Navigarea prin Schimbările Corpului în Timpul Sarcinii: Ghid Complet

Mamele, în special cele care devin însărcinate pentru prima dată, au de obicei o listă lungă de întrebări. Vor să facă tot ce le stă în putință pentru a-și proteja copilul și pentru a avea o sarcină sănătoasă. Discuțiile cu medicul tău ginecolog și multiplele surse de informație validă, ca de exemplu „Totul despre sarcină” și „Sarcina pe săptămâni” sunt resurse valoroase pentru a fi cât mai bine informată. De la ce e bine să mănânci și ce nu, până la schimbările de dispoziție sau cum se transformă corpul tău în fiecare trimestru de sarcină - știi totul. Există, însă, numeroase lucruri care pot să apară în sarcină și despre care se vorbește mai puțin. Iată 7 lucruri mai puțin cunoscute despre corpul tău în sarcină pe care ai vrea să le cunoști.

1. Mâncărimile de pe burtă

„În jurul celei de-a șaptea luni de sarcină, a început să mă mănânce pe părțile laterale ale burtii atât de tare încât cu greu puteam suporta!”, își amintește Ioana.

Aceasta supărare comună este cauzată de o combinație de piele uscată (datorată hormonilor de sarcină) și întinderea pielii abdomenului pe măsură ce copilul se dezvoltă și uterul se mărește. Este important să rezisti impulsului să te scarpini agresiv. Te poți freca delicat cu un prosop moale. Aplică o cremă hidratantă după baie și de mai multe ori pe parcursul zilei. Și nu-ți face griji că vei simți această mâncărime timp îndelungat, de obicei trece în câteva zile.

Totuși, dacă mâncărimea persistă și apare și în alte părți, de exemplu la nivelul palmelor sau tălpilor, mergi cât mai repede la un consult la medicul tău ginecolog. Este posibil să suferi de o boală denumită colestază de sarcină.

Colestaza de sarcină este o afecțiune care apare în general în ultimul trimestru de sarcină și provoacă o mâncărime severă la nivelul mâinilor și picioarelor. Se mai numește și colestază obstetricală sau intrahepatică și deși în multe cazuri nu reprezintă un motiv de îngrijorare pentru mamă, există riscul ca fătul să fie afectat. Boala apare deoarece hormonii de sarcină încetinesc sau stagnează fluxul bilei la nivelul ficatului, care se acumulează în exces în ficat și în final va intra în circulația sanguină. În majoritatea cazurilor mâncărimea intensă a palmelor și tălpilor picioarelor este singurul simptom prezent. Pruritul poate fi greu de suportat, mai ales pe timpul nopții.

2. Sângerarea gingiilor

Un semn comun, dar adesea înspăimântător în timpul sarcinii este așa-numitul efect de „peria de dinți roz”. Începând cu primul trimestru de sarcină, modificările hormonale din organism determină un flux sanguin crescut la nivelul mucoasei din gura care poate duce la sângerări ale gingiilor. „Când am fost la dentist în primul trimestru de sarcină, medicul stomatolog mi-a spus că mi-au sângerat gingiile atât de mult în timpul procedurii de detartraj, încât dacă nu ar fi știut că sunt însărcinată, ar fi fost îngrijorat.”, își amintește Elena, în vârstă de 27 de ani, acum însărcinată cu al doilea copil.

60-75% din femeile însărcinate au gingii umflate, roșii și sensibile, care sângerează atunci când este folosită ața dentară sau sunt periate. Această condiție se numește gingivită de sarcină. Gingivita de sarcină este parțial cauzată de modificările hormonale care fac gingiile mai sensibile la bacteriile din placa dentară. De obicei, vei vedea că gingiile încep să sângereze în timpul celui de-al treilea trimestru de sarcină, când estrogenul și progesteronul sunt la un nivel maxim, deși gingiile pot începe să fie mai sensibile încă din al doilea trimestru din cauza modificărilor hormonale. Gingiile sensibile din primul trimestru ar putea fi, de asemenea, un indicator precoce al sarcinii.

O bună igienă dentară este o necesitate pe tot timpul sarcinii. Este important să-ți periezi dinții de două ori pe zi (după fiecare masă, dacă este posibil), folosind o periuță cu peri moi și să folosești ața dentară o dată pe zi. Dacă nu ai fost recent la medicul dentist, programează-ți acum un consult pentru detartraj și un control amănunțit. Anunță medicul dentist că ești însărcinată și în ce săptămână de sarcină ești. Tratamentele stomatologice se pot efectua în condiții normale pe toată perioada sarcinii cu condiția ca medicul stomatolog să fie informat despre istoricul tău obstetrical și medical. În mod ideal, mergi regulat la medicul stomatolog pe tot parcursul sarcinii - o dată pe trimestru este de obicei regula de aur.

