Responsabilități întreținere albie pârâu Corund și rolul autorităților locale în salvarea Salinei Praid

Cei care mai vin acum în vizită la Praid/ jud. Harghita, nu mai sunt turiștii. Comuna s-a transformat, de la finalul lunii mai, într-un loc de pelerinaj al autorităţilor centrale - care promit că vor face totul pentru salvarea salinei. Recent, aceasta a fost inundată complet în interior de apele pârâului Corund. Șefii de la București ar fi trebuit şi ar fi putut să o facă cu mult timp în urmă - sau cel puțin în ultimele 12 luni - răbufnesc localnicii.

Salina a mai fost închisă timp de o lună, în mai 2024, după infiltraţii provocate de acelaşi pârâu, iar problemele sunt semnalate de ani. Oamenii sunt dărâmaţi acum de perspectiva că motorul economic al comunităţii, care atrăgea anual cel puţin jumătate de milion de turişti, va dispărea. Odată cu salina, dispare majoritatea locurilor de muncă. „Toate rezervările mi-au fost anulate, oamenii nu mai doresc să vină acum. Tot turismul era construit în jurul salinei. Fără aceasta, se va prăbuşi”, spune Ambrus Attila, proprietarul unei pensiuni din Praid.

„Veneau oamenii să viziteze salina şi treceau şi pe aici, mai cumpărau un suvenir, una-alta. Fără salină e foarte greu, agricultură nu prea poţi face aici, pădurea e tăiată deja, nu văd o alternativă. Dezastrul acesta putea fi prevenit”, spune Molnos Ferenc, proprietarul unui chioșc de suveniruri amplasat la doi paşi de intrarea, pustie acum, în salină. Vânzătorii de suveniruri îşi puteau estima câştigurile direct proportional cu numărul vizitatorilor salinei, spune un alt comerciant.

Temerile oamenilor vin după ce Salina Praid a fost închisă pe 5 mai 2025, ca urmare a unor infiltraţii provocate de pârâul Corund, iar intervenţiile şi amenajările de urgenţă aveau să fie complet depăşite de furia apelor, între 27-29 mai. Atunci, după ploile puternice din zonă, debitul pârâului care izvorăşte la câteva localităţi în amonte de Praid a ajuns la 60 de metri cubi pe secundă. De peste 100 de ori mai mult decât valoarea obişnuită. Pârâul şi aluviunile pe care le-a luat cu el au săpat numeroase cratere în planşeul vechilor mine ale salinei. Apa a ajuns dintr-o mină în alta, inclusiv în mina Telegdi, de unde se extrage sare, şi în cea turistică, unde sunt baza de tratament, amenajări de agrement şi puncte comerciale.

La Praid au ajuns şi experţi internaţionali, după ce România a activat mecanismul de sprijin al Uniunii Europene, astfel că soluţiile pot fi optimizate. Situaţia din subteran va fi cunoscută mai bine după ce în interior vor fi lansate dronele subacvatice. Până atunci, nimeni nu ştie când şi dacă salina se va redeschide. Efectele inundării salinei se resimt şi la distanţă. La Praid, turiştii sunt în prezent ca şi inexistenţi, proprietarii de mici afaceri din turism suspină, iar aproape 30 de persoane au fost evacuate preventiv. „Puteau să închidă mai mult timp salina anul trecut, ca să evite catastrofa!”

Peste drum de intrarea în salină, Laszlo Endre muşcă dintr-un măr, în timp ce priveşte curios spre vânzăoleala de jurnalişti din faţa pensiunii Telgedy. E numele unui fost director al minei, iar clădirea astăzi pensiune i-a aparţinut. Familia lui Endre a cumpărat-o, dar locul - altfel popular în zonă - e acum pustiu. „Avem aproape 15 angajaţi, trebuie să vedem ce facem, încă aşteptăm să vedem ce se întâmplă, dar nu putem supravieţui aşa”, spune el.

