Sarcina este o perioadă normală, fiziologică, dar care poate fi uneori însoțită de disconfort și dureri abdominale. În majoritatea cazurilor, aceste dureri sunt inofensive și nu reprezintă un semnal de alarmă pentru sănătatea mamei și a fătului. Cu toate acestea, există și contracții uterine dureroase care, în asociere cu alte simptome, pot indica declanșarea unui avort spontan sau a unei nașteri premature. Aproximativ 80% din sarcini evoluează fiziologic, fără probleme deosebite, în timp ce restul de 20% prezintă riscuri obstetricale mai mici sau mai mari, iar gravidele aflate în aceste situații trebuie strict monitorizate de medici.
Durerile sau contracțiile uterine dureroase se numără printre simptomele care nu trebuie ignorate. Gravida trebuie să se adreseze medicului mai ales dacă durerea nu cedează după un moment de odihnă sau dacă este însoțită de sângerări, scurgeri vaginale, greață, febră, stare de leșin.
Avortul spontan
În primele 28 de săptămâni de sarcină, durerile abdominale pot indica pierderea sarcinii sau avortul spontan. Primul simptom este reprezentat de scurgerile sau sângerările vaginale, urmate de dureri abdominale și dureri lombare. Sângerările sunt reduse, iar durerea este persistentă, sub formă de colici sau crampe. Gravidele care prezintă aceste simptome trebuie să consulte medicul specialist care le monitorizează sarcina.
Sarcina oprită din evoluție este o afecțiune ce are loc la orice etapă pe parcursul sarcinii. După 24 de săptămâni, când fătul este viabil, această situație poartă numele de mortalitate fetală antenatală. Aproximativ 2-3% dintre sarcini se vor opri din evoluție în al doilea trimestru, rata fiind mult mai mică decât în primul trimestru. Odată ce femeia ajunge la aproximativ 20 de săptămâni de gestație, decesul fetal apare în mai puțin de 0,5% din cazuri.
Simptomele sarcinii oprite din evoluție:
- Sângerare: cel mai frecvent, sângerarea este un semn al unei probleme cu placenta și nu indică decesul fetal; sângerarea poate indica deschiderea colului uterin fără travaliu (insuficiență cervicală). Cu insuficiență cervicală, colul uterin începe să se deschidă devreme, fără contracții; pe măsură ce acesta se deschide tot mai mult, urmează contracțiile.
- Crampe: printre ceea ce simți când sarcina se oprește din evoluție se numără și crampele cauzate de travaliul timpuriu.
- Dispariția mișcărilor fetale: poți suspecta o sarcină oprită din evoluție când dispare mișcarea fetală, ceea ce indică decesul fătului. Cele mai multe femei pot simți copilul mișcându-se chiar și până în săptămâna 20.
Testul folosit pentru a verifica decesul fetal în al doilea trimestru este o examinare cu ultrasunete pentru a vedea cum se dezvoltă copilul.
Există două tipuri principale de tratament pentru sarcina oprită din evoluție (avort spontan): nechirurgical și chirurgical.
În multe cazuri, corpul femeii elimină în mod natural tot țesutul de sarcină. Acest lucru poate dura de la câteva zile până la câteva săptămâni și nu este nevoie de tratament. Dacă durează mult, medicul poate administra medicație care ajută la eliminarea fetusului. Procesul poate implica sângerări, crampe, diaree și greață.
De cealaltă parte, tratamentul chirurgical se face dacă există complicații cu avortul spontan.
Tratamentele chirurgicale comune includ:
- Aspirația cu vid (pentru sarcinile în primul trimestru): în timpul acestei proceduri, un tub subțire este introdus în uter și este conectat la un dispozitiv de aspirare. Țesutul de sarcină este aspirat din corp. Procedura se face sub anestezie locală.
- Dilatare și chiuretaj: această procedură deschide colul uterin, iar cu un instrument se îndepărtează țesutul de sarcină. Procedura se face, de obicei, sub anestezie locală sau generală.
După tratament, medicul poate recomanda evitarea introducerii de tampoane în vagin, precum și contactul sexual, pentru a preveni infecția.
Analizele recomandate după o sarcină oprită din evoluție includ ecografia și probele de sânge. Valorile beta HCG în sarcina oprită din evoluție scad progresiv.
Nașterea prematură
Declanșarea contracțiilor uterine dureroase între 28 și 36 de săptămâni de sarcină poate semnala nașterea prematură. În România, se înregistrează un procent semnificativ de nașteri premature: 11%-13% din totalul nașterilor se declanșează înainte de termen. Nașterea prematură reprezintă o urgență majoră, care poate avea consecințe negative atât asupra mamei, cât și a copilului.
