Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi au demarat o anchetă după ce un copil în vârstă de trei ani a murit la Spitalul de Pediatrie Sfânta Maria din Iaşi, unde fusese internat cu sindrom hemolitic uremic. FOTO: Shutterstock
Copilul a fost internat pe 27 aprilie mai întâi la Spitalul de Boli Infecţioase, după care pe 1 mai a fost adus la Spitalul de Pediatrie Sfânta Maria, unde a decedat. La Spitalul de Boli Infecţioase a ajuns cu diagnostic de posibil rotavirus - avea febră, scaune diareice. I s-a administrat tratament antibiotic şi ţinând cont că evoluţia a fost nefavorabilă, copilul a fost transferat la Spitalul Sfânta Maria unde s-a ridicat suspiciunea de sindrom hemolitic uremic. În noaptea de 3 spre 4 mai a murit. Pe data de 3 mai am prelevat probe aliment, apă şi sanitaţie de la copil, de la familie şi de la locuinţa acestora, a declarat sâmbătă Liviu Stafie, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi. Conform declaraţiilor acestuia, luni vor sosi rezultatele analizelor.
Potrivit medicilor, sindromul hemolitic uremic este cauzat de bacteria Echeria Coli. Acest caz ridică în discuţie nu doar etiologia infecţioasă, ci şi consecinţele stresului asociat spitalizării prelungite asupra copiilor, familiilor şi echipelor medicale. În contextul situaţiei, discuţiile s-au concentrat pe necesitatea măsurilor de prevenire şi educaţie, precum şi pe reglementări mai stricte în utilizarea unor obiecte utilizate în festivităţi, cum ar fi petardele, pentru a evita consecinţe severe la copii.
„Părerea tuturor colegilor - de comun acord - este că degeaba prezentăm în presă, ci trebuie luate măsuri drastice, şi anume interzicerea comercializării acestor petarde. Din păcate, deşi s-au tot prezentat problemele determinate de aceste petarde, noi, ca instituţie care acordăm îngrijiri medicale, am postat pe pagina spitalului încă de dinainte de sărbători riscurile la care se expun copiii prin utilizarea acestor petarde, cazurile au continuat să vină şi au fost destul de grave. Având atât cazuistică şi pozele acestor copii, vom face adresă către forurile care răspund de aceste situaţii pentru a lua măsuri. Ne este teamă că până la Crăciunul viitor lucrurile se uită, dar vom face demersuri şi vom încerca din nou în decembrie 2025 să reluăm toate aceste discuţii tocmai pentru a nu se întâmpla sau repeta astfel de evenimente\", a mai declarat dr. Ionescu.
Educaţia copiilor şi părinţilor este esenţială, dar nu este suficientă. De aceea, mergem pe ideea că ar trebui să fie interzisă efectiv comercializarea lor. Eu cred că sunt mai multe instituţii care ar trebui să îşi facă treaba: şi noi, şi poliţia, şi politicul. (Anual - n.r.) e un număr constant de cazuri. Anul acesta au fost cazuri mai severe faţă de anul trecut. Imaginaţia copiilor este bogată, unii au aruncat pe petarde cu benzină şi atunci au suferit leziuni, alţii au pus petardele în diverse recipiente, au pus petarda în tuburi şi au încercat să sufle în acel tub, a explicat dr. Dorian Schwartz, reprezentant al Romgermed.
Specialiştii subliniază că stresul spitalizării prelungite poate afecta dezvoltarea copiilor, relaţiile familiale şi rezultatele în îngrijire dacă nu este recunoscut şi abordat în mod multidisciplinar. În discuţii publice au fost aduse în prim-plan aspecte precum impactul asupra QoL (calitatea vieţii) şi necesitatea implicării medicului de familie pentru a reduce necesitatea internărilor, acolo unde este posibil. OMS recomandă o viziune holistică asupra sănătăţii, care include bunăstarea fizică, mentală şi socială, nu doar absenţa bolii, iar evaluarea calităţii vieţii poate ilustra mai clar nevoile copiilor și familiilor în contextul BII (boala inflamatorie intestinală) ca reper ilustrativ al poveştilor de spitalizare pediatrică.
Stresul pacientului pediatric în contextul spitalizării
Long-term hospitalization emotionally impacts any patient, especially children, and is defined as a long period of time during which the patient is hospitalized and experiences isolation from his or her family, friends and home. Stressful situations trigger a nonspecific response that involves multiple physiological mechanisms. Currently, because of the complexity of these mechanisms, there are no laboratory markers that allow the quantification of the stress intensity felt by the patient.
