitate”, scrie în ordonanță, 63 de zile fiind acordate înainte de naștere și 63 după (perioadele se pot compensa între ele însă).
Pe timpul acestui concediu asiguratele primesc o indemnizație ce reprezintă 85% din baza de calcul, care se calculează, în cazul salariatelor, ca medie a veniturilor brute lunare din ultimele șase luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de asigurare, până la limita a 12 salarii minime brute pe ţară lunar.
Aici, merită amintit și concediul paternal la care au dreptul tații încadrați în muncă, în termen de maximum opt săptămâni de la nașterea copilului. Aici, indemnizația aferentă se plătește din fondul de salarii al angajatorului și este egală cu salariul corespunzător perioadei respective.
În schimb, concediul de creștere se acordă (celor care doresc) în continuarea concediului de maternitate de care beneficiază mama - reamintim că și tatăl poate sta în concediu de creștere (cel puțin două luni sunt ale acestuia, potrivit OUG nr. 111/2010).
În ceea ce privește contribuția la sănătate (10%), indemnizația de maternitate este și va fi în continuare scutită de aceasta și după 1 august. Legea nr. 141/2025 elimină „scutirea” de plata CASS doar în cazul indemnizațiilor pentru concediul de creștere și în pentru concediul de acomodare (în cazul adoptatorilor) - în realitate, beneficiarii acestor indemnizații au fost considerați până acum asigurați fără plata contribuției.
Guvernul a anunţat, luni, 7 iulie că în cazul categoriilor care nu mai sunt exceptate de la plata CASS reţinerea contribuţiei de 10% la asigurările de sănătate va fi făcută la sursă, de către instituţiile subordonate Ministerului Muncii. Astfel, cei în astfel de situaţii, nu vor mai trebui să depună, separat, declaraţii de venit.
Principalele categorii vizate sunt pensionarii cu pensii de peste 3.000 de lei (doar pentru suma care depăşeşte acest prag valoric), părinţii care beneficiază de concediu şi indemnizaţie de creştere a copilului, şomerii, persoane persecutate (beneficiare ale unor legi reparatorii), respectiv beneficiarii ajutoarelor sociale de tip venit minim de incluziune.
În cazul pensionarilor, aplicarea contribuţiei la CASS la veniturile din pensie de peste 3.000 e lei se va aplica temporar, până la 1 ianuarie 2028.
În privinţa co-asiguraţilor (soţ, soţie, părinţi fără venituri proprii), aceştia vor putea deveni asiguraţi prin depunerea unei declaraţii de venit şi plata contribuţiei - 10% din şase salarii minim brute pe ţară (aproximativ 2.430 de lei), devenind asiguraţi pentru un an întreg - în două tranşe: 25% din sumă la depunerea declaraţiei şi 75% până în 25 mai din anul următor celui în care s-a depus declaraţia.
Precizările Guvernului au fost incluse în forma finală a noii Legi de măsuri fiscal-bugetare, actualizată după depunerea amendamentelor, fiind forma pe care premierul Ilie Bolojan şi-a asumat răspunderea în Parlament, luni, 7 iulie.
Măsurile sunt prevăzute în pachetul fiscal prezentat miercuri, 2 iulie, de către premierul Ilie Bolojan, adoptat vineri, 4 iulie, de Guvern.
Executivul urmează să își asume răspunderea în Parlament pe pachetul fiscal, care include și eliminarea altor excepări, dar și modificarea modului de calcul al concediilor medicale în cazul bolilor obișnuite.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a explicat într-o conferință de presă, pe 3 iulie, că motivele sunt lărgirea bazei de contribuabili la asigurările de sănătate (CASS) și reforma concediilor medicale.
Descurajarea acordării de concedii medicale fictive și creșterea cu 20% a bazei de contribuabili la asigurările de sănătate figurează între prioritățile din programul de guvernare 2022-2028 ale noului Guvern.
În același timp, însă, figurează și stimularea natalității.
Indemnizațiile de creștere a copilului nu mai sunt exceptate de la CASSCu toate acestea, pachetul fiscal adoptat de Guvern include măsuri menite mai degrabă să descurajeze politici publice în privința natalității.
Mai exact, părinții care primeau indemnizație pentru creștere a copilului nu vor mai fi scutiți de plata CASS. Peste 127.000 de persoane sunt în această situație, potrivit reprezentanților Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.
De asemenea, nu mai sunt scutiți nici cei (cu venituri foarte mici) care beneficiază de ajutor social, mai exact de venitul minim de incluziune. Peste 323.000 de persoane sunt în această situație.
Sunt două din categoriile pe care Legea de măsuri fiscal-bugetare pregătită de Guvern (aflată în consultare publică pe site-ul Ministerului Finanțelor) le elimină de la exceptarea plății contribuției de asigurări de sănătate (CASS). Contribuția standard în România la CASS este de 10% din venitul brut.
