Vocea este una dintre cele mai personale expresii ale noastre - ne definește, ne conectează și ne face auziți. Când aceasta se stinge brusc sau devine răgușită, laringita este adesea vinovatul tăcut. Laringita este inflamația laringelui - organul care găzduiește corzile vocale și are un rol esențial în vorbire și respirație. Atunci când mucoasa acestuia se irită sau se inflamează, vocea devine răgușită, slabă ori chiar dispare temporar. Laringita la copii este o afecțiune destul de frecvent întâlnită, în special în sezonul rece. Deși nu cruță nici adulții, este considerată mai gravă la copii, în cazul cărora riscul apariției unor complicații, inclusiv a unora care le pot pune viața în pericol, este mai ridicat.
Laringita este o afecțiune comună care poate afecta atât adulții, cât și copiii. Laringita reprezintă inflamația mucoasei laringelui, acel organ tubular localizat între faringe și trahee, în care se află corzile vocale. De regulă, se manifestă prin răgușeală, însă, în formele mai severe, este însoțită de un edem inflamator la care se poate asocia spasmul laringian, având loc astfel o îngustare în diametru a canalului respirator laringian.
Cauzele laringitei la bebeluși și copii
Laringita poate avea cauze infecțioase (cel mai frecvent) sau non-infecțioase. Agenții virali cel mai adesea incriminați sunt: rinovirusul, parainfluenza virus, virusul sincițial respirator (RSV), coronavirusul, adenovirusul, influenza virus.
Laringita la copii este adesea cauzată de infectii virale ale tractului respirator superior, cum ar fi răceala sau gripa. Alte cauze includ infecții bacteriene, inhalarea substanțelor iritante, fumatul, expunerea la aer uscat sau poluat, refluxul acid gastric și utilizarea excesivă a vocii, mai ales în cazul profesorilor sau cântăreților.
Infectiile, abuzul vocal și reacțiile alergice sunt considerați principalii vinovați de apariția cazurilor de laringită în rândul copiilor. Nu sunt însă singurii. În majoritatea cazurilor, laringita la copii este rezultatul unei infecții, iar de cele mai multe ori este vorba de una de natură virală. Lista potențialilor agenți etiologici include rinovirusul, virusul paragripal, virusul sinctial respirator, coronavirusul, adenovirusul și virusul gripal. Și infecțiile bacteriene pot duce însă la apariția laringitei, cele mai frecvent întâlnite organisme bacteriene fiind Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae și Moraxella catarrhalis. Laringita cauzată de o infecție fungică este rară.
Unul dintre factorii principali cauzatori este obstrucția nazală ce obligă copilul să deschidă gura, mai ales în timpul nopții, pentru a respira adecvat. Aerul va intra direct în faringe și laringe nepreparat de nas: neumidificat, neincalzit, nefiltrat. Astfel se produce o reacție inflamatorie locală care se poate complica cu edem inflamator.
Suprasolicitarea vocii este un factor declanșator al laringitei și, după cum orice părinte știe, copiii își petrec destul de mult timp țipând, cântând sau vorbind. În cazul copiilor mai mici sau al bebelușilor, și episoadele repetate și frecvente de plâns pot duce la apariția laringitei.
Refluxul gastroesofagian: Acidul care urcă din stomac și irită laringele este o cauză destul de frecvent întâlnită a laringitei. Simptomele pot fi acute sau cronice și nu apar întotdeauna după sau în același timp cu alte manifestări clasice ale refluxului gastroesofagian. Lista posibilelor cauze sau factori declanșatori ai laringitei mai include alergiile sau folosirea unui inhalator, expunerea la fumul de țigară, precum și anumite afecțiuni sau medicamente.
Laringita acută - este în general cauzată de un virus, cum ar fi cel ce declanșează o răceală. Aceasta este rareori provocată de o infecție bacteriană și nu se tratează cu antibiotice. Când corzile vocale se infectează, acestea se inflamează și poate avea loc pierderea vocii sau răgușeala.
Laringita cronică - este o inflamație persistentă, cauzată de expunerea pe termen lung la factori iritanți, cum ar fi fumatul, poluarea sau refluxul gastric.
Laringotraheita - formă mixtă ce afectează atât laringele, cât și traheea, fiind întâlnită mai des la copii.
Laringita acută simplă: este caracterizată prin disfonie, tuse lătrătoare; nu apar tirajul și dispneea.
