Prof. Univ. Dr. Radu Vlădăreanu este o figură proeminentă în domeniul obstetricii și ginecologiei din România, cu o carieră impresionantă marcată de excelență în activitatea didactică, clinică și de cercetare. Cu peste 30 de ani de experiență, Prof. Vlădăreanu deține poziții cheie, fiind șeful Clinicii de Obstetrică-Ginecologie a Spitalului de Urgență Elias din București și Director de Departament Obstetrică Ginecologie la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București din 2011. De asemenea, este profesor universitar și conducător de doctorat la aceeași prestigioasă instituție.
Activitatea sa clinică este susținută de experiența vastă ca medic primar obstetrică-ginecologie și de rolul său de Coordonator al Maternității Elias din 2002. Prof. Vlădăreanu a contribuit semnificativ la avansarea diagnosticului prenatal, fiind Coordonator Național al Atestatului în Ecografia în Obstetrică Ginecologie și al Atestatului de Medicină Materno-Fetală din 2001.
Ca organizator al Conferinței “First trimester screening of Fetal Anomalies”, Prof. Vlădăreanu a demonstrat un angajament constant față de educația medicală continuă și schimbul de cunoștințe. El a fost inițiatorul și coordonatorul Cursului Medicina Fetală pentru studenții de anul VI, în colaborare cu Prof. Kipros Nicolaides de la King’s Hospital, Londra, un pionier în acest domeniu.
Navigarea Complicațiilor în Sala de Naștere
Prof. Univ. Dr. Radu Vlădăreanu a subliniat importanța pregătirii și a deciziilor rapide în fața complicațiilor apărute în sala de naștere. El explică faptul că o sarcină, chiar și una considerată inițial fără riscuri, se poate transforma rapid într-o situație critică. „Orice sarcină şi orice naştere se poate transforma în naştere la risc, în 5 minute”, afirmă medicul. Situații neprevăzute, precum probleme cu ritmul cardiac fetal, hemoragii sau dezlipirea de placentă, pot apărea brusc, necesitând intervenția promptă a echipei medicale.
În astfel de momente, decizia medicului de a recurge la cezariană devine esențială pentru salvarea vieții mamei și a nou-născutului, chiar dacă planul inițial era o naștere naturală. Medicul are responsabilitatea de a discerne ce este cel mai bine pentru pacientă, depășind eventualele obiecții ale părinților dacă situația o impune. „Părinţii pot să spună orice, trebuie să oprească medicul care urmăreşte, să aibă capacitatea de a discerne ce vor ei şi ce să facă,” explică Prof. Vlădăreanu.
Procesul nașterii naturale presupune monitorizarea atentă a evoluției travaliului, a contracțiilor, a bătăilor cordului fetal și a dilatației cervicale. „După aceea vedem ce se întâmplă, merge cum trebuie travaliul, merg contracţiile bine, nu merg, bătăile cordului fătului sunt bine, se dilată sau nu se dilată, şi aşa mai departe”, detaliază medicul. Decizia de a efectua o cezariană este luată atunci când viața mamei și a copilului sunt în pericol, indiferent de acordurile inițiale cu părinții.
Medicul subliniază că „întotdeauna o naştere ştii când începe, dar nu ştii cum se termină”. Există situații în care intervenția chirurgicală de urgență este singura soluție. „Şi la un moment dat, când vezi că lucrurile nu sunt bune, îi zici ”Doamnă, până aici a fost! Deci nu mai merge, nu e bine, nu o să fie bine, nu o să pleci cu un bebe ok acasă, sunt şanse mari să nu fie aşa, decât dacă ne oprim în acest demers şi facem cezariană”.
Consimțământul informat joacă un rol crucial. Acesta specifică posibilele complicații ale nașterii vaginale, iar medicul are datoria de a le rezolva. Chiar dacă pacienta refuză categoric o anumită procedură, precum cezariana, medicul are responsabilitatea de a acționa în interesul salvării vieții. „Dacă ea spune nu şi nu, dar ştii că o să fie foarte rău, nu mai contează ce zice ea, sorry, pentru că faci o comisie, situaţia este asta, toţi semnează că trebuie asta, şi vom vedea după aia, ne certăm în tribunal.”