Admiterea unui copil în spital întrerupe viaţa zilnică obişnuită şi modifică mediul cunoscut, iar implicarea medicului de familie poate contribui la gestionarea unor afecţiuni fără internare prelungită. În concluzie, modelul bio-psiho-social este crucial în abordarea pacientului pediatric, cu recunoaşterea problemelor psihosociale şi orientarea spre psihoterapeuţi sau specialişti în psihosomatică pentru o îngrijire optimă.
Instrumente de evaluare a calității vieții și utilitatea lor în pediatrie
Evaluarea QoL vine în completarea investigaţiilor clinice şi paraclinice ale diferitelor boli, contribuind la cuantificarea percepţiei pacientului asupra afecţiunii. În domeniul BII, chestionarul IMPACT III este instrumentul specific, validat şi cel mai utilizat în practica clinică pediatrică. Acesta include 35 de întrebări cu privire la frecvenţa şi intensitatea efectelor BII în ultimele două săptămâni, fiind alcătuit din 6 subscale: simptome digestive, simptome sistemice, funcţionare emoţională, funcţionare socială, imagine corporală şi tratament/intervenţii. Un scor mai mare indică o calitate a vieţii mai bună.
Utilizarea IMPACT III la pacienţii cu BII evidenţiază că fenomenele emoţionale şi imaginea corporală îşi pot exercita o influenţă majoră asupra QoL, iar vizitele medicale şi restricţiile alimentare reprezintă factori semnificativi în experienţa pacientului. Pe măsură ce boala evoluează, dificultăţile psihosociale pot creşte; screeningul de rutină poate sprijini alocarea resurselor în funcţie de nevoile identificate. Mai mult, un model bio-psiho-social adecvat poate îmbunătăţi complianţa la tratament şi rezultatele clinice ale copiilor cu BII.
Stresul parental şi caracteristicile familiale pot afecta HRQoL a copiilor cu BII. Studiile arată că tenabilitatea stării de bine la copil este influenţată de severitatea bolii, statusul socio-economic, tratamentele administrate şi prezenţa simptomelor psihosociale, ceea ce subliniază necesitatea intervenţiilor integrate prin colaborarea dintre medici, psihologi şi şcoli. În România, cazuri precum cele de la Iaşi evidenţia, însă, că nu doar managementul medical ci şi comunitatea şi instituţiile locale au un rol esenţial în prevenire şi monitorizare.
Implicaţii practice pentru îngrijirea pediatrică în Iași
- Colaborare între spital, medicul de familie, grădiniţe şi şcoli pentru identificarea și gestionarea riscurilor în rândul copiilor vulnerabili.
- Educaţie preventivă adresată părinţilor privind riscurile asociate cu obiecte de sărbătoare şi necesitatea supravegherii copiilor în medii sociale cu impact mare.
- Utilizarea instrumentelor de evaluare a QoL în stabilirea planurilor de îngrijire personalizate, în special pentru copiii cu BII sau alte condiţii cronice pediatrice.
- Creşterea nivelului de conştientizare în rândul comunităţii despre importanţa accesului la îngrijire medicală, respectarea protocoalelor de igienă şi siguranţă la domiciliu.
Profiluri de management al stresului în pediatrie
Stresul asociat bolii la copii poate fi influenţat de factori multipli, de la severitatea simptomelor, la suportul familial şi accesul la servicii psihologice. Abordarea recomandată propune intervenţii interdisciplinare, cu implicarea psihologilor, psihiatri, asistenţilor sociali şi educatorilor medicali, pentru a susţine atât copilul, cât şi familia în procesul de vindecare şi adaptare la tratament.
Un interviu publik cu Dr. Dorian Schwartz accentuează necesitatea comunicării deschise între părinţi şi medici, punând întrebări practice în timpul consultaţiilor pentru a facilita deciziile medicale sigure. De asemenea, este evidenţiat rolul autorităţilor şi al comunităţii în sprijinul implementării protocoalelor exigente în spitale, pentru a preveni situaţii critice în rândul copiilor.
În concluzie, stresul asociat spitalizării prelungite la copii poate avea impact pe termen lung asupra dezvoltării și calității vieții. Abordarea integrată, educaţia familială, monitorizarea atentă a semnelor de afectare psihologică şi politici publice eficiente pot reduce momentele critice şi pot promova o îngrijire pediatrică mai sigură şi mai umană.
tags: #stresul #spitalizarii #prelungite #la #pacientul #pediatric