Laringita acută spasmodică (striduloasă): manifestările apar brusc, în timpul nopții, aparent pe fondul unei sănătăți bune; se caracterizează prin tuse lătrătoare, stridor (un sunet aspru, provocat de turbulența coloanei de aer care trece printr-o zonă cu obstrucție parțială, în laringe sau trahee, ceea ce determină un complex de vibrații în țesuturile din jur), disfonie, dispnee inspiratorie.
De obicei, pacienții nu au febră și lipsesc sau sunt minime semnele de infecție virală a căilor respiratorii superioare; în majoritatea cazurilor, simptomatologia se remite brusc și este autolimitată (de obicei, în cursul aceleiași nopți).
Există riscul de recurență a acestei afecțiuni; în această situație, în afara etiologiei virale, este incriminată și o reacție inflamatorie de tip alergic, cu producerea de imunoglobuline IgE împotriva virusului parainfluenzae.
Laringita acută subglotică (crupul viral): reprezintă inflamația regiunii subglotice a laringelui, ce apare în contextul unei infecții respiratorii de etiologie virală.
Când inflamația laringelui se extinde și la nivelul bronhiilor, afecțiunea se numește laringo-traheo-bronșită. Stridorul apare în acest caz și la inspirație, și la expirație; în plus, sunt prezente și simptomele obstrucției bronșice (wheezing, expir prelungit).
Laringita acută supraglotică (epiglotita): tratamentul trebuie instituit imediat iar copilul necesită internare la terapie intensivă; anamneza trebuie făcută foarte rapid și concis.
Simptomele laringitei la bebeluși și copii
Simptomele laringitei la copii sunt, de cele mai multe ori, ușoare și trecătoare. În cele mai multe situații, laringita la copii apare în contextul unei infecții virale și dispare în decurs de câteva zile, fără complicații. Astfel de simptome sunt, în general, mai deranjante decât periculoase. Anumite semne pot indica o formă mai gravă de laringită sau o altă afecțiune care necesită intervenție rapidă.
În cele mai multe cazuri, poți recunoaște laringita la copilul tău după semne evidente precum voce răgușită, durere în gât și tuse seacă. Totuși, există situații în care evaluarea medicală este necesară, mai ales dacă simptomele persistă mai mult de două săptămâni, se agravează sau copilul are dificultăți de respirație.
Cele mai frecvente simptome ale laringitei la copii sunt raguseala, tusea iritativă cu/fara expectoratie, uneori pana la senzatia de voma, obstructia nazala, uscaciunea gatului, febra sau, cel mai adesea, subfebrilitatea. Raguseala apare cel mai frecvent in timpul noptii, la fel si tusea, cand copilul se trezeste, dar fara a fi insotite de dificultati la inghitire.
Manifestările clinice de debut sunt cele ale unei infecții acute de căi respiratorii superioare (obstrucție nazală, rinoree abundentă seroasă, odinofagie, febră), ce preced, de obicei, cu una - două zile, manifestările crupului viral; aceste manifestări se instalează, în cele mai multe cazuri, brusc și constau în disfonie, stridor, tuse lătrătoare și dispnee inspiratorie.
Manifestările clinice apar la copil mai ales noaptea și în timpul efortului vocal (plâns, țipăt).
Simptomele laringitei la copii pot să difere de simptomele prezente la adulți. Laringita la copii se manifestă adesea printr-o tuse răgușită, lătrătoare și prin apariția febrei.
Medicii recomandă îngrijiri medicale copiilor care se confruntă cu oricare dintre următoarele simptome: dificultate la respirație sau la înghițire, febră de peste 39,4 grade Celsius, salivatie, sunete respiratorii puternice, ascuțite la inhalare. Aceste simptome pot indica, de asemenea, epiglotita.
Simptomele laringitei la copii includ: răgușeală, tuse iritativă (cu sau fără expectorație), obstrucția nazală, uscaciunea gâtului, febră (sau stare de subfebrilitate). Copilul reacționează prin insomnie, neliniște, oboseală, lipsă a poftei de mâncare, pierderea vocii, dificultăți de respirație, răgușeală.
Disfonia este un termen medical care descrie dificultatea de a produce sunete vocale normale sau o schimbare neobișnuită a tonului și volumului vocii. Disfonia se manifestă prin faptul că vocea devine aspră, stinsă sau tensionată. De asemenea, poate apărea senzația de "nod în gât" sau uscăciune locală.
Ce este disfonia (răgușeala)?
