Ordinul naţional Steaua României este cea mai înaltă decoraţie a României. în înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă, servicii excepţionale, civile sau militare privesc fapte de concepţie, organizare şi coordonare, astfel:Actul este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României şi nu include posibile modificări ulterioare. Ordinul naţional Steaua României cuprinde 6 grade. Acest ordin se poate conferi şi unităţilor militare româneşti, atât pe timp de pace, cât şi pentru fapte de arme, pe timp de război, iar însemnele se poartă pe drapel. El se poate conferi şi unităţilor militare străine ale unor state aliate, dar numai pentru fapte de arme săvârşite pe timpul unui război la care participă direct şi România.
Pe aversul medalionului este aplicată stema României, din metal, şi, în bordură albastră, este înscrisă deviza IN FIDE SALUS. Metalul din care se confecţionează însemnul ordinului este argint cu titlu de 750°/00, iar metalul din care sunt confecţionate plăcile, argint cu titlu de 900°/00. Art. Însemnul gradului de Cavaler are diametrul de 40 mm şi culoarea naturală a argintului. Medalionul central are diametrul de 11 mm, iar bordura de 2 mm. Literele cu care este înscrisă deviza sunt aurite şi au înălţimea de 1,5 mm. Stema României, ştanţată în metal, are înălţimea de 8 mm. Însemnul gradului se poartă pe partea stângă a pieptului. Art. pentru doamne rozeta se aplică în centrul fundei.
Art. Însemnul gradului de Comandor are un diametru de 50 mm şi este aurit. Medalionul central are diametrul de 14 mm, iar bordura este lată de 2,5 mm. Literele cu care este înscrisă deviza sunt aurii şi au înălţimea de 2 mm. Stema României, ştanţată în metal, are înălţimea de 10 mm. Panglica gradului este lată de 45 mm, cu dungile marginale interioare albastru închis, late de 4 mm şi de 3 mm, cele exterioare; lungimea ei este egală cu circumferinţa gâtului. Însemnul gradului se poartă la gât. Bărbaţii au panglica petrecută pe sub nodul cravatei, cu însemnul vizibil pe partea dreaptă a acesteia. Art. Placa gradului este în formă de stea, cu opt grupe de raze diamantate, şi are un diametru de 75 mm. Placa gradului se poartă pe partea stângă a pieptului. în cazul în care persoana poartă şi o baretă cu decoraţii, placa se poartă sub aceasta.
Art. Însemnul are un diametru de 60 mm şi este aurit. Medalionul central are diametrul de 16 mm, iar bordura este lată de 3 mm. Literele cu care este înscrisă deviza sunt aurite şi au înălţimea de 3 mm. Pe reversul medalionului cifrele anului 1877 au înălţimea de 5 mm. Lenta (panglica) însemnului este lată de 100 mm şi are lungimea egală cu circumferinţa bustului corpului. Dungile marginale albastru închis sunt late de 8 mm, cele interioare, şi de 5 mm, cele exterioare. Pentru modelul de război lenta primeşte la margini şi câte o bandă aurie, lată de 4 mm.Actul este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României şi nu include posibile modificări ulterioare.
Placa este în formă de stea, cu 8 grupe de raze diamantate, cu diametrul de 85 mm. Placa gradului se poartă pe partea stângă a pieptului, prinsă de lentă. Art. Gradul de Colan este compus dintr-un lanţ lung de 840 mm şi însemnul gradului. Stema României ştanţată are înălţimea de 25 mm, iar crucea ordinului are diametrul de 25 mm. Însemnul gradului este identic cu însemnul gradului de Mare cruce. Modelul pentru femei este identic. Colanul se poartă petrecut după gât, deasupra îmbrăcămintei. Art. Colanul, comandă specială, care se atribuie Preşedintelui României, este confecţionat din aur cu titlu de 785°/00.
Art. pentru civili, rozetă din rips în culorile panglicii ordinului reduse la 40%, având diametrul de 10 mm şi înălţimea de 4 mm;Actul este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României şi nu include posibile modificări ulterioare. În cazul în care un militar este îmbrăcat în civil, el se conformează regulilor prevăzute pentru civili. Art. -Actul este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României şi nu include posibile modificări ulterioare. Însemnul decoraţiei are panglica de lăţimea gradului, iar lungimea este de 2.000 mm. Panglica, îndoită la jumătate, se prinde de hampă, sub pajură.
