În timpul sarcinii cele mai multe viitoare mame se concentrează pe dezvoltarea fătului și poate pe naștere în sine - ceea ce este foarte bine -, dar, din păcate, prea puține se pregătesc pentru ce va fi după apariția bebelușului.
În această ecuație cu multe necunoscute numită post-partum mama se simte de multe ori copleșită, și alimentația este printre ultimele subiecte care o preocupă și pentru care aceasta își mai poate face timp.
Și nu este în niciun caz de condamnat, cu atât mai mult cu cât nu i se vorbește despre importanța majoră a hranei ei decât foarte pe scurt în maternitate, timp în care atenția ei este orientată cu prioritate către bebeluș.
Dacă încă din timpul sarcinii viitoarea mamă ar înțelege că alimentația are un impact uriaș asupra stării ei fizice și psihice de după naștere, că influențează lactația ei și că bebelușul, atunci când este alăptat, desigur, este influențat de ceea ce trece ca nutrienți sau potențiali alergeni în laptele mamei, situația ar sta cu siguranță diferit.
Aș vrea să menționez că nevoile nutriționale ale mamei sunt mai mari în perioada post-partumului decât în cea a sarcinii, atât pentru că ea trebuie să se refacă după travaliu și naștere (care echivalează cu alergarea la cel puțin un maraton), cât și pentru a putea susține, acolo unde este cazul, alăptarea.
În cazul alăptării, se pare că mama ar trebui să suplimenteze cu o medie de 500 calorii zilnic.
Dacă în timpul travalaliul mama a sângert, a suferit intervenție chirurgicală sau a avut ruptură perineală, ea are nevoie să își refacă „cămara” cu nutrienți.
Chiar dacă obiceiurile nu sunt identice, există o linie directoare, în care regăsim consumul preponderent de produse de proveniență animală și al acelor alimente care „încălzesc” corpul mamei.
Ca să dau câteva exemple din clasici, medicina asiatică consideră, cum spuneam, că după naștere corpul mamei este mai rece ca de obicei și ar trebui rebalansat.
„Rece” aici înseamnă că majoritatea organelor și glandelor ei sunt ușor subfuncționale - ceea ce noi numim în convalescență.
Pentru a-și recăpăta forța și vitalitatea, mâncarea caldă are un rol foarte important în revitalizarea proaspetei mame.
Mâncarea caldă nu înseamnă numai mâncare „încălzită”, care nu este servită rece, ci mâncare care are acest efect în organism.
Medicina tradițională chineză (MTC) sau înțelepciunea ayurvedică indiană consideră că acest tip de alimente ar deschide pereții celulelor mamei, ceea ce ar face ca nutrienții să fie absorbiți mai ușor.
Doctorii din India și China consideră că deși mâncarea crudă este foarte valoroasă nutritiv, organismul mamelor nu are puterea să extragă nutrienții din aceasta în faza de „convalescență”, de imediat post partum.
Această mâncare caldă se referă la diferite tipuri de supe - mai ales la cea de oase -, terciuri, mixuri de plante și de condimente.
Chinezii au rețete speciale în acest sens - de exemplu supa de pui consumată de două ori pe săptămână, care a fost fiartă la foc mic cu dong quai, o iarbă care era rolul de a revitaliza organismul nostru și care acum este folosit în toată lumea în multiple scopuri, cu alge și cu ghimbir și oțet (nepasteurizat).
Pe lângă supe, chinezii considerau că producția de lapte și vindecarea sunt susținute de carnea de porc, de pui, de organele acestor animale, de orez, ouă, ulei de susan, ghimbir și ginseng.
Tot potrivit MTC și ayurvedei indiene, mâncărurile și condimentele care încălzesc corpul, cum ar fi carnea, curry, ghimbirul, ar trebui mâncate în cantități mai mari iarna; mâncarea care ne ajută să ne răcim, cum ar fi uleiurile, fructele proaspete, salatele de legume ar trebui mâncate în cantități mai mari în perioada verii.
Cerealele (integrale) și leguminoasele sunt genul de alimente care încălzesc foarte ușor și ar trebui să fie baza alimentației noastre pe toată durata anului.
Schinduful și urzica sunt considerate „neutre” și sunt printre ierburile care pot fi consumate zilnic.