Disfonia este un termen medical care descrie dificultatea de a produce sunete vocale normale sau o schimbare neobișnuită a tonului și volumului vocii. Disfonia se manifestă prin faptul că vocea devine aspră, stinsă sau tensionată. De asemenea, poate apărea senzația de "nod în gât" sau uscăciune locală. Este important de menționat că disfonia este simptom, nu o boală în sine, semnalând o problemă la nivelul laringelui.
Disfonie vs. afonie: ce diferențe există?
Deși termenii sunt folosiți des împreună, aceștia reprezintă grade diferite de afectare a vocii.
Ce simptome sunt caracteristice laringitei?
Simptomul principal al laringitei este răgușeala sau pierderea temporară a vocii. Alte manifestări frecvente includ senzația de gât uscat sau iritat, durere în gât, tuse uscată, dificultăți la vorbire și, uneori, febră ușoară. În cazurile severe, pot apărea dificultăți de respirație, mai ales la copii.
Semnale de alarmă în cazul laringitei
Copilul mic poate reacționa divers la simptomele laringitei, disconfortul putând duce până la insomnie, oboseală și lipsă a poftei de mâncare. În formele mai severe, copilul se poate confrunta cu pierderea vocii, dar și cu dificultăți de respirație (dispnee), până la asfixiere.
Urgentele pediatrice ale laringitei
Una dintre cele mai grave complicații ale laringitei la copii este epiglotita acută, o infecție bacteriană care, de cele mai multe ori, nu are context epidemiologic (părintele nu observă în familie alți bolnavi). Debutul este brutal, în stare de aparentă sănătate. Se însoțește de febră ridicată (39,5-40 de grade) și imposibilitatea din ce în ce mai vizibilă a copilului de a respira, ceea ce îi provoacă agitație și iritabilitate marcate.
Tratamentul laringitei la bebeluși și copii
Tratamentul administrat în laringita acută depinde de forma și de severitatea bolii.
Laringita acută simplă: este forma cea mai ușoară de laringită, ce necesită administrare de aerosoli cu aer umidificat, aport suplimentar de lichide, pentru o bună hidratare; nu este nevoie de tratament cu antibiotic și nici de corticoterapie. Ca terapie adjuvantă, se pot utiliza spray-uri și comprimate de supt, precum și siropuri cu efect antiseptic, antiviral și emolient.
Laringita striduloasă: necesită administrarea de inhalații cu aer umidificat; trebuie evitat contactul cu aerul rece. Nu necesită administrare de antibiotic și nici corticoterapie. Spray-urile și siropurile cu efect adjuvant pot fi benefice. În caz de recidivă, trebuie luată în considerare adenoidectomia (îndepărtarea chirurgicală a polipilor).
Laringita acută subglotică:
- Forme ușoare și moderate: tratamentul presupune menținerea unei atmosfere umede, evitarea contactului cu aerul rece, administrarea corticoterapiei.
- Formele grave: în afara tratamentului aplicat în cazurile ușoare, se instituie: oxigenoterapie, aerosoli cu substanțe simpatomimetice la intervale de patru - șase ore, hidratare intravenoasă și, la nevoie, antibiotic. Formele severe presupun internare obligatorie.
Laringita acută supraglotică (epiglotita): tratamentul trebuie instituit imediat iar copilul necesită internare la terapie intensivă.
Tratamentul laringitei la copii se concentrează pe gestionarea simptomelor și tratarea cauzei subiacente. Este important să oferi copilului o perioadă de odihnă vocală și să încurajezi hidratarea adecvată pentru a calma corzile vocale inflamate.
Tratament rapid pentru răgușeală (disfonie) la copii
La copii, răgușeala apare des din cauza plânsului prelungit sau a infecțiilor frecvente de la grădiniță. Este important să alegi produse cu ingrediente naturale, adaptate vârstei lor.
Tratamentul laringitei nu este întotdeauna necesar. Când este nevoie să se intervină, măsurile care se vor lua depind de cauza laringitei. Se poate recomanda, de exemplu, repaus vocal, evitarea factorilor declanșatori, anumite modificări în ceea ce privește dieta, anumite medicamente sau suplimente alimentare. Atenție! Antibioticele se administrează doar în cazul infecțiilor bacteriene și doar pe bază de prescripție medicală.
Laringita la copii: tratament naturist
Există și anumite remedii naturiste care pot ajuta la ameliorarea simptomelor laringitei. Nu avem însă suficiente dovezi științifice care să confirme eficacitatea lor și dacă le vei putea folosi sau nu depinde de vârsta copilului și de recomandările medicului. Acestea fiind spuse, iată totuși câteva posibile soluții: gargara cu sare (doar pentru copiii care au învățat să facă gargara); folosirea unui umidificator; usturoiul; ghimbirul; apa caldă cu miere (doar după vârsta de 1 an).