Art. Ecranul (cutia) care conţine decoraţia este îmbrăcat cu piele mată, de culoare roşu închis, şi este căptuşit cu pluş gri deschis. Pe capacul cutiei sunt imprimate, cu auriu, stema României, denumirea şi gradul ordinului. Art. Propunerile de conferire trebuie să ţină seama de criteriile de admitere şi de promovare stabilite în prezentul regulament, inclusiv pentru prima promoţie de decorare, cu excepţia gradului de Colan, care nu poate fi acordat în prima promoţie. Efectuarea stagiului în grad nu dă dreptul automat la conferirea unui grad superior, ci constituie doar limita de timp după care pot fi făcute noi propuneri de decorare în cazul existenţei unor noi merite ale aceleiaşi persoane.
Art. Conferirea Ordinului naţional Steaua României nu se poate face decât după 3 ani de la decorarea anterioară cu ordinul Serviciul credincios sau după 5 ani de la conferirea ordinului Pentru merit. Art. Pentru merite cu totul excepţionale termenul de 3 ani, precum şi vechimea pot fi reduse cu maximum o treime. Art. -Actul este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României şi nu include posibile modificări ulterioare. Civilii poartă numai însemnul gradului cel mai mare pe care îl au; cadrele militare pot purta, la ocazii festive, gradele de Cavaler şi Ofiţer pe o baretă, precum şi însemnul celui mai mare grad pe care îl posedă. Art. În sistemul naţional de decoraţii, în ordinea importanţei ierarhice, locul Ordinului naţional Steaua României este cel fixat în legea specială privind sistemul naţional de decoraţii. Art. gradul de Colan al ordinului este asimilat gradului de general de armată, general inspector de aviaţie sau amiral. Art. Brevetele pentru Ordinul naţional Steaua României sunt validate sub semnătura autografă a Preşedintelui României şi contrasemnătura autografă a cancelarului ordinelor. Art. Cu prilejul zilei Ordinului naţional Steaua României, Cancelaria ordinelor organizează întrunirea cavalerilor acestui ordin, în conformitate cu prevederile legii speciale privind sistemul naţional de decoraţii al României. Art. Consiliul de onoare al Ordinului naţional Steaua României este compus din 7 membri, astfel: câte unul din cele trei grade inferioare şi câte doi din Gradele de Mare Ofiţer şi Mare Cruce. Preşedinte al Consiliului de onoare va fi cel mai în vârstă membru, din gradele superioare. Art. Cavalerii ordinului pot semnala Cancelariei ordinelor atitudini şi fapte comise de alţi membri ai ordinului, considerate a aduce prejudicii morale acestora. Ca urmare a sesizării, Cancelaria ordinelor convoacă Consiliul de onoare şi pe cel învinuit, în termen de maximum 45 de zile de la sesizare. Actul este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României şi nu include posibile modificări ulterioare. În cazul în care persoana învinuită nu se prezintă la termenul fixat de Cancelaria ordinelor, Consiliul de onoare poate solicita Cancelariei ordinelor convocarea sa la alt termen, iar în cazul neprezentării nici a doua oară, cazul se va judeca în lipsă. Art. La fiecare promoţie anuală şi cu prilejul fiecărei conferiri, Cancelaria ordinelor va înştiinţa Ministerul de Interne despre persoanele decorate, înaintate în grad sau excluse. Ministerul de Interne este obligat să anunţe Cancelaria ordinelor în cazul decesului fiecărui cavaler al ordinului sau în cazul unor eventuale condamnări. Art. În cazul decesului unui cavaler al Ordinului naţional Steaua României, familia sa va înştiinţa Cancelaria ordinelor, precum şi comisariatul militar teritorial, în vederea organizării funeraliilor. pentru gradul de Mare cruce şi de Colan - Preşedintele României şi cancelarul ordinelor. Art. În termen de 60 de zile de la primirea solicitărilor Cancelaria ordinelor, după verificarea autenticităţii datelor primite, va înainta Preşedintelui României propunerea de decret privind numirea persoanelor respective în gradul imediat superior. Art. Banca Naţională a României la solicitarea Cancelariei ordinelor, va pune la dispoziţie Regiei Autonome "Monetăria Statului" cantităţile de metale preţioase şi de alte metale necesare pentru confecţionarea însemnului prevăzut la alin.