Din multe puncte de vedere, abordarea culturilor tradiționale are foarte mult sens.
Cum ziceam, revenirea de după sarcină și naștere presupune multe modificări în organismul mamei.
Țesuturile care au fost întinse sau rupte au nevoie de proteine de calitate pentru a se reface, mai ales de aminoacizii glicina și prolina, implicați în producerea de colagen.
Aceiști aminoacizi se află în abundență în țesuturile conjunctive ale animalelor, în oasele și în pielea acestora.
Electroliții și lichidele pierdute în timpul travaliului trebuie, de asemenea, rapid înlocuite.
Toți acești nutrienți se găsesc în ciorba de oase și în orice alt tip de mâncare cu carne, gătită încet și cu multe legume.
Dacă mama a pierdut mult sânge la naștere, așa cum mi s-a întâmplat și mie, carnea roșie și organele, în special ficatul și inima sunt surse excelente de fier mai ușor de asimilat și de vitamina B12.
Pentru că sunt cu siguranță și alte persoane care, asemeni mie, nu agreează aceaste alimente, din varii motive, atunci ele pot fi balansate de produsele de proveniențe vegetală, cum sunt urzica, în combinație cu extract de cătină roșie, sfecla, pătrunjelul sau alte frunze verzi.
Acestea sunt și ele bogate în fier, dar se pare, o variantă (Non HEME) mai greu absorbabilă.
Deci ce ar trebui să mănânce mama
Pentru acele mame care au mâncat sănătos și echilibrat în sarcină, ele pot continua să mănânce aproximativ aceleași alimente, dar probabil cantitățile vor trebui crescute.
Dacă mama alăptează, e bine să aibă mereu lângă ea un pahar de apă sau de ceai
Superalimente - alimente cu mare aport nutrional, și „sărace” în calorii: cânepa, in, chia, goji, afine etc
Fructe și legume prioritar de sezon, atât ușor gătite, dar și crude, după ce își revine după naștere.
Este de preferat ca legumele care sunt mai crocante și mai dense, cum sunt broccoli, morcov, sfecla sau conopida să fie gătite cu ierburi carminative, cum sunt chimenul, chimionul și semințele de muștar, pentru că devin mai ușor digestibile; legumele care sunt mai ușor de mestecat, cum ar fi salata, este mai puțin probabil să provoace probleme digestive dacă sunt mâncate crude - deși unele mame mai sensibile au unele indispoziții chiar și după astfel de legume.
Aș vrea să mai spun că este foarte important ca aceste alimente să fie curate, chiar organice - mai ales produsele de proveniență animală.
Untul, ouăle, organele și oasele provenite de animale sunt bune pentru mame doar în măsura în care respectivul animal a fost păscut și hrănit cu hrana lui tradițională.
Alăptarea vine și ea cu alte nevoi nutriționale. Da, toate mamele, indiferent de cum se hrănesc, vor face un lapte valoros pentru bebelușul lor și asta este important de spus.
Totuși, cele mai multe mame au nevoie să mănânce măcar suficient pentru a avea un flux de lapte adecvat nevoilor bebelușului.
Totuși, o alimentație bogată în nutrienți va ajuta atât mama să se refacă mai repede și va contribui și la calitatea nutrițională a laptelui oferit bebelușului.
Nutrienții care depind de alimentația mamei sunt B1, B2, B3, B6 și B12, vitaminele A, D și K, colina, acizii grași, cum ar fi DHA, și anumite minerale, cum ar fi seleniu și iodul.
Unii din acești nutrienți sunt importanți pentru dezvoltarea creierului - la naștere creierul bebelușului este dezvoltat doar într-un procent de aproximativ 25%, iar în primul an de viață se dublează în dimensiune.
Pentru că despre colina se vorbește mai puțin, iată câteva alimente care conțin cantități rezonabile din acest vitamina: gălbenușul de ou, grâu, ovăz, orz, ceapă, usturoi, cartof, vânătă, semințe de susan, de in și de floarea soarelui, boabe de soia, fasole, năut, mazăre, linte, urzică, feniculul, dong quai, schinduf.