3. Modificarea apetitului sexual

Ioana își amintește de o creștere surprinzătoare a apetitului ei sexual în al doilea trimestru de sarcină. „Am vrut să fac sex tot timpul”, spune ea, iar această dorință a continuat până în ultima lună de sarcină. „Este ciudat pentru că îmi simțeam corpul atractiv, în ciuda sarcinii mari”.

Dorința sexuală în timpul sarcinii poate crește sau se poate diminua pe parcursul sarcinii. Atâta timp cât sarcina evoluează normal, poți face sex în timpul sarcinii cât de des dorești - deși este posibil să nu-ți dorești asta mereu. Femeia ar trebui să-și urmeze instinctele și sentimentele. Teama că poți răni copilul în timpul actului sexual este nefondată. Cu excepția cazului în care medicul ginecolog nu recomandă asta din cauza unei sarcini la risc, a face sex în timpul sarcinii poate fi ceva foarte plăcut, care să-ți aducă multe beneficii fizice și emoționale. În plus, cuplurile se bucură de acest aspect al relației și se creează o legătură și mai puternică între parteneri.

4. Vise și gânduri tulburătoare

Femeile însărcinate și proaspetele mame sunt adesea surprinse de visele și gândurile intense, adesea tulburătoare, deși multe nu vorbesc despre asta, considerând subiectul tabu.

Visele vii și coșmarurile sunt frecvente în timpul sarcinii. Multe femei susțin, de asemenea, că își amintesc mult bine visele, deși înainte de a rămâne însărcinate nu-și aminteau de obicei ce visau. Visele vii sunt probabil modalitatea corpului de a sorta numeroasele sentimente și emoții care apar în timpul sarcinii, atât pozitive, cât și negative. Cercetătorii cred că visele pot fi o cale prin care subconștientul unei persoane încearcă să rezolve problemele care există în prezent. Deloc surprinzător, multe femei însărcinate raportează vise legate de sarcină și de bebelușul lor. Dacă vei discuta un astfel de vis cu partenerul tău sau cu o persoană de încredere, te va ajuta să-ți asumi rolul în schimbare, acela de a deveni părinte. "Am visat că fac baie bebelușului într-o cadă și că erau aburi de jur împrejur. Am luat încet un prosop și l-am pus peste fața bebelușului, înăbușindu-l. Apoi m-am trezit brusc", își amintește Laura, care știa că nu va face niciodată așa ceva. Când i-a povestit medicului ei ginecolog în care avea încredere, acesta a asigurat-o că astfel de vise sunt comune și normale în timpul sarcinii. Chiar și o femeie care și-a dorit foarte mult să aibă acel copil ar putea avea gânduri temătoare despre a deveni părinte. Este ceva normal.

5. Eliminarea timpurie de lapte

„Tocmai ieșisem de la duș și eram aplecată să-mi usuc părul când am simțit că picură ceva pe genunchi”, își amintește Ana, care se afla în ultima lună de sarcină în acel moment. „Am crezut că e apă din păr, dar când m-am ridicat, mi-am dat seama șocată că sursa era din sfârcurile mele”.

Unele femei pot observa scurgerea unui lichid la nivelul mameloanelor în timpul sarcinii, iar acest lucru este normal, dar pentru femeile care nu au fost avertizate, poate fi ceva înfricoșător. Acest lichid este colostrul, primul aliment perfect pentru nou-născutul tău. Colostrul arată ca un lichid limpede, crem-alb, galben sau chiar portocaliu (se datorează conținutului de beta caroten, n. red.). Este adesea gros, deși poate fi subțire și uneori ușor lipicios.

O femeie însărcinată poate începe să producă cantități mici de colostru încă de la 3-4 luni de sarcină (este posibil să fi observat că sânii tăi au devenit mai mari înainte de asta, pe măsură ce glandele de lapte de la nivelul sânilor au crescut în număr și dimensiune). Cândva în al doilea trimestru de sarcină, sistemul de conducte de lapte de la nivelul sânilor este complet dezvoltat, astfel încât să poți elimina lapte pentru bebeluș chiar și atunci când se va naște mai devreme.

