Diversificarea alimentației este o etapă esențială în dezvoltarea unui bebeluș, fiind momentul când acesta începe să consume alimente solide, pe lângă lapte. Diversificarea la bebeluși, de obicei, începe în jurul vârstei de 6 luni, dar aceasta este o medie generalizată și poate varia în functie de dezvoltarea fiecărui copil. Organizatia Mondială a Sănătății (OMS) și Academia Americana de Pediatrie recomandă alăptarea exclusivă până la 6 luni, deoarece, până la acest punct, laptele matern (sau formula, în cazul copiilor hrăniți artificial) oferă toți nutrienții necesari pentru creșterea și dezvoltarea bebelușului.
Diversificarea este o aventură senzorială în care bebelușul descoperă gusturi și texturi noi. Trecerea de la alăptat la alimentația diversificată se face progresiv, într-un mod sigur și sănătos pentru copil. Se recomandă inițial piureuri cremoase, apoi, la vârsta de 7-8 luni, se pot introduce alimente pasate grosier, iar între 9-10 luni, copilul va fi încurajat să apuce singur bucățelele de mâncare.
Principiile OMS pentru Diversificarea Alimentației Sugarului
Deși avem acces la un număr din ce în ce mai mare de informații pe tema diversificării, a introducerii solidelor, continuă să circule multe informații confuze și contradictorii pe acest subiect. Mai jos am reunit principiile generale de diversificare a alimentației sugarului alăptat, stabilite de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Rețineți că OMS nu setează scheme de diversificare (ex. cu ce alimente să începem diversificarea, în ce ordine să introducem alimentele solide) și nici nu recomandă o anumită metodă de diversificare a alimentației sugarului (ex. baby-led weaning / autodiversificare sau diversificare clasică), însă recomandă respectarea unor principii de bază atunci când începem diversificarea.
Vârsta de Diversificare
"Alăptarea este o modalitate inegalabilă de a oferi hrana ideală pentru creșterea și dezvoltarea sănătoasă a sugarului și copilului mic. Este de asemenea o parte integrală a procesului de reproducere, având implicații importante pentru sănătatea mamelor. Ca și recomandare globală de sănătate publică, sugarii ar trebui alăptați exclusiv până la vârsta de 6 luni pentru a atinge creșterea, dezvoltarea și starea de sănătate optime. După această vârstă, pentru a întruni cerințele nutriționale în creștere, sugarii trebuie să primească mâncăruri complementare adecvate din punct de vedere nutrițional și sigure, în timp ce alăptarea continuă până la vârsta de 2 ani și peste." (Global Strategy of Infant and Young Child Feeding, p.5)
"În jurul vârstei de 6 luni, nevoile energetice și de nutrienți ale sugarului încep să depășească ceea ce se oferă prin laptele matern și alimentele complementare sunt necesare pentru a întruni aceste nevoi. Un copil de această vârstă este pregătit din punct de vedere al dezvoltării și pentru alte alimente. Dacă alimentele complementare nu sunt introduse în jurul vârstei de 6 luni sau dacă sunt oferite inadecvat, creșterea copilului poate fi afectată." (Infant and Young Child Feeding Factsheet)
Într-un document publicat în anul 2000 de către OMS, Complementary Feeding - Family Foods for Breastfed Children, se vorbește și de oferirea alimentelor solide în intervalul 4-6 luni, cu mențiunea oferirii alimentelor solide în acest interval, doar în următoarele două situații: „copilul nu ia în mod adecvat în greutate în ciuda alăptării corespunzătoare sau copilul este alăptat frecvent, dar pare înfometat imediat după” (Complementary Feeding - Family Foods for Breastfed Children p. 2). Ulterior acestui document, în toate documentele OMS, vârsta de începere a diversificării este setată la 6 luni, politica actualizată a OMS nemaifăcând referire la posibilitatea începerii diversificării mai devreme.