Ce ar trebui să evite mama:
- Să mănânce mâncare procesată
- Să mănânce zahăr și alte tipuri de glucide simple (nu includ aici și fructele)
- Să sară peste mese
- Să bea alcool
- Să bea (prea multă) cafea
- Să mănânce mereu pe fugă, nemestecat
Asemeni meselor neregulate, cafeaua și dulciurile, mai ales pe stomacul gol, determină modificări mari ale zahărului din sânge, ceea ce influențează negativ starea mamei, care este și așa sensibilizată în urma nașterii și a modificărilor hormonale prin care trece.
Poate mama mânca orice?O proaspătă mamă poate mânca orice fel de aliment la care ea știe că nu are intoleranță sau alergie, atât timp cât acesta este curat și neprocesat.
Ce recomand este ca alimente mai problematice - fructe, în special citrice, leguminoase, legumele din familia cruciferelor - să fie tratate ca la diversificare: să fie introduse pe rând și mama să verifice cum se simte atât ea cât și bebelușul ei la câteva ore după consumarea acelui alimentar.
Dacă mama se balonează dacă acele alimente, chiar dacă au fost preparate și combinate corect, atunci cu siguranță ele trebuie eliminate, cel puțin pentru o perioadă din dieta mamei (mai ales dacă aceasta a suferit o cezariană).
Pentru bebeluș este destul de dificil să tragem concluzii, pentru că la el cauzele pot fi foarte variate (colici, cauze emoționale, alte alimente din dieta mamei).
De aceea, specialiștii recomandă ținerea unui jurnal alimentar, mai ales dacă este vorba de crize de plâns care se repetă pe o perioadă mai lungă, care pot avea drept cauze anumite alergii sau intoleranțe care nu se manifestă în mod evident.
Câteva recomandări generale
Pentru a putea depăși limitările de timp, mamele trebuie să își planifice săptămânal mesele, să se asigure că includ în lista de cumpărături alimente pentru gustări, salate, alimente integrale și bogate în nutrienți.
De asemenea, congelarea este un aliat de nădejde, pentru că permite atât păstrarea mâncării deja preparate, cât și porționarea ingredientelor pentru a fi imediat folosite pentru a obține un preparat proaspăt.
Ajutorul taților este foarte important, și cel al părinților și al prietenilor este mai mult decât bine venit.
Suplimentele de calitate cu vitamine și minerale sunt și ele indicate. Atenție, suplimentele sunt de ajutor, însă nu țin loc de o alimentație echilibrată, deci mama nu trebuie să se bazeze exclusiv pe ele!!
Sucurile și smoothie-urile verzi, cu multe legumele și ceaiurile de plante sunt de ajutor și vin cu cantități mari de nutrienți ușor absorbabili.
Măcar o masă pe zi trebuie mâncată în tihnă și la masă. Este de preferat ca mama să se ridice de la masă atunci când este sătulă (nu ghiftuită!), pentru că o masă bună mâncată în cantitatea corectă îi dă un sentiment de bucurie, iar corpul primește semnalul că este hrănit și că poate alăpta fără a se expune lipsei de nutrienți.
Acel câteva minute pe care mama trebuie să și le acorde pentru a lua masa - nu când este foarte stresată sau pe fugă - sunt foarte importante pentru digestia pe care ea o va avea. Mama trebuie să știe că aceste minute sunt la fel de importante și pentru ea, dar și pentru bebelușul ei care este hrănit de laptele produs din corpul ei.
Despre somn, aer curat și despre lumina soarelui ca sursă de hrană pentru coprul nostru se pot scrie mai multe cărți. O dietă corespunzătoare, echilibrată te ajută să rămâi sănătoasă și să te bucuri.
O alimentație adecvată nutritiv este foarte importantă mai ales în timpul sarcinii și după naștere, pentru mame dar și pentru bebelușii alăptați la sân.
Cum ar trebui să arate dieta unei proaspete mămici? Ce poți mânca dacă alăptezi? Chiar dacă vorbim despre alăptare sau despre încercarea de a slăbi, să îți compui un meniu adecvat nu este lucru ușor.
Înainte de toate însă, dieta femeii după naștere ar trebui să conțină alimente care să îi ofere starea de bine și puterea de care are nevoie pentru îngrijirea bebelușului, astfel că este musai să aibă la bază obiceiuri sănătoase.