Este foarte important ca gravida aflată în al treilea trimestru de sarcină să se prezinte imediat la medic dacă are următoarele simptome: scurgeri vaginale abundente, sângerări, contracții uterine care se repetă la intervale constante, dureri lombare și senzația acută de presiune în zona pelviană. Prezentarea rapidă la medic asigură instituirea unui tratament corespunzător cu ajutorul căruia se poate amâna declanșarea travaliului cu 24-72 de ore. Acest interval este important, pentru că astfel i se pot administra gravidei medicamente care ajută la maturizarea plămânilor fătului.
Desprinderea placentei și preeclampsia
Contracțiile uterine dureroase mai apar în cazul unor patologii severe ale sarcinii. Este vorba despre desprinderea placentei (placenta abruptio), o afecțiune gravă, în care placenta se separă parțial sau complet de uter înainte de termenul normal al nașterii. În astfel de cazuri, durerile sunt acute, foarte puternice (asemănătoare celor din pancreatita acută), sângerările sunt negricioase. Gravida poate chiar să leșine din cauza durerilor intense. Aceste situații reprezintă urgențe medicale majore.
O altă afecțiune complexă ce poate apărea în timpul sarcinii este preeclampsia, care se manifestă prin hipertensiune arterială, edeme la nivelul membrelor și feței, exces ponderal, contracții uterine dureroase, amețeli, greață. Gravidele care suferă de preeclampsie trebuie atent supravegheate de medicul specialist, care stabilește tratamentul necesar prevenirii nașterii premature. Ideal ar fi ca gravidele respective să mențină sarcina cel puțin până la 34 de săptămâni. Cu fiecare săptămână câștigată cresc șansele fătului de supraviețuire fără sechele.
Alte neplăceri în sarcină
Multe gravide se plâng din cauza durerilor de cap, de spate, de picioare. Din păcate, aceste neplăceri trebuie suportate până la sfârșitul sarcinii fără a lua medicamente, dat fiind faptul că substanțele utilizate în mod curent pentru calmarea acestor dureri sunt contraindicate în timpul sarcinii.
O altă problemă pe care o au frecvent femeile însărcinate este disconfortul abdominal. Balonarea, constipația apar din cauza modificărilor hormonale care influențează digestia și a presiunii uterului asupra stomacului și intestinelor. Tot ce pot face femeile aflate în aceste situații este să aibă o alimentație sănătoasă, să bea doi litri de apă zilnic, să evite statul prelungit pe scaun.
Sfatul specialistului
Conferențiar doctor Gheorghe Bacalbașa le recomandă femeilor însărcinate să se prezinte la medic dacă simt contracții uterine, mai ales dacă acestea sunt însoțite de dureri lombare, hemoragii sau alte simptome. Intervenția rapidă a medicului se poate dovedi salvatoare atât pentru mamă, cât și pentru copil.
În niciun caz gravidele nu trebuie să apeleze la automedicație. Din păcate, unele apelează la medicamente antispastice fără a consulta medicul; durerile se pot diminua, dar astfel nu se tratează cauza care a generat contracțiile și ajung în situația de a pierde sarcina sau de a naște prematur. În cazul gravidelor cu riscuri obstetricale, conf. dr Bacalbașa recomandă respectarea indicațiilor medicului și repausul fizic, sexual și evitarea factorilor de stres.
Semne de alarmă în timpul sarcinii: Ce trebuie să știi despre sarcina toxică, cu Dr. Roxana Dumitru
Prin avort (întrerupere de sarcină) se înțelege decizia femeii însărcinate de a opri voluntar sarcina. Este estimat faptul că 1 din 4 femei au apelat la proceduri de întrerupere de sarcină cel puțin o dată, de-a lungul vieții. Conform orientărilor actuale, orice persoană care alege să facă avort ar trebui să fie anterior consiliată cu privire la opțiunile avute.
Avortul poate fi provocat medicamentos și chirurgical. Efectele secundare cu care se confruntă frecvent pacientele sunt: crampe, diaree și dureri abdominale; în situații excepționale această intervenție poate provoca vărsături, stări de greață și reacții adverse la anestezic.
Riscuri și complicații ale avortului:
- Sângerări vaginale: apariția acestora nu presupune un lucru ieșit din comun, însă sunt situații când uterul sau colul uterin sunt perforate, fapt care provoacă sângerări abundente și se recomandă o transfuzie de sânge pentru a controla starea generală de sănătate a pacientei.
- Complicații legate de anestezie: dacă nu este realizată corect anestezia, poate provoca infarct miocardic sau convulsii, iar dacă situația nu este controlată corespunzător există riscul ca pacienta să își piardă viața.
- Infecții: în timpul intervenției chirurgicale, dacă instrumentele utilizate nu sunt sterilizate corespunzător pot fi transmise infecții (sepsis), care pot pune în pericol viața pacientei.