Îşi aminteşte cum, tânăr fiind, a coborât în una din vehicle mine, Dosza - cea prin care a pătruns apa în salină - unde existau şi câteva paturi. „Vor suferi comunitatea din Praid, micile afaceri, economia de aici, dar şi din restul zonei, Sovata, Corund, după acest dezastru. Vorbim de un dezastru”, răbufneşte bărbatul. Spune că inclusiv socrul său, fost director al salinei, pomenea încă de acum 25 de ani de studii care arătau pericolul pe care apa Corundului îl poate aduce salinei.

„Să nu mergem aşa departe în timp, ci doar până anul trecut, când, tot în luna mai, a intrat apă în salină şi a fost închisă o lună. Informarea prin care Salrom anunţa închiderea salinei, pe 15 mai 2024, în urma altor infiltrații. Catastrofa de acum se putea evita dacă erau luau încă de atunci măsuri pe termen lung, continuă bărbatul.„Cineva de la Salrom sau din politic, putea spune: «hai să oprim salina un an, doi ani, pentru a evita această catastrofă». E o catastrofă, la care nici ei, nimeni altcineva nu se aşteapta.”

„Anul trecut puteau interveni ca lumea, apa Corundului nu era mare, ce a fost în spate, nu ştiu”, spune Molnos Ferenc, proprietarul unei gherete cu suveniruri. Perioada din mai 2024 până în prezent era suficientă ca Salrom să ia măsurile de prevenţie necesare, completează Attila Ambrus. Bărbatul spune că şi în luna martie a acestui an au fost probleme la salină, iar o persoană care a postat o filmare cu aceste probleme pe reţelele de socializare ar fi fost „obligată” să o şteargă. Nu spune nici cine e persoana, nici cine l-ar fi forțat pe acesta să șteargă videoclipul. Inclusiv după primele infiltraţii din mai 2025, intervenţiile nu trebuiau abandonate, iar dezastrul putea fi evitat, adaugă el.

Reprezentanții Administrației Naționale Apele Române anunţau pe 9 mai 2025 că, la solicitarea Salrom, au intervenit de urgenţă, cu zeci de angajaţi, alături de ISU, cu motopompe, pentru devierea unei părţi din apă pe un braţ al canalului de bypass şi montarea unei membrane impermeabile. La mijlocul lunii, instituţia anunţa că pompele au fost oprite şi au rămas pe poziţii. Peste mai puţin de două săptămâni, debitul fără precedent al Corundului a dat totul peste cap. Proiectul de două milioane de euro amânat, la profit de peste 20 de milioane de euro. Salrom, în care statul român deţine 51% din acţiuni, prin Ministerul Economiei, este o societate națională profitabilă. În 2024, profitul a fost de peste 22 de milioane de euro, la o cifră de afaceri de peste 110 milioane de euro, potrivit Economica.net. Salrom administrează şapte saline, din care doar una (Ocna Mureş) este închisă, tocmai din cauza inundării, acum mulţi ani. Majoritatea sunt folosite atât pentru exploatare, cât şi în scop turistic.

Chiar dacă Salina Praid a fost închisă o lună, în 2024, tot au fost 470.000 de vizitatori. În ciuda profitului substanțial şi al atractivităţii salinei, Salrom a amânat în 2024 investiţia de „proiectare și execuție a lucrărilor pentru eliminarea pe termen lung a infiltrațiilor din albia râului Corund în subteranul Salinei Praid”. Valoarea estimată a lucrărilor: aproape 1,9 milioane de euro, adică mai puțin 10% din profitul dintr-un an al companiei. Contractul a fost câștigat de o asociere formată din două firme de tip SRL, ING Service și Total Proiect. Deşi pregătită din 2024, după infiltraţiile din luna mai a acelui an, semnarea contractului a fost amânată până la noile infiltraţii, de la începutul lui mai 2025.