Calitatea de asigurat poate fi dobândită (de cei fără venituri sau neasigurați, respectiv de / pentru co-asigurați) și prin plata contribuției de 10% din 6 salarii minim brute pe țară / anual, aproximativ 2.430 de lei / an. Calitatea de asigurat va fi dobândită pentru 12 luni.
Tehnic, la articolul II punctele 14-19, Legea pentru care Guvernul urmează să-și asume răspunderea elimină sau modifică mai multe din literele articolului 154, alineatul 1, din Codul Fiscal, care prevedea aceste exceptări.
Măsurile ar urma să se aplice de la 1 august 2025.
Principalele categorii care nu vor mai fi exceptate de la plata CASS:
- Persoanele aflate în concediu de creștere a copilului sau concediu de acomodare (adopție);
- Bolnavii incluși în programele naționale de sănătate, alții decât cei cu afecțiuni oncologice, până la vindecarea afecțiunii;
- Pensionarii, pentru sumele care depășesc 3.000 de lei;
- Persoanele beneficiare de ajutor social, ca venit minim garantat (venit minim de incluziune);
- Personalul monahal al cultelor recunoscute;
- Soț/soție/părinți fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;
- Persoane persecutate politic sau pe criterii etnice, pe baza mai multor legii reparatorii.
Ministrul Alexandru Rogobete a ținut să sublinieze că, deși în cazul persoanelor bolnave a fost menținută excepția de la plata CASS doar pentru bolnavii oncologici din programele naționale, „bolnavii neasigurați, dar care beneficiază de alt tip de programe naționale de sănătate, vor beneficia de servicii medicale în cadrul acelui program de sănătate”.
Peste 58.000 de persoane sunt incluse în programele naționale de sănătate, potrivit președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan.
El a oferit exemplul programelor naționale de cardiologie sau diabet, prin care cei care sunt înregistrați cu astfel de afecțiuni beneficiază de medicație specifică.
Totodată, „toate programele naționale de screening, atât pentru cancer, cât și pentru alte boli sau afecțiuni importante, cele cardiologice, neurologice, screening-ul neonatal, pentru diabet zaharat vor fi asigurate indiferent dacă pacientul, dacă persoana este sau nu asigurată”, a mai explicat el.
De precizat că a fost menținută și exceptarea persoanelor beneficiare de ajutor de handicap, după cum a subliniat și ministrul.
Pe de altă parte, nu este clar dacă eliminarea exceptării mai multor categorii de la plata CASS presupune pierderea calității de asigurat - pe care o persoană și-o poate redobândi prin plata contribuției de 10% raportat la șase salarii minim brute / an (2.430 de lei în total) - sau prin tragerea din suma încasată - spre exemplu din indemnizația de creștere a copilului - a contribuției de 10%.
Dacă eliminarea scutirii de plata CASS înseamnă tragerea contribuției de 10%, nu este limpede cum se va aplica în cazul persoanelor aflate în concediu de creștere a copilului. Indemnizațiile de creștere a copilului sunt calculate la 85% din venitul net pe ultimele 12 luni ale părintelui, în timp ce contribuția CASS de 10% se raportează în mod obișnuit la un venit brut.
Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a dat de înțeles că persoanele care nu vor mai fi exceptate de la plata contribuției de sănătate își vor putea menține calitatea de asigurat prin plata sumei de 2.430 de lei / anual, 10% raportat la șase salarii brute.
„Sunt 3.308.000 de persoane pentru care fie soțul, soția, în cazul coasiguraților, vor trebui să achite aceste sume, asigurarea minimă, fie fiecare din sursele de venit, pentru că foarte mulți sau majoritatea au sursă de venit”, a explicat el.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a menționat la rândul său că în cazul soțului, soției sau al părinților fără venituri proprii aflați în întreținerea unei persoane asigurate (în calitate de co-asigurați) vor deveni asigurați dacă vor plăti acea sumă minimă anuală.
Până acum, aceste persoane erau exceptate de la plata CASS. Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a explicat că sunt peste 650.000 de persoane co-asigurate în România, care de acum vor fi nevoite să plătească contribuția - ele sau cei care le co-asigură.
De asemenea, dacă anterior contribuția CASS o plăteau doar pensionarii cu venituri de la 4.000 de lei în sus (pentru suma care depășea acest cuantum) pragul a fost coborât acum la 3.000 de lei.
Contribuția de 10% se va plăti doar pentru suma cu care este depășit acest prag.
De la 1 august, un pensionar cu venit de 4.000 de lei va plăti o contribuție de aproximativ 100 de lei, după cum a explicat recent premierul Ilie Bolojan.
Modificări Privind Concediile Medicale
Altă serie de modificări importante din Legea de măsuri fiscale se referă la modificarea mecanismului de remunerare a perioadelor de concediu medical.
Este vorba de concedii din motive de „boală obișnuită”, sau „afecțiuni comune”, prin modificarea unei Ordonanțe a Guvernului din 2005, aprobată ulterior prin lege.