Ordinul Național Steaua României a fost instituit pe data de 10 mai 1877, fiind primul Ordin, acordat oficial de către statul român. Se acorda militarilor şi civililor pentru servicii deosebite aduse statului. Forma Însemnului a fost stabilită încă din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, fiind folosită la predecesorul acestei distincții, “Ordinul Unirii”. Acesta nu a fost instituit în timpul domniei lui Cuza din cauze externe ce țineau de statutul țării care era vasală a Imperiului Otoman. Pe aversul primului model se găsea o acvilă cruciată stând pe un sceptru și deviza Ordinului IN FIDE SALUS. Pe revers, în medalionul central, era cifra regelui Carol I.
Primul Regulament a fost dat în 1885 și în el erau precizate modul de primire în cadrul Ordinului, modalitatea de purtare a însemnelor și îndatoririle membrilor. Prin al doilea Regulament, din 1906, s-a fixat și numărul membrilor la 2.000, împărțiți în cinci grade - 1.000 Cavaler, 720 Ofițeri, 200 Comandori, 60 Mari Ofițeri și 20 Mari Cruci, dar în acest număr nu intrau cei cărora li se acordase Ordinul pe câmpul de luptă și nici străinii. La gradele de Mare Ofițer și de Mare Cruce se mai purta și o placă, în formă de stea cu opt raze pe care era pusă crucea Ordinului, pe partea dreaptă a pieptului, singura diferență a plăcilor fiind dimensiunea în funcție de grad. Panglica era, inițial, roșie cu două dungi albastre pe margini.
Subofiţerii decorați primeau rente anuale de 240 franci, caporalii 180 şi soldaţii 144. Vechnimea pentru avansarea într-un grad superior era trei ani pentru Cavaler, doi ani în grad de Ofiţer, trei ani în grad de Comandor, cinci ani în grad de Mare Ofiţer. Fiecare an pe câmpul de luptă era considerat dublu. Nu erau condiţionaţi de vechime cei ce aveau merite excepţionale în domeniul civil sau militar, pe timp de pace sau război. Primele distincții acordate au fost în timpul Războiului de Independență din 1877, cu ocazia luptelor de la Plevna. Pentru militari erau semne de pace și de război (în timp de pace militarii primeau două spade încrucișate între însemț și coroana de care se atașa panglica, modelul de război avea spadele între brațele crucii Ordinului).
În anul 1932 Ordinul a fost reorganizat de către regele Carol al II-lea. Forma însemnului a fost modificată: între brațele crucii în locul razelor sunt puse acvile cu aripile desfăcute, acvila din medalionul central este înlocuită cu cifra regelui Carol I, iar de pe revers dispare cifra fondatorului și este înlocuită cu anul instituirii decorației - 1877. Numărul membrilor se modifică și el: Mare Cruce 35, Mare Ofițer 75, Comandor 200, Ofițer 500, Cavaler 1.000. Panglica devine acum roșie cu o dungă argintie pe margini. În anul 1938 a fost introdusă varianta cu spade pentru militari. Panglica se va schimba ușor căpătând o dungă aurie pe margine. O altă modificare este apariția gradului Clasa I, inserat între gradele de Mare Ofițer și Mare Cruce. La acest grad placa era diferită față de celelalte, având forma unei stele pătrate. Tot în acest an s-a stabilit ca gradele de Cavaler şi Clasa I să fie din argint, restul din argint aurit. Numărul de membri a crescut: Mare Cruce 45 (35 civili şi 10 militari), Clasa I 65 (maximum 50 civili şi 15 militari), Mare Ofiţer 100 (75 civili şi 25 militari), Comandor 275 (200 civili, 75 militari), Ofiţer 650 (500 civili şi 150 militari), Cavaler 1350 (1.000 cvili, 350 militari).