Cum ne luăm calciul din alimente? Printre altele, produsele lactate au un conținut ridicat de calciu, dar sunt, de asemenea, și o sursă excelentă de proteine, inclusiv iaurtul, laptele, kefirul și brânza de vaci.
Fierul nu trebuie să lipsească nici el din dietă în timpul alăptării.
Vitamina C este și ea esențială, mai ales pentru corpul unei proaspete mămici. Este importantă pentru sinteza colagenului, dar de ea depinde și sănătatea articulațiilor, precum și elasticitatea și apectul pielii.
Dieta trebuie să îi ofere mamei și cantitatea potrivită de vitamina D. Aceasta joacă un rol extrem de important nu doar pentru ea, dar și pentru dezvoltarea bebelușului alăptat.
Alimentarea unei mame care alăptează ar trebui să fie bogată și în acizi grași omega-3. Au proprietăți antiinflamatorii, astfel că sunt benefici mai ales pentru refacerea după operația de cezariană. Aici surse excelente sunt nucile, semințele de in și peștele. Acesta din urmă este indicat să fie consumat, în medie, de două ori pe săptămână.
Alegeri bune sunt aici heringul, șprotul sau păstrăvul - cele mai puțin contaminate de obicei cu dioxine și mercur. Se mai recomandă de asemenea - somon, cod și halibut.
În primele săpătămâni după naștere, chiar dacă alăptezi sau nu, trebuie să faci loc în meniul zilnic și pentru cereale integrale, pâine, paste, ce te pot ajuta să te întărești și să îți reglezi starea de spirit.
Produsele din cereale integrale conțin fibre care susțin sistemul digestiv, procesul digestive. În perioada postpartum, vitamina B, magneziul și litiul te ajută în gestionarea emoțiilor.
Chiar și astăzi, când informația despre nutriție este una bogată și la îndemână, sunt mame care primesc recomandarea de dietă foarte restrictivă dacă alăptează.
Studiile demonstrează însă că stomacul nu are nicio legătură directă cu glandele care produc laptele matern.
În timpul alăptării, corpul unei femei are nevoie de mai multă energie, de mai multe substanțe nutritive decât de obicei - ar trebui să absoarbă cu aproape 500 de calorii mai mult în fiecare zi.
Mai simplu spus - nu există o dietă specifică pentru o mamă care alăptează. O restricție va fi introdusă numai atunci când copilul alăptat începe să prezinte unele simptome nedorite.
Cu toate acestea, medicul ar trebui să decidă cu privire la modificările dietei, nu mama, pe baza presupunerilor.
CE POȚI MÂNCĂ DUPĂ NAȘTERE? Totul trebuie să fie sănătos și hrănitor. Hidratarea adecvată este la fel de importantă.
În timpul alăptării, corpul unei femei produce în medie 750 ml de lapte pe zi, astfel că necesarul de lichide este mai mare, de la 2 până la 3 litri de apă.
Ce să nu mănânci în timpul alăptării? Se pare că multe dintre miturile despre ceea ce nu poți mânca în timpul alăptării nu au prea mult de-a face cu adevărul.
În timpul alăptării, la fel ca în timpul sarcinii, poți bea cafea, dar trebuie să fii atentă la cantitate.
Pot fi găsite, printre altele, în chipsuri, dulciuri, cartofi prăjiți sau margarină. Este singurul complet interzis în timpul alăptării.
Poate trece în lapte, făcându-l ... o băutură alcoolică, nu un aliment sănătos.
Ciocolata și alăptarea - cacao este un alergen puternic și poate provoca reacții alergice la unii bebeluși.
Cu cât mama mănâncă mai multă ciocolată și cu cât este mai mare conținutul de cacao din această ciocolată, cu atât sunt mai mulți alergeni în laptele matern.
Cu toate acestea, nu trebuie să renunți la ciocolată în timp ce alăptezi, preventiv, ci numai atunci când copilul tău reacționează prost la aceasta. Același lucru este valabil și pentru alte produse care conțin cacao.
Dulciurile și alăptarea. Din fericire, laptele matern nu devine mai dulce dacă tu consumi dulciuri și nu transmiți zahărul la copil.
Mierea și alăptarea - mitul despre efectul său negativ asupra alăptării a provenit probabil din faptul că mierea nu trebuie administrată sugarilor.