Laptele Matern, Sursă Importantă de Nutrienți și după Diversificare
"Laptele matern continuă să fie o sursă importantă de nutrienți până la vârsta de 2 ani a copilului" (Complementary Feeding - Family Foods for Breastfed Children)
"Alăptarea continuă să ofere o contribuție importantă din punct de vedere nutrițional în dieta copilului mult după primul an de viață." (Guiding Principles for Complementary Feeding of the Breastfed Child p. 12)
Copiii alăptați cu vârsta între 12-23 de luni al căror aport este similar cu cantitatea medie de lapte consumată în acest interval de vârstă (aproximativ 550 g pe zi, în țările dezvoltate WHO/UNICEF, 1998) primesc 35-40% din totalul necesarului energetic din laptele matern (Dewey and Brown, 2002). Datorită faptului că laptele matern are un conținut relativ ridicat de grăsimi comparativ cu majoritatea mâncărurilor complementare, rămâne o sursă cheie de energie și de acizi grași esențiali. Conținutul său de grăsimi este critic pentru utilizarea carotenoizilor pro-vitamina A în dietele bazate predominant pe plante. Laptele matern oferă cantități substanțiale din anumiți micronutrienți. Impactul nutrițional al alăptării este cu atât mai evident în perioadele de boală, când apetitul copilului pentru alte mâncăruri descrește, dar aportul de lapte matern este menținut (Brown et al., 1990). Alăptarea joacă așadar un rol cheie în prevenirea deshidratării și oferă nutrienții necesari pentru recuperarea de pe urma infecțiilor." (Guiding Principles for Complementary Feeding of the Breastfed Child p. 12)
Principiile după care ar trebui să ne ghidăm pentru o Diversificare Corectă
- Continuați alăptarea frecventă, la cerere, până la vârsta de 2 ani și peste.
- Practicați hrănirea responsivă (spre exemplu, hrăniți sugarul în mod direct și asistați hrănirea copiilor mai mari. Oferiți hrana încet și cu răbdare, încurajând copiii să mănânce, dar nu îi forțați, vorbiți cu copilul și mențineți contactul vizual).
- Mențineți o igienă bună și manipulați în mod adecvat mâncarea.
- Începeți diversificarea la 6 luni, cu cantități mici și creșteți aceste cantități gradual pe măsură ce copilul crește în vârstă.
- Creșteți gradual consistența și varietatea mâncării.
- Creșteți numărul de mese: 2-3 mese pe zi pentru sugarii cu vârsta între 6-8 luni și 3-4 mese pe zi pentru copiii cu vârsta între 9-23 de luni, plus 1-2 gustări în funcție de necesități.
- Utilizați alimente solide fortifiate sau suplimente de vitamine și minerale, dacă este cazul.
- Pe perioadele de boală, creșteți aportul de fluide, inclusiv creșteți numărul de alăptări și oferiți mâncăruri moi, preferatele copilului. (Infant and Young Child Feeding Factsheet)
Alimentele Potrivite pentru Diversificare
- Sunt bogate caloric, în proteine și micronutrienți (în special fier, zinc, calciu, vitamina A, vitamina C și folați).
- Sunt curate și sigure (fără patogeni, fără toxine și chimicale dăunătoare, fără oase și bucăți dure ce pot asfixia copilul, nu sunt foarte fierbinți).
- Nu sunt prea sărate sau prea piperante.
- Sunt ușor de consumat de către copil.
- Sunt agreate de copil.
- Sunt disponibile local și familia și le permite.
- Sunt ușor de preparat.
Un alt aspect de menționat este că OMS face referire la termenul de mâncăruri ale familiei, practic copilul diversificat ar trebui familiarizat cu hrana preparată din mâncărurile familiei. (Complementary Feeding - Family Foods for Breastfed Children p. 3 p.8)
"Oferiți o varietate de mâncăruri care asigură întrunirea necesarului de nutrienți. Carnea, puiul, peștele și ouăle ar trebui consumate zilnic sau cât de des posibil. Dietele vegetariene nu pot întruni necesarul la această vârstă decât dacă sunt utilizate și alimente fortifiate sau suplimente nutritive. Fructele și legumele bogate în vitamina A ar trebui consumate zilnic. Oferiți diete cu un conținut adecvat de grăsimi. Evitați băuturile cu valoare nutritivă scăzută, cum ar fi ceaiul, cafeaua, băuturile carbogazoase și cele dulci. Limitați cantitatea de suc de fructe oferită." (Guiding Principles for Complementary Feeding of the Breastfed Child p. 22)
Cum Funcționează Diversificarea la Bebeluși?
Diversificarea la bebeluși trebuie să fie treptată, pentru că ajută și la prevenirea alergiilor alimentare. Acest stil presupune introducerea alimentelor solide sub formă de piureuri și alimente pasate, oferite cu lingurița. Alimentele sunt introduse treptat, de la texturi foarte fine la texturi din ce în ce mai grosiere, pe măsură ce bebelușul devine capabil să mestece și să înghită alimente mai consistente.
