Strategii de prevenire a obezității materne în contextul unei teze de doctorat

În cazul fătului, riscurile asociate cu adipozitatea maternă includ probleme care apar din prematuritatea iatrogenă, macrosomie (bebelușii mari) și traumatisme la naștere rezultate din distocia umărului. Bebelușii mari au în sine o predispoziție la adipozitate și tulburări metabolice în copilărie și în viața ulterioară. Obezitatea maternă conferă, de asemenea, un risc crescut de anomalii congenitale, în special boli cardiace congenitale și defecte ale tubului neural. Femeia obeză are, de asemenea, mai puține șanse să reușească alăptarea, necesitând recurgerea la hrănirea artificială, care în sine este un factor care crește riscul obezității copilului. Astfel, obezitatea maternă s-a dovedit a avea consecințe semnificative pe termen scurt și lung atât pentru mamă cât și pentru copil și acum este clar că intervențiile în timp util la nivelul stilului de viață, introduse înainte de a rămâne însărcinată și menținute pe parcursul întregii sarcini, pot ajuta la atenuarea complicațiilor apărute în cazul ambelor părți implicate (mama și fătul).

Prin îmbunătățirea mediului nutrițional intrauterin al fătului în curs de dezvoltare, poate fi posibilă îmbunătățirea sănătății generale a copilului și, astfel, reducerea riscului în viața ulterioară a apariției problemelor de sănătate asociate obezității, inclusiv a bolilor circulatorii și respiratorii, precum și a sănătății mintale (O'Reilly și Reynolds, 2013). Obezitatea maternală crește riscul a numeroase complicații în timpul sarcinii. Este un factor de risc în apariția cazurilor de avort spontan (atât în cazul sarcinilor obținute pe cale naturală, cât și în cazul sarcinilor obținute printr-o tehnică de fertilizare asistată), cât și al cazurilor de moarte fetală după vârsta gestatională de 20 săptămâni.

O meta-analiză recentă, realizată prin coroborarea rezultatelor a 9 studii diferite, a evidențiat un risc dublu de apariție a cazurilor de nașteri de feți decedați în cazul femeilor obeze, spre deosebire de femeile cu o greutate normală. Riscul de a dezvolta hipertensiune și diabet gestațional în asociere cu obezitatea din timpul sarcinii poate duce la apariția fenomenului de oprire în evoluție a sarcinii și la moartea fătului chiar și la vârsta gestațională avansată.

Rădăcinile riscurilor includ obstetrie de risc crescut: risc de defecte de tub neural, risc de hipertensiune și preeclampsie, risc de diabet gestational, risc de naștere a unui copil mort, risc ridicat de complicații post-anestezie, eșec în pierderea kilogramelor accumulate în timpul sarcinii și risc de complicații în sarcinile viitoare. Un alt aspect este că rata succesului nașterilor vaginale scade pe măsură ce IMC crește; studiile indică creșterea ratei cezarianelor la femeile obeze și scăderea ratei VBAC (naștere vaginală după cezariană) la aceste femei.

Macrosomia fetală (greutate la naștere > 4500 g) este încă o preocupare semnificativă; această situație este asociată cu modificări în compoziția corpului nou-născutului, crescând riscul de comorbidități în copilărie. Obezitatea maternă este, de asemenea, asociată cu o rată crescută a defectelor de tub neural, independent de etnie sau status socio-economic. O cercetare semnificativă a arătat că o creștere a IMC cu 1 kg/m2 este asociată cu creștere de 7% a riscului de defect de tub neural la copil.

În context european, proiecte de cercetare precum STOP urmăresc identificarea intervențiilor eficiente pentru reducerea obezității infantile prin îmbunătățirea mediului prenatal și postnatal, precum și prin politici publice orientate către hrană sănătoasă, etichete nutriționale clare și limitarea marketingului pentru produse nesănătoase adresate copiilor. Proiectul STOP vizează, de asemenea, colaborarea între instituții, guverne și industrie pentru a promova soluții sustenabile de prevenire a obezității la copil.

Componentele esențiale ale prevenirii obezității în sarcină includ, în primul rând, consilierea preconcepțională și monitorizarea atentă a greutății în sarcină; implicarea medicilor de familie, nutriționiștilor, obstetricienilor, endocrinologilor și diabetologilor. O alimentație echilibrată, bogată în fibre și proteine, cu limitarea carbohidraților excesivi, sarei și grăsimilor, acompaniată de exerciții fizice moderate, contribuie la controlul ponderal în timpul sarcinii. În plus, suplimentarea micronutrienților este crucială, deoarece gravidele obeze pot avea deficiențe nutriționale semnificative, ceea ce poate afecta atât mama, cât și fătul.