Directorul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă al Apelor Române, Sorin Rîndaşu, afirmă că în mai 2024, împreună cu Salrom şi cu ISU, „am pus la dispoţie forte şi mijloace” şi „au fost efectuate lucrare de impermeabilizare a zonei”. Întrebat de Europa Liberă, directorul Salrom, Dan Dobrea, spune că „la acel moment, am rezolvat problema infiltraţiilor” şi că „imediat după, am dat drumul la partea de proiectare şi execuţie” pentru eliminarea infiltraţiilor pe termen lung. „Să nu se spună că nu am făcut nimic între mai 2024 şi mai 2025”, a adăugat el, menţionând că proiectul ar fi fost lansat anul trecut tocmai pentru ca apa să nu se mai scurgă în subteran.

Ulterior, autorităţile au agreat o soluţie şi mai complexă decât proiectul Salrom, care va fi pusă în operă pe un alt contract decât cel de „eliminare a infiltraţiilor pe termen lung”. Este vorba de realizarea unor acumulări temporare în amonte şi devierea pârâului Corund pe albia fosilă - adică pe un alt traseu decât cel prezent. Mai întâi vor fi montate, ca soluţie preventivă, tuburi care să capteze o parte din apa pârâului Corund pe unul din versanţii din zonă. Alegerea acestor variante a fost confirmată în ultimele zile şi de autorităţile centrale, care nu au precizat costurile. Amplasamentul a fost predat către constructor, care a avansat şi un termen optimist de finalizare pentru etapa montării tuburilor de captare: 1 iulie 2025.

Pe de altă parte, Apele Române şi Salrom, deşi au colaborat la intervenţiile de urgenţă din acest an, dar şi în trecut, arată unii spre alţii cu privire la responsabilităţi. Salrom se apără afirmând, prin vocea directorului Dobrea, că pe terenul de deasupra salinei ar exista mai mulţi proprietari. Ministrul Economiei, Bogdan Ivan a precizat, în 31 mai, că de la începutul anului a aprobat fonduri de circa 2,6 milioane de euro pentru investiții legate de protejarea salinei Praid, din care 2 milioane de euro pentru „regularizarea și betonarea a 1.375 metri liniari din albia râului Corund”. Adică pentru proiectul de înlăturare a efectelor infiltrațiilor pe termen lung, descris mai sus. Studiul identifica apa Corundului ca principală sursă de risc, sugerând posibilitatea devierii acestuia pentru a preveni dezastrul, scrie G4Media.

Directorul Salrom relativizează existenţa vechilor studii şi reafirmă că societatea a investit anual în asigurarea salinei. Deşi este o companie de stat pe profit, cu privire la Salrom au existat de-a lungul timpului numeroase controverse legate de numirea directorilor. Actualul director, Dan Dobrea, este în funcţie din 2022, cu experienţă în management, fără legătură, însă, cu sectorul minier. El a fost numit de fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru (PSD).

Confruntat de Europa Liberă cu contradicția între data la care spune că proiectul a fost lansat (2024) și cel la care a fost atribuit prin contract (mai 2025), Dobrea a fost mai degrabă evaziv. A spus că Salrom a efectuat constant lucrări de punere în siguranţă a perimetrului şi că „am respectat de fiecare dată recomandările expertului hidrotehnic”. „După infiltraţiile din 2024, a apărut şi varianta să deviem şi cursul de apă astfel încât pe termen mediu să nu mai apară probleme.”

În 2024, Salrom și Apele Române au realizat un canal de tip by-pass de peste 100 de metri, pentru preluarea unei părți a apei, căptușit cu geomembrană, dar și a unui canal lateral pentru devierea debitelor mari. Problema ar fi alta, anume că „până acum, noi am rezolvat efectele şi nu cauza”, ţine să accentueze Dobrea, evitând să îşi clarifice afirmaţiile cu privire la amânarea proiectului de investiţii în eliminarea infiltraţiilor pe termen lung. Existenţa proiectului a fost amintită inclusiv pe 4 iunie de Raed Arafat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne. „În 28 mai, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a dispus demararea în regim de urgență a lucrărilor din cadrul proiectului «Proiectare și execuție a lucrărilor pentru eliminarea pe termen lung a infiltrațiilor din albia râului Corund în subteranul Salinei Praid»”, a explicat Raed Arafat.