La fel de important este ca bebelușii să fie hrăniți la cerere, fără a forța un program strict de mese. Sistemul digestiv al unui bebeluș este într-o continuă dezvoltare și maturizare. La naștere, capacitatea lor de a procesa și absorbi nutrienții este limitată la nutrienții prezenți în laptele matern sau formula, alimente ușor digerabile. Enzimele necesare pentru a digera carbohidrații, grăsimile și proteinele complexe din alimente solide devin din ce în ce mai eficiente în jurul vârstei de 6 luni, dar diversificarea la bebeluși necesită o introducere treptată pentru a permite intestinelor să se adapteze.
Cum Știi că Bebelușul Tău Este Pregătit pentru Diversificare?
Câteva semne care îți arată că cel mic este pregătit pentru diversificare sunt:
- Cel mic poate sta în șezut fără sprijin.
- Nu se mai satură doar cu lapte.
- Nu mai salivează atât de des.
- Bebelușul a crescut semnificativ în greutate de la naștere.
- Nu mai are reflexul de a împinge mâncarea cu limba.
- Este interesat de mâncare.
Îți recomandăm să discuți cu medicul pediatru înainte de începerea diversificării bebelușului.
Cu Ce Se Începe Diversificarea?
Primele mese copioase vor consta în:
- Cereale fără gluten amestecate cu lapte, bogate în amidon care, prin ardere lentă, le asigură energia de care au nevoie.
- Fructe și legume dulci în mod natural: mere, banane, piersici, pere, gutui etc. ca și fructe și morcovi, dovlecei, fasole verde și spanac ca și legume, spre exemplu, fie în compot fie sub formă de piure, fabricate sau făcute în casă.
Dacă prepari singură alimentele, asigură-te că le gătești bine în apă, sau la abur fără a adăuga sare, zahăr sau grăsime. Asigură-te că mixezi bine amestecul pentru a-i da o consistență foarte fină.
După ce cel mic s-a obișnuit cu aceste prime alimente poți introduce:
- Carne gătită și șuncă fără grăsimi (fără măruntaie și mezeluri), pește (toate tipurile, dar bineînțeles nu prăjit în pesmet sau aluat) și gălbenuș de ou. Totul trebuie, desigur, foarte bine mixat. Ține minte că respectiva cantitate de proteine (carne, șuncă, ouă) pe care trebuie să i-o dai unui copil cu vârsta între 6 și 8 luni este de 2 lingurițe de carne sau pește și jumătate de gălbenuș de ou fiert tare, sau 10 g/zi.
Metode de Diversificare
Există două metode principale de diversificare:
Diversificare Clasică
Acest stil presupune introducerea alimentelor solide sub formă de piureuri și alimente pasate, oferite cu lingurița. Alimentele sunt introduse treptat, de la texturi foarte fine la texturi din ce în ce mai grosiere, pe măsură ce bebelușul devine capabil să mestece și să înghită alimente mai consistente.
Autodiversificarea (Baby-Led Weaning)
Aceasta este o metodă mai recentă, popularizată de Gill Rapley, care propune ca bebelușul să mănânce singur, alegând alimentele și mestecându-le fără a fi hrănit cu lingurița. Diversificarea la bebeluși sub formă de autodiversificare este o metodă prin care alimentele sunt oferite sub formă de bucăți mari, ușor de ținut în mână, iar bebelușul decide când și cât să mănânce.
Indiferent de metoda aleasă, diversificarea la bebeluși trebuie să urmeze un ghid adaptat nevoilor și dezvoltării fiecărui copil.
Recomandări Specifice și Interdicții
Recomandările OMS includ:
- Sarea: Nu adăugați sare în mâncarea bebelușului înainte de 2 ani.
- Zahărul: Nu îndulciți cu zahăr preparatele destinate bebelușilor.
- Mierea: Este interzisă bebelușilor mai mici de 1 an.
Mezelurile, brânza topită, margarina, afumăturile nu sunt indicate copilasilor sub 3 ani.
Carnea trebuie să existe zilnic în alimentație, exceptând zilele în care se administrează ou. Carnea poate fi fiartă, încorporată în piureul de legume, sub formă de perisoare, budinci, gătită la cuptor. Oul este obligatoriu în meniul copiilor, 2-3 gălbenușuri/săptămână până la vârsta de 10 luni. După această vârstă se poate introduce și albușul. Oul se fierbe 10 minute sau poate fi oferit încorporat în piureul de legume.