- Efecte secundare pe termen lung: femeile care au avortat prin oricare dintre metodele menționate mai sus se vor confrunta cu o serie de efecte secundare pe termen lung, printre acestea se află: imposibilitatea de a da naștere unui copil, creșterea riscului de cancer mamar etc.
- Cancer mamar: după un singur avort riscul de apariție al cancerului la sân se dublează și crește proporțional cu numărul de avorturi.
- Deteriorarea uterului: afectarea uterului poate cauza complicații severe care pot fi rezolvate numai prin histerectomie, dar poate provoca și alte leziuni interne, osteoporoză sau alte complicații pe termen lung.
- Laceratie cervicală: 1% dintre avorturile realizate în primul trimestru de sarcină cauzează lacerații cervicale și răni deschise, care necesită sutură.
- Sarcină ectopică: potrivit studiilor, avorturile multiple cresc semnificativ riscul apariției sarcinilor extrauterine.
- Dezvoltarea anormală a placentei: din cauza deteriorării uterine crește riscul și efectele secundare fizice de deces perinatal, sângerări abundente necontrolate în timpul nașterii și de malformații congenitale.
- Boala inflamatorie pelvină (BIP): BIP are un efect secundar care poate pune în pericol viața pacientei și care crește riscul apariției infertilității și a sarcinilor ectopice.
- Endometrită: inflamația endometrului (mucoasa uterină) este un efect secundar post-avort frecvent întâlnit mai ales în rândul adolescentelor.
- Malformații congenitale: avortul este asociat cu leziuni cervicale și uterine, care cresc riscul apariției unei nașteri premature și a dezvoltării anormale a placentei în sarcină.
- Alte complicații imediate: 10% dintre femeile care au suferit un avort manifestă complicații imediate, din care 2% sunt considerate ca pun viața în pericol.
Majoritatea femeilor manifestă stări emoționale puternice după un avort, numite sindrom de stres posttraumatic. Avortul nu afectează doar din punct de vedere fizic, ci și emoțional, conducând chiar la apariția unor tulburări mentale.
Oprirea (terminarea) sarcinii din motive medicale, denumită și avort terapeutic, se confruntă cu decizia sfâșietoare de a pune capăt sarcinii atunci când un făt este diagnosticat cu o afecțiune medicală care îi limitează viața. A avea o terminare a sarcinii din motive medicale poate fi o traumă uriașă.
Dacă testele prenatale arată că fătul are o afecțiune genetică sau structurală gravă, vi se poate oferi o întrerupere de sarcină din motive medicale (un avort) pentru a pune capăt sarcinii.
Sentimental pe care le va avea femeia - dacă va considera că trebuie să pună capăt unei sarcini sunt la fel de puternice și dureroase ca orice alt tip de pierdere a copilului. Părinții ne spun că vinovăția legată de luarea deciziei poate îngreuna și mai mult.
În timpul sarcinii, femeii i se oferă teste, numite „teste de screening”, pentru a verifica dezvoltarea fătului. Acestea vor include scanări cu ultrasunete și alte teste de screening și diagnostic. Atunci când testele de screening arată că femeia sau bebelușul au o șansă crescută de afecțiune gravă, se vor recomanda teste de diagnostic pentru a afla mai multe.
Unele afecțiuni medicale întâlnite la bebeluși pot provoca unele dizabilități, dar vor putea avea o calitate bună a vieții cu îngrijirea potrivită. Cu toate acestea, unele afecțiuni întâlnite la făt pot provoca boli cronice, handicap grav sau chiar naștere mortală sau moarte neonatală. Unele complicații rare ale sarcinii pot reprezenta, de asemenea, o amenințare pentru viața sau sănătatea unei mame dacă continuă sarcina.
Este posibil ca în urma unui diagnostic, să se ofere o terminare dacă copilul a fost diagnosticat cu o afecțiune care poate provoca moartea sau handicap grav. De asemenea, se poate recomanda o întrerupere a sarcinii dacă o complicație a sarcinii reprezintă o amenințare pentru viața femeii.
Dacă diagnosticul se face înainte de 24 de săptămâni, aveți posibilitatea să încetați în temeiul art 201 - din Codul Penal al României. Nu constituie infracțiune întreruperea cursului sarcinii în scop terapeutic efectuată de un medic de specialitate obstetrică-ginecologie, până la vârsta sarcinii de douăzeci și patru de săptămâni, sau întreruperea ulterioară a cursului sarcinii, în scop terapeutic, în interesul mamei sau al fătului.
Aceasta poate fi o decizie foarte dureroasă și dificilă, de aceea este foarte important să simți că ai toate informațiile de care ai nevoie înainte de a decide.
Dacă decizi să continui sarcina, va trebui să fii informată pe larg despre afecțiunile respective, despre ce înseamnă să crești un copil cu handicap și de resursele financiare de care ai nevoie.
tags: #sunt #dureroase #intreruperile #de #sarcina