Este foarte important să te asiguri că cel mic consumă suficiente lichide. În funcție de vârsta sa, îi mai poți oferi, pe lângă apă, ceaiuri, sucuri de fructe sau supe calde. Evită laptele, băuturile carbogazoase și pe cele foarte fierbinți.
Remediile naturiste pot completa eficient terapia, dar nu o înlocuiesc.
Ceaiuri pentru răgușeală
Repausul vocal este cel mai bun remediu pentru răgușeală. Întrucât aceasta nu este întotdeauna o soluție fezabilă, puteți ameliora disconfortul și simptomele cu ajutorul ceaiurilor pentru răgușeală. Cu ajutorul acestui remediu, veți diminua iritația și inflamația de la nivelul corzilor vocale.
Ceaiul verde este recomandat pentru răgușeală, datorită proprietăților sale antioxidante și antiinflamatoare. Acest tip de ceai conține antioxidanți și are proprietăți naturale pentru combaterea răgușelii. De asemenea, acest ceai pentru răgușeală poate fi folosit cu succes și în gargară pentru a diminua simptomele asociate acestei probleme. De asemenea, ceaiul verde este indicat pentru răgușeală datorită proprietăților sale antivirale, antibacteriene și antifungice.
Ceaiul de mușețel este indicat pentru răgușeală datorită capacității sale de a lubrifia căile respiratorii și a combate răgușeala. În plus, acest ceai este foarte popular pentru răgușeală și tratarea răcelii datorită proprietăților sale antiinflamatoare și suportului pe care îl oferă gâtului iritat. Planta de mușețel este perfectă pentru consum sub formă de ceai pentru răgușeală și datorită proprietăților sale antioxidante. În acest mod, mușețelul ajută la repararea țesuturilor și are efect antispasmodic, ajutând foarte mult în reducerea tusei.
Ghimbirul este o plantă folosită de foarte mult timp în medicina tradițională pentru a trata mucoasele inflamate ale laringelui, dar și pentru probleme ale vocii. Așadar, această plantă este ideală pentru ceaiul pentru răgușeală datorită proprietăților sale antibacteriene și antiinflamatoare. De asemenea, atunci când răgușeala apare în urma unei răceli și este asociată cu febra, acest ceai pentru răgușeală ajută și la reducerea temperaturii corporale.
Turmericul este o plantă care provine din aceeași familie ca și ghimbirul. Așadar, proprietățile acestui ceai pentru răgușeală sunt similare cu cele ale ceaiului de ghimbir. Fiind folosit de secole în Sudul Asiei pentru a reduce durerea și inflamația din organism, turmericul are excelente proprietăți în cazul răgușelii. Deși este foarte gustos ca și condiment, ceaiul de turmeric pentru răgușeală vă va ajuta să combateți disconfortul datorită proprietăților sale antiseptice.
Rădăcina de lemn dulce este inclusă în multe produse care au scopul de a trata iritația corzilor vocale. Așadar, atunci când această plantă este consumată sub formă de ceai pentru răgușeală, aceasta este foarte benefică datorită proprietăților sale antiinflamatoare. Acest ceai poate fi consumat în combinație cu lămâie și miere sau pentru gargară.
În concluzie, ceaiurile pentru răgușeală pot ajuta la diminuarea disconfortului creat de această situație. Plante precum ghimbirul, turmericul sau mușețelul ajută la remedierea răgușelii datorită efectului antiinflamator și antibacterian. În plus, multe dintre plantele folosite în ceaiuri pentru răgușeală au efecte antioxidante.
Gargara cu sare de mare și apă
Gargara cu sare de mare și apă poate fi folosită de mai multe ori pe zi pentru calmarea gâtului.
Remedii tradiționale
- Oțetul de mere pentru tratarea laringitei este un remediu tradițional: se amestecă o linguriță de oțet de mere la jumătate de pahar de apă. Se va bea câte puțin la fiecare șapte ore.
- Se toarnă o cană de apă clocotită peste 1/4 de linguriță de ardei iute și câteva picături de lămâie. Se amestecă și se soarbe încet, cald.
- Se fierbe o oală cu apă și se îndepărtează de pe aragaz. Se vor adăuga în ea 2 picături de ulei esențial de mușețel, 3 picături de ulei esențial de lavandă și 2 picături de ulei esențial de cimbru. Puneți-vă un prosop peste cap, stați deasupra oalei și inhalați aburii.