Legumele pot fi gătite la abur sau fierte, însă gătite la abur sunt mai sănătoase pentru că își păstrează mare parte din nutrienți. Ceapa se mănâncă și ea, nu o fierbem apoi o aruncăm. Semintele de la dovlecel le vom scoate doar dacă sunt imense, altfel ele vor fi pasate odată cu legumele. Usturoiul se va găti și el la abur.
Este foarte important să adăugați în piure ulei de măsline și/sau de in. De asemenea, piureurile pot fi aromatizate cu verdeață proaspătă (mărar, pătrunjel, leuştean) sau diverse condimente, de exemplu turmeric, boia, busuioc, oregano sau fulgi de drojdie inactivă.
Acolo unde vom putea, vom păstra coaja legumelor și nu vom curăța tot, de exemplu dovlecelul. Coaja legumelor și fructelor este cea mai bogată în vitamine și antioxidanți.
Planificarea Mesei și Cantitățile
OMS recomandă ca sugarii să primească mâncare complementară începând cu vârsta de 6 luni, în completarea laptelui matern, inițial de 2-3 ori pe zi între 6-8 luni, crescând la 3-4 ori pe zi între 9-11 luni și 12-24 de luni, cu gustări nutritive adiționale oferite de 1-2 ori pe zi, în funcție de preferințe. (Complementary Feeding).
Reamintim faptul că la început bebelușul va mânca foarte puțin, adică doar va gusta. Dacă în prima zi va înghiți o linguriță de piure, ne putem declara fericite. Cantitatea de solide va fi mărită treptat. Deci totul se va face treptat, cu răbdare și calm, pentru că diversificarea nu înseamnă maraton. Copilul va avea suficient timp să mănânce de toate.
Piureurile trebuie să fie groase, astfel încât să nu curgă din linguriță.
Consistența Mâncărurilor
"Creșteți gradual consistența și varietatea mâncării pe măsură ce copilul crește în vârstă, adaptându-vă la cerințele și abilitățile copilului. Copiii pot mânca mâncăruri făcute piure, zdrobite sau semi-solide începând de la vârsta de 6 luni. Până la vârsta de 8 luni, majoritatea copiilor pot mânca și mâncăruri de tip finger foods (gustări pe care copilul le poate mânca singur). Până la vârsta de 12 luni, majoritatea copiilor pot consuma aceleași tipuri de alimente pe care le consumă restul familiei (având în vedere necesarul de mâncăruri bogate în nutrienți). Evitați alimentele ce pot cauza asfixiere (ex. mâncăruri ce au o formă și/sau o consistență care cresc riscul să rămână blocate în trahee, cum ar fi alunele, strugurii și morcovii cruzi)." (Guiding Principles for Complementary Feeding of the Breastfed Child, p. 20)
"Atunci când sunt oferite mâncăruri de o consistență nepotrivită, copilul poate fi incapabil să consume mai mult decât cantități neglijabile sau mâncatul poate dura atât de mult încât aportul de hrană să fie compromis." (Guiding Principles for Complementary Feeding of the Breastfed Child, p. 20)
De asemenea, "există dovezi sugestive privind existența unei ferestre critice pentru introducerea alimentelor cu textură mai consistentă - dacă introducerea acestora se amână peste vârsta de 10 luni, acest lucru poate crește riscul dificultăților de hrănire mai târziu." (Guiding Principles for Complementary Feeding of the Breastfed Child, p. 20)
Cum Influențează Diversificarea Dezvoltarea Cognitivă a Copilului
Pentru ca diversificarea să susțină dezvoltarea proceselor cognitive ale copilului, trebuie respectate două principii:
- Momentul mesei este un timp pentru explorare și plăcere și nu pentru disciplinare și curățenie. Important este ca părintele să se asigure înainte de momentul mesei că nu sunt obiecte periculoase sau neigienice la masă.
- Numărul de expuneri necesare copilului (pentru a încerca gustul) până la acceptarea unui nou aliment variază de la 2-3 expuneri, până la 8-15 expuneri.
Mâncăruri periculoase pentru bebeluși - sfaturi utile de la dr. Gabriela Zaharie
tags: #recomandarile #oms #privind #diversificarea