Tot atunci, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență a dispus și realizarea unei acumulări nepermanente în zona de amonte, de către Apele Române, cu termen de realizare a documentației tehnice, de 90 de zile. În 29 mai, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a abilitat Ministerul Economiei și cel al Mediului să coordoneze o evaluare complexă a situației și să propună Guvernului măsuri pentru revenirea la normalitate la Salina Praid, inclusiv prin alocarea unor fonduri din fondul de rezervă al Guvernului. A fost agreată și cooptarea de experți internaționali, fiind activat ulterior și Mecanismul de sprijin al UE. Ulterior, autorităţile au agreat o soluţie şi mai complexă decât proiectul Salrom, care va fi pusă în operă pe un alt contract decât cel de „eliminare a infiltraţiilor pe termen lung”.

1. Realizarea unor acumulări temporare în amonte şi devierea pârâului Corund pe albia fosilă.
2. Montarea tuburilor de captare a apei pârâului pe versanţii zonei, ca măsură preventivă.
3. Predarea amplasamentului către constructor şi stabilirea termenului de finalizare a montării tuburilor.

Apele Române şi Salrom, deşi au cooperat în intervenţiile de urgenţă, se acuză reciproc în privinţa responsabilităților. În context, există discuții despre modul în care autoritățile locale, județene și centrale își asumă rolurile în întreținerea albiei pârâului și în prevenirea infiltrațiilor în subteranul Salinei Praid. De asemenea, se menționează fonduri aprobate pentru investiții, inclusiv pentru regularizarea și betonarea a 1.375 metri liniari din albia râului Corund, în valoare totală de aproximativ 2 milioane de euro, ca parte a proiectului de protecție pe termen lung.

Este un adevărat test despre cât poate și trebuie să anticipeze administrația locală, în parteneriat cu instituțiile centrale, pentru a asigura integritatea infrastructurii turistice și a locurilor de muncă din zonă, în vremuri de inundații repetate și presiuni ecologice. În aceste condiții, responsabilitățile întreținere albie pârâu și cooperarea dintre autorități trebuie să devină normă, pentru a evita repetarea situațiilor de criză și a menține viabilitatea economică a regiunii.

Aspecte-cheie pentru responsabilități și întreținere

• Monitorizarea debitului pârâului Corund și a riscului de infiltrații în subteranul salinei.
• Implementarea soluțiilor de deviere temporară și acumulări în amonte pentru a reduce presiunea apei asupra minelor.
• Regularizarea și betonarea albiei râului în zonele critice, conform studiilor și planurilor aprobate.
• Coordonarea între Salrom, Administrația Națională Apele Române, Ministerul Economiei și autoritățile locale pentru intervenții rapide.
• Transparența informațiilor publice și comunicarea cu comunitatea pentru a asigura încrederea și sprijinul vizitatorilor și investitorilor.

Valoarea estimată a lucrărilor de eliminare a infiltrațiilor pe termen lung este de aproximativ 1,9 milioane de euro, iar contractul a fost atribuit în mai 2025 unei asocieri de firme SRL. Activitățile de reglementare și monitorizare continuă, iar confruntările privind responsabilitățile rămân în centrul discuțiilor publice pe tema salinei și a proiectelor de protecție.

tags: #sarcina #intretinerii #albiei #paraului #comunei

Postări populare:

• Cât de multă apă conține corpul la fiecare vârstă: explicații și implicații pentru sănătate
• cum să gestionezi gazele abdominale la toddlerul tău
• Diagnosticarea Injectoarelor VCDS în Sarcină
• Gestioneaza consultatii ginecologie la Hiperdia Piata Sudului
• Ce este parafa medicului pediatru și ce informații conține