Vechiul act normativ prevedea că „cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă se determină prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul.”
Noua lege prevede se va defalca în trei metode de calcul, în funcție de perioada concediului:
- 55% din baza de calcul, pentru concediile de până la 7 zile
- 65% din baza de calcul, pentru concediile între 8 și 14 zile
- 75% din baza de calcul pentru concedii de peste 15 zile
Legea menține acordarea sumei de 75% pentru concediul acordat persoanelor cu afecțiuni cardiovasculare, indiferent de numărul de zile.
Ministrul Rogobete a explicat că modificarea sistemului de acordare a concediilor medicale pentru afecțiuni comune vine din dorința de a combate acordarea de concedii medicale fictive.
„Am identificat sute de concedii care din punctul nostru de vedere par în momentul de față a fi fictive”, a declarat ministrul, adăugând că o anchetă a Corpului de control al premierului este în desfășurare.
A menționat că cea mai mare incidență a unor astfel de concedii, care ar fi fictive, sunt la cele de 1-2 zile, lipite adeseori de perioade de sărbători libere legale. El mai spus că economia la bugetul de stat va fi de aproximativ jumătate de miliard de lei.
LifeCall răspunde! Ce diferență este între concediul de maternitate și cel de creștere a copilului?
Perioadele de Contribuție și Pensionare
Precizări referitoare la valorificarea perioadelor în care o persoană a beneficiat de concediu pentru creșterea copilului.
Perioada în care asiguratul a beneficiat de concediu pentru îngrijirea copilului anterior datei de 1 aprilie 2001, conform prevederilor Decretului-Lege nr.31/1990 privind concediul plătit pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la un an și ale Legii nr. 120/1997 privind concediul plătit pentru îngrijirea copiilor în vârstă de până la 2 ani, constituie vechime în muncă, respectiv stagiu de cotizare contributiv.
Perioada în care asiguratul a beneficiat de indemnizația de asigurări sociale (concediu pentru creșterea copilului) în intervalul 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006 reprezintă stagiu de cotizare asimilat și nu se are în vedere la determinarea stagiului minim de cotizare contributiv şi a stagiului complet de cotizare contributiv necesar acordării drepturilor de pensie, respectiv la acordarea punctelor de stabilitate.
Perioada în care asiguratul a beneficiat de concediu pentru creșterea copilului, ulterior datei de 01.01.2006 (pentru care nu s-au datorat contribuții de asigurări sociale) reprezintă stagiu de cotizare asimilat care:
- prin excepție, se are în vedere la calculul stagiului minim de cotizare contributiv şi al stagiului complet de cotizare contributiv necesar acordării drepturilor de pensie (conform art. 47 alin. (4) din lege);
- nu se are în vedere la acordarea punctelor de stabilitate.
Exemplu de Calcul pentru Puncte de Stabilitate
Exemplu:
O persoană, femeie, născută la data de 01.07.1963, se înscrie la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstei standard de pensionare conform prevederilor art. 51, la data de 01.01.2025, pe baza următoarelor elemente:
- Stagiul total de cotizare realizat de 34 ani, din care:
- 30 ani 6 luni în condiții normale de muncă (stagiu contributiv)
- 1 an concediu creștere copil anterior 01.04.2001, în condiții normale de muncă (stagiu contributiv)
- 6 luni indemnizația de asigurări sociale (concediu pentru creșterea copilului) în perioada 1 aprilie 2001 - 1 ianuarie 2006 (stagiu asimilat)
- 2 ani concediu pentru creșterea copilului, ulterior datei de 01.01.2006 (stagiu asimilat)
- Stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut de Anexa nr. 5 la lege (necesar în vederea reducerii vârstei standard de pensionare cu 1 an pentru 2 copii): 33 ani 3 luni
- Stagiul de cotizare contributiv realizat în vederea deschiderii dreptului la pensie (art. 47 alin. 4) din lege): 33 ani 6 luni (31 ani 6 luni în condiții normale de muncă + 2 ani concediu creștere copil )
- Total stagiu de cotizare contributiv în funcție de care se acordă puncte pentru stabilitate: 31 ani 6 luni (perioadele de concediu pentru creșterea copilului și indemnizația de asigurări sociale fiind excluse deoarece sunt perioade asimilate).
Conform art. 85 alin. (3) din lege, se acordă puncte de stabilitate pentru 6 ani 6 luni stagiu de cotizare contributiv (31 ani 6 luni - 25).
Deși spunem adesea, informal, „concediu maternal”, în realitate există două tipuri de concedii diferite la care au dreptul mamele, respectiv ambii părinți - concediul de maternitate și concediul de creștere a copilului, acesta din urmă fiind dreptul pe care îl pot împărți cei doi părinți.
Distincția dintre cele două e importantă - vorbim de condiții diferite de acordare, de indemnizații calculate și plafonate diferit, dar și de o fiscalizare distinctă.
tags: #plata #pentru #sarcina #fara #perioada #de