Stimularea este de obicei cauza scurgerii de colostru, cum ar fi căldura de la uscătorul de păr, masajul apei de duș, în timpul sexului sau când sânii se freacă de sutien în timp ce mergi sau faci exerciții. Indepărtarea stimulării oprește de obicei scurgerea. Dacă se întâmplă frecvent, tampoanele de alăptare pot fi de folos.

Cu siguranță, scurgerile de colostru înainte de a naște nu sunt un semn periculos sau că ceva este în neregulă. Corpul tău se pregătește pur și simplu să hrănească copilul. De fapt, femeia însărcinată ar trebui să se liniștească și să știe că va avea mult lapte atunci când copilul se va naște.

6. Transpirații mirositoare

„Strălucirea de sarcină” despre care auzi mereu apare deoarece corpul tău își crește producția de transpirație. Creșterea nivelului de hormoni în sarcină va crește metabolismul și fluxul sanguin, ceea ce determină să transpiri mai mult decât în mod normal. Dacă la asta se adaugă și creșterea simțului mirosului care se accentuează în sarcină, combinația poate să nu fie una grozavă pentru tine. Din acest motiv, acum s-ar putea să percepi mai intens mirosul de transpirație decât înainte.

7. Sforăitul

30% dintre femei se confruntă cu sforăit în timpul sarcinii, ceea ce devine mai frecvent pe măsură ce sarcina progresează. Factorii care cresc șansele să sforăi în timpul sarcinii, în special în al treilea trimestru, sunt: creșterea în greutate, modificările hormonale și modificările fluxului sanguin.

Atunci când greutatea ta crește, grăsimea este stocată în jurul gâtului, ceea ce face ca în timpul somnului, în special în timpul somnului profund, când mușchii se relaxează, căile respiratorii superioare să fie comprimate de acest țesut în exces. Această nouă obstrucție poate provoca sforăit.

Hormonii estrogen și progesteron pot avea efecte surprinzătoare în timpul sarcinii. Modificările hormonale contribuie la acumularea de lichid în căile nazale (congestie nazală) care reduce spațiul necesar pentru a respira și restricționează și mai mult respirația. Congestia nazală este accentuată în plus de creșterea cantității de sânge la nivelul nasului. În sarcină, cantitatea de sânge din organism crește cu până la 50% pentru a sprijini fătul în dezvoltare.

Poți gestiona sforăitul dormind pe o parte și ridicând partea superioară a corpului. Dacă sforăitul devine sever, mergi la un consult la medicul pneumolog pentru evaluare și îndrumări.

Sarcina este o perioadă fericită în viața oricărei viitoare mame, de aceea, este cu atât mai surprinzător să aflăm că unele gravide experimentează episoade de depresie. Însă presiunea și stresul din timpul sarcinii își pot spune cuvântul și pot crea dezechilibre. La fel precum în cazul depresiei postnatale, și cea antenatală este caracterizată de dezechilibre în compoziția chimică a creierului, ceea ce indică faptul că viitoarea mamă are nevoie de ajutor pentru a se redresa și a duce sarcina la bun sfârșit, în cele mai bune condiții. În timpul celor 9 luni de sarcină, modificările hormonale din organism pot favoriza episoadele de depresie.

Depresia în sarcină: ce este și cum se manifestă

Cunoscută și ca depresie antepartum, aceasta este o tulburare afectivă, asemănătoare oricărei depresii clinice. Tulburările afective sunt definite ca afecțiuni biologice care implică modificări la nivelul compoziției chimice a creierului și schimbări de dispoziție. În timpul sarcinii, modificările hormonale pot afecta mult mai intens acest echilibru fiziologic. În situațiile grave, depresia poate fi exacerbată de situații de viață dificile.

Manifestările depresiei în timpul sarcinii sunt aceleași ca cele din orice episod de depresie clinică. Aceste perioade sunt caracterizate printr-o stare de tristețe, care poate dura întreaga zi, dificultăți de concentrare, chiar dacă este vorba de sarcini extrem de simple, oboseală extremă sau constantă, precum și probleme cu somnul, insomnii sau perioade cu odihnă insuficientă.

De asemenea, sunt frecvente lipsa interesului pentru activitățile care înainte erau motive de bucurie, anxietatea extremă, neliniștea, sentimentele de vinovăție, schimbările drastice în rutina meselor.