Trombofilia și Sarcina: Clarificări de la Expert
Prof. Radu Vlădăreanu aduce lămuriri importante cu privire la trombofilie, o afecțiune care a generat numeroase discuții. El afirmă că trombofilia nu contraindică sarcina sau nașterea, iar cazurile reale de trombofilie sunt mult mai rare decât se vehiculează. „Trombofilia nu contraindică sarcina şi nici naşterea”, precizează medicul. El consideră trombofilia o „invenție modernă” și subliniază că incidența reală este de aproximativ 0,1% din cazurile raportate.
Comunicarea Medic-Pacient: Fundamentul Încrederii
Comunicarea deschisă și onestă între cuplu și medicul curant este esențială pe parcursul sarcinii. Pacienții trebuie să înțeleagă riscurile implicate, dar și să acorde medicului libertatea de a lua decizii salvatoare. Relația de încredere, stabilită de la începutul sarcinii, este fundamentală pentru acceptarea modalității de naștere recomandate de medic.
Prof. Vlădăreanu descurajează influența informațiilor nevalidate din mediul online, în special a celor provenite de la influenceri, în detrimentul sfaturilor medicale profesioniste. „Nu poţi în epoca asta plină de reţele sociale să te bazezi pe ce spune un influencer şi să nu accepţi ce spune un medic, chiar dacă nu e influencer”.
În contextul sistemului medical din România, unde relația medic-pacient este adesea mai personală decât în alte țări, stabilirea unei legături de încredere pe parcursul celor nouă luni de sarcină este crucială. Acest lucru asigură o colaborare eficientă și o mai bună gestionare a situațiilor medicale, inclusiv a celor legate de naștere. El menționează că, în cazuri rare, pacienți cu cerințe exagerate sau cu un ton nepotrivit în relația medic-pacient pot fi refuzați, fiind direcționați către alți specialiști.
Perspective Asupra Cancerului Ginecologic și Contracepției
Prof. Vlădăreanu abordează și problematicile legate de cancerul ginecologic și contracepție. În ceea ce privește cancerul de col uterin, el menționează că, datorită accesibilității testului Papanicolaou, diagnosticul este adesea precoce, deși există și situații rare în care leziunile pot fi mascate. Pentru cancerul mamar, cea mai frecventă localizare tumorală la femei, depistarea este mai dificilă, iar adresabilitatea tardivă a pacientelor la consult contribuie la diagnosticul în stadii avansate.
Tratamentul cancerului de col uterin implică, în principal, intervenții chirurgicale oncologice extinse, urmate de tratament adjuvant, dacă este necesar. Rata de supraviețuire la 5 ani depinde de stadiul bolii, tipul celulei neoplazice și vârsta pacientei.
Referitor la contracepție, Prof. Vlădăreanu atrage atenția asupra lipsei unei culturi a contracepției în România, unde avortul este încă folosit frecvent ca metodă contraceptivă. El pledează pentru campanii de informare susținute, derulate prin medicină de familie și în școli, pentru promovarea metodelor contraceptive adecvate fiecărei vârste.
În ceea ce privește creșterea numărului de nașteri prin cezariană, Prof. Vlădăreanu confirmă acest trend mondial, atribuit parțial preferinței femeilor pentru această metodă și amplificării cazurilor de litigii medico-legale. Cu toate acestea, el subliniază că ambele tipuri de nașteri, vaginală și prin cezariană, prezintă avantaje și dezavantaje.
Pentru pacientele aflate la menopauză, cele mai frecvente probleme semnalate sunt vaginitele atrofice, cauzate de lipsa estrogenului, și tulburările generale ale organismului, precum afecțiuni cardiace, anxietate sau bufeuri. De asemenea, sângerările vaginale postmenopauză pot fi cauzate de un exces de estrogen, produs adesea de țesutul adipos în exces.
tags: #radu #vladeanu #ginecolog