- Decojiți o rădăcină mică de ghimbir și tăiați-o în felii subțiri. Puneți bucățelele într-o oală mică cu apă. Se lasă la fiert pentru ceai. Ceaiul de ghimbir va oferi senzația de furnicătură la nivelul gâtului, dar la scurt timp, disconfortul se va ameliora. Acest tip de ceai funcționează și pentru revenirea vocii după o răceală.
- Amestecul de miere și lămâie are efect calmant pentru gât.
- Un remediu excelent este ceaiul sau sucul de ceapă. Pentru a face sucul sau siropul de ceapă, tăiați în felii trei cepe mari și puneți-le în patru sau cinci cești de apă, fierbeți-le până se îngroașă. Puneți câteva linguri de sirop într-un pahar de apă caldă împreună cu o lingură de miere și un strop de lămâie. Sorbiți încet!
- Ceai din rădăcina de valeriană, gura lupului, calota și catusnică ce se va sorbi cât mai cald. Orice ceai cald va stimula gâtul și va ajuta la relaxarea corzilor vocale.
Sfaturi suplimentare pentru ameliorarea răgușelii
Hidratarea constantă: Lichidele călduțe, precum ceaiurile ușoare sau supele, contribuie la fluidizarea secrețiilor și la protejarea corzilor vocale.
Umidificarea aerului: Folosirea unui umidificator în camera copilului poate ajuta la menținerea căilor respiratorii umede și la ameliorarea iritației.
Evitarea iritanților: Este important să se evite expunerea copilului la fumul de țigară, aerul foarte rece sau uscat, și alte substanțe iritante.
Odihnă vocală: Încurajați copilul să vorbească cât mai puțin și să evite țipetele sau strigătele.
Prevenirea laringitei la copii
Pentru a preveni laringita la copii, este recomandat să se evite expunerea la persoanele infectate și să se mențină o igienă bună, cum ar fi spălarea regulată a mâinilor. Vaccinarea copiilor împotriva unor boli precum gripa și difteria poate ajuta la reducerea riscului de laringită.
Iritarea sau inflamația laringelui și a corzilor vocale poate fi prevenită prin respectarea unor măsuri destul de simple: evitarea expunerii copilului la fumul de țigară; respectarea măsurilor de igienă necesare pentru a reduce riscul contractării unei infecții (inclusiv spălarea corectă a mâinilor, cu apă caldă și săpun); evitarea alimentelor care pot cauza arsuri gastrice sau indigestie; limitarea consumului de băuturi cu cofeină.
Când este necesar consultul medical
Mergi de urgență la medic dacă observi apariția unor simptome precum: respirație zgomotoasă, în special atunci când inspiră (stridor); salivare abundentă; dificultăți la înghițire; febră. În ceea ce privește factorii de risc pentru laringită, lista acestora include, evident, infecțiile respiratorii, abuzul vocal și expunerea la agenți iritanți (ex: fumul de țigări, acidul gastric etc.).
Adresează-te specialistului ORL dacă starea copilului nu se îmbunătățește în 24 de ore sau se degradează.
Este esențial să consulți un medic dacă răgușeala persistă mai mult de două săptămâni; ne recomandă acest lucru Dr.
Dacă simptomele persistă mai mult de trei săptămâni, vorbim despre laringită cronică - o formă rar întâlnită în copilărie, dar care poate apărea în situații particulare.
Când este necesar consultul medical pentru laringită?
Consultul medical este recomandat dacă simptomele persistă mai mult de două-trei săptămâni, dacă apar dificultăți de respirație, durere severă sau febră mare, ori dacă laringita reapare frecvent. De asemenea, persoanele cu factori de risc, precum fumătorii sau cei cu boli cronice, ar trebui să solicite evaluare medicală pentru a exclude afecțiuni mai grave ale laringelui.
Disclaimer: Acest articol are rol strict informativ și nu reprezintă o sursă suficientă de autodiagnosticare. Un diagnostic clar și o recomandare de tratament poți primi doar din partea unui medic.
Bună dimineaţa, sănătate! Laringita: cauze, simptome, tratament
Informațiile prezentate în acest articol au scop pur informativ și nu înlocuiesc consultul medical de specialitate. Dacă observi simptome de laringită la copilul tău sau orice semn care te îngrijorează, adresează-te unui medic pediatru sau specialist ORL.
tags: #remediu #raguseala #bebe