Deficiențele specifice de micronutrienți includ lipsa acidului folic, zincului și iodului, care sunt asociate cu defecte de tub neural, preeclampsie, naștere prematură și afectări ale dezvoltării fetale. Dozele recomandate de acid folic în sarcină sunt de 0,6 mg/zi în perioada normală și 4 mg/zi pentru femeile cu istoric de anomalii de tub neural. Importanța vitaminei D pentru dezvoltarea scheletului fetal, utilizarea vitaminei A în abordarea absorbției fierului, precum și rolul vitaminei C, E și B12 în susținerea sănătății materno-fetale, subliniază necesitatea unei abordări nutriționale integrate.

Studiile arată că intervențiile sistemice, inclusiv programele comunitare, pot genera schimbări pozitive în unele variabile de sănătate, deși impactul poate fi moderat. Un astfel de model, RESPOND, din Australia, a evidențiat efecte pozitive asupra IMC și asupra sănătății psihosociale, însă schimbările comportamentale variate au necesitat adaptări contextuale și susținere pe termen lung. Pandemia COVID-19 a evidențiat provocările în implementarea intervențiilor, dar a evidențiat, de asemenea, faptul că abordările bazate pe sistem pot oferi direcții de îmbunătățire în rândul copiilor, în special la băieți, în ceea ce privește consumul de apă și calitatea vieții.

Prevenirea obezității infantile este o prioritate de sănătate publică la nivel global și în România. În România, aproape 19% dintre copiii de 10-19 ani sunt obezi, cu incidență mai mare la fete și în mediul urban. Rolul familiei este esențial în formarea comportamentelor sănătoase, iar stresul, anxietatea și lipsa suportului pot crește riscul de obezitate. Programele eficiente includ intervenții timpurii care implică familia, școala, comunitatea și mediul social, precum și promovarea somnului de calitate și suportului emoțional. În plus, schimbările la nivel de politici publice, de exemplu prin etichetare nutrițională și reglementări de marketing al alimentelor nesănătoase, pot sprijini eforturile de prevenire a obezității infantile.

Conținut științific relevant pentru practică

Este important ca orice management al obezității materne să includă evaluarea nutrițională înainte și în timpul sarcinii, consiliere în privința aportului de micronutrienți, și planuri individualizate pentru scăderea IMC înainte de concepție dacă este posibil. Examinările clinice, anamnezele riguroase și colaborarea multidisciplinară pot identifica grupurile de risc și pot ghida recomandările privind diete bogate în fibre și proteine, limitarea carbohidraților simpli, respectarea aportului de fier, zinc, iod, acid folic, vitamina D și alte micronutriente esențiale. Deficiențele nutriționale pot afecta negativ atât corpul matern, cât și dezvoltarea fătului, creând un teren pentru complicații precum defectele de tub neural sau preeclampsie.

De asemenea, este necesară planificarea pentru naștere în condiții de risc; riscul crescut de cezariană la femeile obeze și scăderea ratei VBAC implică pregătire pentru posibilitatea unei intervenții chirurgicale, cu atenție la tromboembolism și la complicațiile anestezice. O abordare proactivă include consilierea preconcepțională, colaborarea între medicul de familie și specialiști, și promovarea unui stil de viață sănătos pe întreaga perioadă a sarcinii și a lăuziei.

Deficiențele micronutrientelor pot include lipsa acidului folic, zincului, iodului, vitamina D, vitamina C, vitamina E, vitamina B12, iar efectele pot include creșterea riscului de anomalii fetale și complicații perinatale. Suplimentarea cu acid folic în perioada preconcepțională și în primul trimestru, cu doze adaptate, se recomandă în lumina reducerii incidenței defectelor de tub neural. De asemenea, managementul stilului de viață, includerea exercițiilor fizice moderate și alimentația echilibrată reprezintă componente esențiale ale prevenirii obezității materne și a consecințelor sale pe termen lung.

tags: #teza #doctorat #prevenirea #obezitatii #materne

Postări populare:

• Inovații în îngrijirea copiilor la Spitalul Grigore Alexandrescu
• Zincul și riscul de avort spontan: ce spune cercetarea
• Beneficiile consultului ginecologic regulat pentru sănătatea femeii
• Detalii despre cazul Matias Bebele din Suceava și impactul său asupra sistemului medical
• Bebelușul refuză mâncarea din cauza temperaturilor ridicate: sfaturi utile