Proiectarea didactică nu poate lipsi din preocupările învățătorilor și ale profesorilor pentru că o lecție bună este rezultatul unei proiectări corespunzătoare. Documentul de proiectare trebuie să fie un instrument necesar de lucru pentru cadrul didactic. Proiectarea didactică este procesul de anticipare a obiectivelor, conținuturilor, metodelor și mijloacelor de învățare, a instrumentelor de evaluare și a relațiilor ce se stabilesc între toate aceste elemente în contextual unei modalități specifice de organizare a activității didactice (lecție, excursie didactică, etc.).
Profesorul este obligat să-și proiecteze, prin gândire și imaginație anticipative, scopul (finalitatea) și obiectivele pe care le urmărește în predarea obiectului de studiu pentru a obține din partea elevilor performanțe concret observabile și măsurabile. Obiectivele desemnează ce se încearcă să se obțină de la elev, mai exact ce modificare a comportamentului său se va produce prin învățarea unui anumit conținut științific. La primul nivel, cel general, se situează obiectivele-cadru sau competențele generale, care se stabilesc și se urmăresc prin întregul proces de învățământ, pe o lungă perioadă de timp (ciclu de școlarizare). La al II-lea nivel, se află obiectivele de referință sau competențele specifice disciplinei școlare respective, enunțate de obicei în programa acelei discipline.
Etapele proiectării didactice și nivelurile acesteia
În perspectiva practică, proiectarea activității didactice este determinată de cerința creșterii calității și eficienței instruirii. Orice activitate trebuie să fie eficientă și este cu atât mai eficientă cu cât este proiectată mai bine. Proiectarea activității didactice reprezintă un ansamblu de procese și operații de anticipare a acesteia, cu caracter systemic și rațional.
La nivel macro, proiectarea pedagogică a procesului de învățământ reprezintă un demers de anticipare a acțiunilor specifice, realizate în cadrul activităților instructiv-educative, pentru realizarea funcționalității procesului, la nivel strategic și managerial. Se anticipează schimbări în evoluția personalității elevilor și se stabilesc direcții de acțiune pentru 2-3 ani, în raport cu obiectivele-cadru și dimensiunile personalității.
La nivel micro/mediu, se programează activități concrete, planificate în funcție de unitățile de învățare, capitolele sau temele abordate, iar la nivel operațional se stabilesc activități didactice concrete, cu detalii despre resurse, timp, metode și instrumente de evaluare.
Etapele proiectării pedagogice includ definiția obiectivelor și a sistemelor de referință spațio-temporal, determinarea conținuturilor, stabilirea strategiei optime de acțiune și stabilirea criteriilor și a instrumentelor de evaluare. Profesorul își pune întrebările: Ce voi face? Cu ce voi face? Cum voi face? Cum voi ști dacă ceea ce trebuie făcut a fost făcut? Răspunsurile la aceste întrebări conturează etapele ulterioare ale proiectării didactice.
Nivele și finalizarea proiectării pedagogice
- Proiectarea anuală a activității are în vedere o perspecivă pe termen lung: definirea scopului instruției, analiza structurii conținutului, stabilirea ritmului de predare și distribuția timpului.
- Proiectarea semestrială a activității este o continuare a celei anuale: programarea capitolelor pe o durată dată și stabilirea strategiilor pentru parcurgerea acestora.
- Proiectarea sistemului de lecții/lectiilor conectate între ele, proiectarea activității pe lecții, anticiparea modului de definire a fiecărei lecții.
Finalizarea proiectării poate implica: 3.1 proiecte elaborate pe ciclu, an, semestru, săptămână, oră; 3.2 proiecte elaborate pe arii curriculare, disciplină, temă sau subiect. Niveluri ale proiectării includ proiectarea globala (perioade mari, de la ciclu la un an) și proiectarea esalonată (planificarea anuală, semestrială, pe unități de învățare, pe lecții).
Unitate și diversitate în proiectarea activităților de instruire și educație
Formele de proiectare includ modele de proiectare a lecției și a altor activități școlare și extrascolare. Componentele proiectării activității didactice includ: stabilirea obiectivelor activității, determinarea conținutului, stabilirea strategiilor de predare-invățare pentru realizarea obiectivelor și evaluarea rezultatelor obținute. De asemenea, există grile de evaluare cu criterii de autoevaluare și rubrica de evaluare a activității didactice.
Moduri și forme de organizare a activității didactice cuprind: tipologia frontal, pe grupe, individual etc. Lectia-activitate didactică de bază poate coexista cu alte forme de organizare a activității didactice, iar evoluția formelor pedagogice reflectă schimbările sociale și provocările prezenței elevului în clasă.
Instrumente, resurse și exemple de lucru
Planificarea calendaristică presupune modele, variante de proiectare a unităților de învățare, inclusiv planuri și programe de realizare. În practică, schema standardizată poate părea ca o „rețetă medicală” sau ca un formular, însă scopul este de a facilita un demers coerent, repredictibil și adaptat nevoilor elevilor. Se recomandă includerea în proiectare a resurselor materiale și Imateriale (fișiere audio-video, software, materiale didactice).
Planificarea lecției: Ce este necesar?
Conținuturile și structura proiectării includ: cunoașterea resurselor și condițiilor de desfășurare, organizarea conținutului procesului de instruire într-o analiză logico-didactică, precizarea scopurilor și a obiectivelor, stabilirea activităților de predare-invățare și a modalităților de evaluare a rezultatelor. Se subliniază importanța anticipării, a organizării, a dirijării și a autoreglării în cadrul procesului didactic.
| Componenta proiectării | Descriere |
|---|---|
| Obiective | Clar definite, operaționale, exprimate prin verbe de acțiune |
| Conținut | Analizat, sistematizat, adaptat la nivelul elevilor |
| Strategii | Metode, proceduri, instrumente adaptate obiectivelor |
| Evaluare | Criterii clare, instrumente variate, evaluări formative și sumative |
Inspirându-se din diferite surse educaționale, proiectarea didactică cuprinde funcții esențiale precum anticipare, orientare, organizare, dirijare, reglare-autoreglare, decizie și inovare. În practică, profesorul gestionează activitățile instructiv-educative prin exigențe de timp, resurse și consistența obiectivelor operaționale cu conținutul predat.
tags: #proiectarea #cuprinde #sarcini #didactice #cu #caracter
Postări populare:
- Paternitatea în afara căsătoriei: cum se face procedura, termenele și efectele legale
- Poziția corectă pe toaletă pentru femeile însărcinate
- ghid detaliat despre conversia săptămânilor de sarcină în luni calendaristice pentru viitoare mame
- Consultanță nutriție pediatrică în Iași
- ingredientele cremei Chicco pentru bebeluși