Brânzeturile cu mucegai și alăptarea. Produsele lactate nepasteurizate nu mai reprezintă o amenințare pentru bebeluș așa cum a fost în uter.
După nașterea bebelușului, te poți bucura și de alte alimente pe care nu le-ai putut consuma în timpul sarcinii din cauza riscului de listerioză.
Sushi și alăptare? Tartare, un desert pe baza de oua crude? Ouă și alăptarea. În timpul sarcinii, trebuie să aveți grijă la cele nefierte, deoarece acestea pot conține bacteria salmonella.
În alăptare, albușul devine problematic, care, la fel ca cacao, poate provoca alergii.
Fruct interzis în timpul sarcinii? Acest lucru este adesea spus despre căpșuni, care sunt un alt alergen puternic.
În ceea ce privește consumul de citrice în alăptare, acestea pot fi controversate din cauza substanțelor chimice cu care sunt acoperite pentru întreținere.
Nucile și alăptarea - este vorba în principal de arahide, un alergen alimentar foarte puternic.
În cazul alergenilor te poate ajuta dacă faci un jurnal alimentar. Nu trebuie să scrii în el tot ce mănânci, însă poate prinde bine o scurtă schiță a meniului zilnic.
O chestiune separată în cadrul dietei pentru mamele care alăptează sunt alimentele care stimulează lactația. Produse de ovăz.
Leguminoase, de exemplu linte, naut, soia. Pot contribui la creșterea lactației.
Ceai pentru lactație. Conține adesea extracte din produse naturale cunoscute pentru stimularea producției de lapte matern.
Dieta și alăptarea nu sunt un subiect atât de dificil pe cât ai fi crezut la început. Nu te stresa și abordează nutriția cu înțelepciune.
Recuperarea după cezariană depinde destul de mult și de regimul tău alimentar din primele săptămâni, iar dr Newman îți va dezvălui toate secretele în cartea sa!
Posibile complicații care pot să apară în timpul recuperării după cezariană
Naștere naturală sau prin cezariană? Cât timp durează recuperarea după cezariană? Iată întrebări care preocupă numeroase viitoare mame care trebuie să ia o decizie.
Ceea ce trebuie cunoscut este că după o naștere naturală, mama se reface mai rapid, dar riscul de incontinență urinară și de coborâre a uterului este mai mare.
Acest neajuns poate fi prevenit prin exerciții pentru întărirea planșeului pelvin.
În ceea ce privește operația de cezariană, există avantaje, dar și dezavantaje.
Recuperarea după cezariană este mai îndelungată decât în cazul nașterii vaginale.
Apariția complicațiilor operatorii sau anesteziologice după cezariană.
Dureri Pacienta poate primi medicamente pentru calmarea durerilor de după naștere, iar durata efectului depinde de tipul anestesiei.
Infecții la nivelul operației sunt de obicei bacteriene și pot implica uterul sau abdomenul.
Reguli de care să ții cont când te externezi după cezariană: Odihnă suficientă; Alimentație corectă; Evitarea efortului fizic; Igienă adecvată; Exerciții după 6-8 săptămâni.
Prima baie după cezariană se recomandă cu protecția zonei operate.
Alăptarea la san este atitudinea recomandată în spital.
Controlul postoperator al mamei se face la 10-12 zile de la naștere în policlinica spitalului.
Dar în afara spitalului, este esențial să monitorizezi semnele de infecție, febră sau dureri persistente și să consulți medicul.
Ultima secțiune: Ce să mănânci după cezariană pe săptămâni de recuperare, cu exemple de alimente bogate în proteine, fier, calciu și fibre, precum și sugestii despre hidratare, porții și combinații alimentare.
Nutriția accelerează procesele de vindecare a țesuturilor și îmbunătățește nivelul de energie după cezariană iar o corectă alimentare face ca laptele matern să fie de calitate bună.
tags: #supa #legume #dupa #cezariana
Postări populare:
- Aziologia și prognosticul cancerului vezicii biliare și al tumorilor biliare
- Durere abdominală pe o parte în timpul sarcinii: semne și simptome
- Experiențe despre sarcina cu risc
- Ghid practic: autorepararea energetica prin ombilic și chakrele inimii (Anahata)
- Investiția în vițeii de vânzare: sfaturi pentru selecție și verificări esențiale