IMPORTANT, la primirea certificatului/ extrasului de naştere, acesta SE VA CITI, astfel încât informaţiile înscrise în acest document să corespundă întocmai cu datele de identitate corecte ale celor 2 soţi.
Context juridic și scopul procedurii
Transcrierea certificatelor şi extraselor de stare civilă se efectuează cu aprobarea primarului, în baza avizului prealabil al D.J.E.P. cu APOSTILLE*, (conform Convenţiei de la Haga) - aplicat fie pe faţă sau verso la certificat, fie sub forma unei anexe.
În străinătate poți obține anexele (cererea şi actele necesare transcrierii), depunând la camera 14, parter, a Primăriei municipiului. Certificatul de naștere se ridică la Spitalul clinic județean Oradea - staționar 3 (Maternitatea din Oradea) situată pe calea Clujului nr. 50, jud..
Procedurile includ, de asemenea,.norme, Legea nr., Hotărârea Guvernului nr., Codul civil, Legea nr. - transcrierea înseamnă a scrie din nou (pe altă foaie) un text fără modificări, a face o copie scrisă; a copia; a înscrie, a înregistra, a copia un act, o convenţie etc.
Când și unde să se înregistreze nașterea
Când și unde trebuie înregistrată nașterea? Nașterea trebuie declarată în maxim 30 de zile. Declararea nașterii (depunerea documentelor) se poate face la oricare primărie, care va transmite dosarul electronic ofițerului de stare civilă competent să înregistreze nașterea.
Situații speciale
- Înregistrarea nașterii este făcută de unul din părinții copilului? Da
- Părinții sunt căsătoriți? Da
- Cetățenia părinților: ambii părinți au cetățenie română
- Un părinte are cetățenie străină
- Ambii părinți au cetățenie străină
Documente necesare și etapele depunerii
Documente necesare includ cerere (Anexa 59), certificat de naștere, acte de identitate, certificat de căsătorie, eventual sentințe de divorț sau recunoaștere a copilului, traduceri legalizate, supralegalizări dacă este cazul, și altele specifice fiecărei situații (naștere în afara căsătoriei, gemeni, adopții etc.).
Actele de identitate - original și fotocopie. Cetățenii români cu domiciliul în țară: carte de identitate/buletin; cu domiciliul în străinătate: pașaport; cetățeni străini sau apatrizi: pașaport sau document de identitate emis de IGI, după caz. În cazul cetățenilor străini, dacă actele nu sunt în alfabet latin, se solicită traducere legalizată.
Procedura de supralegalizare a documentelor poate implica trei ștampile: autoritatea emitentă, misiunea diplomatică română sau româna în străinătate și Ministerul Afacerilor Externe din România. Pot fi scutite de supralegalizare documentele prevăzute în Regulamentul UE 2016/1191.
Înregistrarea nașterii în situații specifice
În cazul nașterii în străinătate, iar nașterea ar avea date nereale sau nu s-a declarat, structura de stare civilă solicită verificări prin MAE, DSSSPC etc., iar în unele cazuri se efectuează înregistrarea tardivă cu aprobarea primarului sau a șefului misiunii diplomatice.
În cazul copiilor găsiți sau părăsiți în maternitate, înregistrarea se face în termenele stabilite: 30 de zile de la data găsirii, sau în alte situații, în funcție de documente și proceduri specifice evidenței copiilor orfani sau aflați în grija autorităților sociale.
Detalii despre paternitate și numele copilului
Presupunerea de paternitate poate exista dacă nașterea a avut loc în timpul căsătoriei sau în intervalul specificat, iar legea prevede principii despre recunoașterea copilului născut în afara căsătoriei, stabilirea numelui de familie și modul de declarare a numelui de familie la Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor (SPCLEP).
În cazul copiilor din afara căsătoriei, numele pot fi: ales de părinți prin acord, sau stabilite de instanță în caz de divergente. Dacă părinții au nume de familie differit, se poate face declarația comună privind numele copilului, iar în lipsă acord, hotărârea instanței de tutelă este comunicată SPClEP sau primăriei respective.
