Una dintre cele mai frecvente modificări care pot apărea în timpul sarcinii este ureterohidronefroză (dilatația bazinetului și a calicelor renale), ce se întâlnește în aproximativ 90% din sarcini. În fața unei gravide cu ureterohidronefroză și colică renală, urologul este chemat să decidă dacă avem de-a face cu o ureterohidronefroză fiziologică sau cu o cauză obstructivă litiazică. Această decizie se bazează pe investigații imagistice limitate de condiția biologicală a fătului și de dorința de a proteja fătul de expunerea la radiații.
Diagnosticul imagistic folosit în aceste situații este de obicei ecografia, metodă care oferă informații suficiente, fără a expune fătul la riscuri. Deși ureterohidronefroza este o modificare morfologică normală în sarcină, asocierea ei cu alte simptome poate impune o decizie terapeutică care să țintească atât mama, cât și fătul. Modalitățile de drenaj includ plasarea unei nefrostomii percutanate (drenaj extern) sau inserția unui stent JJ (drenaj intern). Inserția stentului JJ este o metodă simplă, eficientă și sigură de drenaj renal în cazul unei sarcini cu ureterohidronefroză simptomatică.
Pe măsură ce sarcina progresează, uterul mărit exercită presiune asupra ureterului și poate crește gradul de dilatație. Graficul arată o creștere a gradului ureterohidronefrozei cu vârsta gestațională mai mare, iar în studiile analizate, majoritatea cazurilor au prezentat dilatație predominant pe partea dreaptă din cauza efectului miorelaxant al progesteronului și comprimării extrinsice.
Tratamentul conservator constă în antispastice și antibiotice (dacă apare infecție), iar situațiile nefavorabile evoluează către intervenții chirurgicale, reprezentate de inserția unui stent JJ. Perioada de păstrare a stentului JJ în poziție a fost de aproximativ 10-12 săptămâni, necesitând înlocuirea în câteva cazuri (8)” datorită vârtei gestaționale în momentul inserției.
Context clinic și rezultate din experiența în Iași
Din studiul Clinicii de Urologie și Transplant Renal Iași, din 2015, s-au prezentat 134 de gravide pentru evaluare, dintre care 70 au fost internate pentru ureterohidronefroză simptomatică și monitorizarea evoluției sub tratament conservator. Dintre aceste cazuri, 45 au evoluat favorabil cu tratament conservator, iar 25 (35,7%) au necesitat drenajul urinar, reprezentat de inserția stentului JJ. Dintre pacientele internate, 10% prezentau simptomatologie algică lombară cauzată de pielonefrită acută, iar 94% din cazuri au fost încadrate în primele 2 grade de ureterohidronefroză.
În urma tratamentului conservator, majoritatea evoluează favorabil, iar stentul JJ a constituit o soluție salvatoare în cazurile cu evoluție nefavorabilă sub tratament. După naștere, pacientele au fost reevaluate imagistic pentru a verifica prezența unui obstacol litiazic, necesitând eventuale intervenții ulterioare. În consecință, stentul JJ oferă un drenaj intern sigur, cu posibile efecte secundare care includ iritații vezicale, disconfort lombar, și depuneri litiazice pe stent.
De ce se pune stent JJ în timpul sarcinii?
Montarea stentului ureteral JJ este o procedură minim invazivă efectuată de un medic urolog. Scopul este ameliorarea sau prevenirea obstrucției tractului urinar superior, acționând ca un drenaj intern. Stentul permite trecerea urinei în condiții de obstrucție și poate fi plasat după proceduri endoscopice sau în cazul tumorilor, cicatricilor sau compresiunilor externe asupra ureterului. În timpul sarcinii, principalele motive sunt obstrucția litiazică și hidronefroza gestațională, cu impact asupra mamei și potențiale riscuri pentru făt.
Indicele de complicatii include sângerări, infecții, disconfort vezical, precum și posibilitatea încrustării sau migrației stentului. Dacă gestiunea conservatoare este eșuată sau dacă apare o infecție semnificativă, inserția stentului JJ devine o măsură crucială pentru protejarea funcției renale și pentru confortul pacientei.
Procedură și management în timpul sarcinii
Procedura de montare a stentului ureteral JJ se realizează sub anestezie (generală sau spinală). Pașii includ: cistoscopie, plasarea ghidajului, introducerea stentului peste ghidaj, verificarea poziției prin fluoroscopie, apoi retragerea instrumentelor. În unele cazuri, poate fi utilizată și o metodă antegradă, prin perete, în funcție de situație. Majoritatea stenturilor sunt destinate perioadei temporare (câteva zile până la 4-6 săptămâni), însă în obstructii cronice poate fi necesară utilizarea pe termen lung.
După montare, pacientele sunt monitorizate pentru complicații. Recomandările includ creșterea aportului de fluide (aproximativ 2 litri zilnic în primele 24-48 de ore), evitarea activităților fizice intense, și relațiile sexuale pot fi afectate temporar. Extragerea poate fi făcută prin fir exterior sau prin cistoscopie flexibilă, în funcție de tipul de stent utilizat. Este esențial să se respecte programările pentru înlocuire sau extragere pentru a preveni complicațiile grave.
Recomandări pentru pacienți cu stent ureteral în timpul sarcinii
Recomandările includ hidratare adecvată, evitarea activităților fizice intense, și monitorizarea regulată a funcției renale. În cazul simptomelor de infecție, necesitatea de consult medical este imperativă. La externare, se oferă instrucțiuni detaliate despre îngrijire, inclusiv tratamentul eventual al infecțiilor urinare și recomandări despre dieta și stilul de viață. Majoritatea pacienților pot relua activitatea zilnică în 1 săptămână după plasarea stentului, iar recuperarea este de obicei rapidă dacă nu apar complicații.
Concluzii clinice relevante pentru practica obstetrică și urologică
În sarcină, ureterohidronefroza reprezintă o modificare fiziologică obișnuită, dar poate complica evoluția mamei prin infecții urinare, colici, sau blocaj litiazic. Decizia terapeutică trebuie să echilibreze siguranța fătului cu necesitatea tratamentului mamei. În cazuri de obstrucție semnificativă sau infecție, stentul JJ oferă o manevră simplă și sigură, asigurând drenajul intern și un status favorabil. Post-partum, evaluările imagistice ajută la decizia terapeutică ulterioară, inclusiv tratamentul obstacolelor litiazice dacă există.
În concluzie, stentul JJ este o manevră salvatoare în multe situații de ureterohidronefroză în timpul sarcinii, cu profil de tolerabilitate bun, dar cu necesitatea monitorizării atente pentru complicații și pentru controlul stării materno-fetale.
tags: #stent #la #rinichi #in #timpul #sarcinii