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mareşalul Ion Antonescu a introdus acordarea unei frunze de stejar pe panglica de Virtute Militară (pentru acest Ordin şi pentru „Coroana României”, ca și în cazul Ordinului german „Crucea de Fier”). Acest Ordin a fost lucrat: tipul 1 (până în 1932, cu cifra lui Carol I între brațele crucii) la Casele Kretly (Paris), Zimmermann (Pforzheim), Resch şi Monetăria Statului (Bucureşti); tipul 2 (din 1932, cu o coroană regală între brațele crucii) de Casele - Souval (Viena), Zimmermann (Pforzheim), Resch, Weiss şi Monetăria Statului (Bucureşti).
Ordinul Steaua României a fost abrogat în 1948 și reînființat în decembrie 1998. Recent, Gheorghe Hagi a fost decorat cu Ordinul Steaua României, cu gradul de Cavaler. „Cel mai puternic este locul de veci...” descrie prestigiul social și onorific al cavalerilor, inclusiv drepturi de înmormântare și participare la ceremonialuri naționale. Acest text reunește aspecte istorice, structurale și procedurale ale ordinului.
- Cavaler
- Ofiţer
- Comandor
- Mare Ofiţer
- Mare Cruce
- Colan (grad special pentru Preşedintele României)
Detalii despre conferire, reguli și componența Consiliului de onoare
Art. Consiliul de onoare al Ordinului naţional Steaua României este compus din 7 membri, astfel: câte unul din cele trei grade inferioare şi câte doi din gradele de Mare Ofiţer şi Mare Cruce. Preşedinte al Consiliului de onoare va fi cel mai în vârstă membru, din gradele superioare. Art. Cavalerii ordinului pot semnala Cancelariei ordinelor atitudini şi fapte comise de alţi membri ai ordinului, considerate a aduce prejudicii morale acestora. Ca urmare a sesizării, Cancelaria ordinelor convoacă Consiliul de onoare şi pe cel învinuit, în termen de maximum 45 de zile de la sesizare.
O istorie super rapidă a României
Art. Conferirea Ordinului naţional Steaua României nu se poate face decât după 3 ani de la decorarea anterioară cu ordinul Serviciul credincios sau după 5 ani de la conferirea ordinului Pentru merit. Art. Pentru merite cu totul excepţionale termenul de 3 ani, precum şi vechimea pot fi reduse cu maximum o treime. Art. Civilii poartă numai însemnul gradului cel mai mare pe care îl au; cadrele militare pot purta, la ocazii festive, gradele de Cavaler şi Ofiţer pe o baretă, precum şi însemnul celui mai mare grad pe care îl posedă. Art. În sistemul naţional de decoraţii, în ordinea importanţei ierarhice, locul Ordinului naţional Steaua României este cel fixat în legea specială privind sistemul naţional de decoraţii. Art. Gradul de Colan al ordinului este asimilat gradului de general de armată, general inspector de aviaţie sau amiral.
Art. Brevetele pentru Ordinul naţional Steaua României sunt validate sub semnătura autografă a Preşedintelui României şi contrasemnătura autografă a cancelarului ordinelor. Art. Cu prilejul zilei Ordinului naţional Steaua României, Cancelaria ordinelor organizează întrunirea cavalerilor acestui ordin, în conformitate cu prevederile legii speciale privind sistemul naţional de decoraţii al României. Art. Consiliul de onoare al Ordinului naţional Steaua României este compus din 7 membri, astfel: câte unul din cele trei grade inferioare şi câte doi din gradele de Mare ofiţer şi Mare cruce. Preşedinte al Consiliului de onoare va fi cel mai în vârstă membru, din gradele superioare.
Postări populare:
- Informații despre echipa mobilă de prevenire a sarcinii nedorite
- Programul cabinetelor Doctor Apostol Florentina și Pediatru Nitu Vasile
- Confiscarea imobilului cu sarcini jurisprudență CEDO și implicațiile în art. 5 CEDO
- Analiză detaliată: procedura decontării cheltuielilor pentru sarcina și lauzie în sistemul de asigurări sociale
- Riscurile terapiei cu aerosoli în timpul sarcinii