Proceduri speciale privind înregistrarea tardivă
La solicitarea instanțelor sau în cazuri când copilul are peste 14 ani, se efectuează verificări suplimentare la SPCLEP; declararea nașterii tardive se poate face cu aprobarea primarului, în baza documentelor doveditoare, iar rezultatul verificărilor este consemnat într-un referat ce stă la baza comunicării către instanță.
Adopții și copii adoptați
Înregistrarea adopției aparține SPCLEP, iar actele necesare includ hotărârea de adopție, sentința de recunoaștere, certificatul de naștere al copilului adoptat, acorduri din partea adoptatorilor, identitatea copiilor și ale părinților adoptatori.
Proceduri de apostilare și supralegalizare specifice
Documentele eliberate de statele semnatare ale Convenției de la Haga se apostilează; cele din statele cu care România are tratate pot fi scutite de supralegalizare sau apostilare. În cazul documentelor străine, dacă lipsesc anumite date, se pot aplica ștampile sau anexarea de documente traduse legalizat, iar în unele situații se poate impune supralegalizarea cu trei ștampile distincte.
Informații despre accesul la actele emise
Întocmirea actului de naștere se face la SPCLEP sau la primăria competentă, în funcție de domiciliu sau sediul unuia dintre părinți, iar în cazul copiilor români cu domiciliul în străinătate, actul poate fi emis de direcția de stare civilă a sectorului București sau de autoritatea competentă din străinătate, în funcție de situație.
Termene și exemple practice
Termenele pentru declarare și înregistrare sunt: 30 zile pentru naștere viu, 3 zile pentru naștere mort, 24 de ore în caz de deces după naștere. Dacă termenul de 30 de zile a expirat, înregistrarea poate avea loc la cererea declarantului, cu aprobarea primarului, în termen de 30 de zile de la solicitare.
Un infografic util poate sumariza pașii: declarare naștere, depunere acte, verificări S.P.C.L.E.P., aprobare primar, eliberare act, eventual transcriere în registrele române.
ПОЧЕМУЧКИ ★ Взвод с Киндер и Кукушкой + ЛБЗ 3.0
Elemente cheie de conținut în practică
- Identificare și verificare: asigurarea corespondentei dintre datele inscrise și actele de identitate ale ambilor părinți.
- Condiții legale: respectarea termenelor, necesitatea avizelor și a apostilelor/ supralegalizărilor, conform reglementărilor moderne.
- Documentație pentru cazuri speciale: naștere în străinătate, adopții, copii născuți în afara căsătoriei, copii găsiți, etc.
- Corecții: dacă există erori, înregistrarea poate fi modificată sau repetată, cu aprobarea autorităților competente și înregistrările pot fi refăcute în registrele de stare civilă.
Exemple de formulare și modele utilizate
- Cerere (Anexa 59)
- Declarații privind nașterea, naționalitatea, domiciliul, recunoașterea copilului și acordul părinților (anexele 19, 20, 21 etc.)
- Procura specială autentică, dacă se luminează în numele altcuiva
Condiții pentru eliberarea noului certificat de naștere
Acte de identitate, certificatul de căsătorie al părinților (dacă este cazul), traduceri/legalizări ale documentelor străine, și în anumite situații, hotărâri judecătorești sau decizii ale instanțelor de tutelă, toate acestea fiind necesare pentru eliberarea noului certificat cu nume actualizat sau cu mențiunea de familie corectă.
Considerații privind raportarea și arhivarea documentelor
Documentele suplimentare, anexele, cererile și declarațiile se semnează în fața ofițerului de stare civilă. Toate materialele obținute în cadrul verificărilor se clasifică în dosarul SPCLEP, iar comunicările către instanțe includ concluziile analizelor efectuate de serviciu.
tags: #stabilire #paternitate #radiere #din #certificat
Postări populare:
- Psihismul prenatal: un orizont mirific
- Abordări multi-disciplinare în gastroenterologie pediatrică, Galați
- Descoperă cum funcționează Testul Barza ultrasensibil pentru sarcină în primele zile
- Cadrul legal pentru criogenarea embrionilor în România: reguli, controverse și provocări
- Fertilitate, naștere și inovare la Regina Maria cu Dr. Codreanu și Gynera