Asemenea schimbări de dispoziție sunt întâlnite frecvent în sarcină, într-o mai mică sau mare măsură, însă, dacă se instalează episoade de depresie care alternează cu perioade de veselie neobișnuită și comportamente sociale neobișnuite, acestea pot indica o afecțiune mult mai gravă, care necesită intervenție imediată.

Depresia pre-natală - simptome

Hormonii și schimbarea stilului de viață impusă de sarcină, au un rol important în declanșarea depresiei din timpul sarcinii. Aceasta poate fi exacerbata de opțiunile alimentare reduse și de restricțiile privind tratamentul medicamentos pe care femeile însărcinate le pot urma.

Variatiile hormonale pot fi mai accentuate in timpul sarcinii, asa ca femeia insarcinata are schimbari bruste si dese de dispozitie si simte nevoia acuta de a plange.

Depresia este o problemă care afectează un număr foarte mare de persoane, se estimează că 10% din gravide ar putea suferi de această afecțiune. Cele mai multe schimbări ale dispoziției apar în jurul săptămânilor 6-10 de sarcină, simptomatologia se ameliorează în trimestrul 2 pentru ca apoi să reapară pe măsură ce sarcina se apropie de termen, în ultimele luni de sarcină. Printre simptomele care se manifestă aproape zilnic se numără:

• tulburările frecvente de somn, insomnie sau, la polul opus, somnul excesiv;
• lipsa poftei de mâncare și reducerea în greutate sau pofte exagerate, care duc la acumularea rapidă de kilograme;
• senzația de anxietate, neliniște, agitație și impulsul de a plânge;
• tulburări de concentrare și incapacitatea de a lua decizii;
• izbucnirile nervoase aparent nejustificate;
• pierderea interesului pentru activități care înainte reprezentau motive de bucurie;
• sentimentul de vină permanentă;
• agitația psihomotorie sau dimpotrivă, lentoarea;
• gândurile sumbre și chiar tendința de suicid.

Aceste simptome variază în intensitate, iar unele dintre acestea pot fi foarte ușor confundate cu manifestările tipice ale unei sarcini, de exemplu, nevoia de a dormi mai mult la începutul sarcinii și insomniile, spre finalul acesteia. Unele dintre simptome pot fi trecătoare, însă, dacă durează mai mult de 2 săptămâni și sunt intense, se recomandă consultarea unui medic specialist.

În anumite cazuri, depresia în sarcină poate trece neobservată, pentru că modificările comportamentale pot fi considerate manifestări normale ale unei sarcini. Modificările biologice prin care trece organismul sunt cele care stau la baza tulburărilor de somn, a poftei scăzute sau crescute de mâncare sau a lipsei de energie. Un alt aspect care trebuie menționat este că accentul se pune aproape complet pe sănătatea fizică a viitoarei mame, iar starea psihică nu este, de cele mai multe ori, luată în considerare.

Ce este stresul în sarcină și ce îl generează

Cu toții avem perioade mai lungi sau mai scurte de stres, legat de relații, muncă sau de partea financiară. Însă, în perioada sarcinii, acesta se poate accentua și poate deveni o adevărată problemă pentru viitoarea mamă.

Unul dintre cei mai întâlniți factori de stres în perioada sarcinii este sănătatea copilului și ce poți face pentru a te asigura că nu vor fi probleme în timpul nașterii și în primii ani de viață ai acestuia. Anxietatea crește odată cu apropierea datei nașterii, pentru că intervin gândurile legate de capacitatea de a te descurca, de a fi pregătită să devii mamă.

Stările de stres pot degenera și se pot agrava, fiind copleșitoare pentru femeia însărcinată, căreia îi poate deveni dificil să le gestioneze. În acest caz, este nevoie de intervenția unui medic specialist și găsirea unor metode eficiente de a combate stresul fără a pune în pericol sănătatea mamei și a copilului.

Chiar dacă ne-am obișnuit ca stresul să facă parte din viața noastră de zi cu zi, nivelurile ridicate de stres cronic pot crește șansele unei nașteri premature sau ale unui copil cu o greutate scăzută la naștere. În perioada sarcinii, este foarte important să ai grijă de tine, fără a te simți vinovată că prioritizezi sănătatea ta și a copilului, chiar dacă acesta poate părea un lucru egoist pentru cei din jur, mai ales la locul de muncă. O sarcină sănătoasă înseamnă să înțelegi faptul că nu poți gestiona singură toate lucrurile pe care le ai de făcut și să apelezi la ajutorul celorlalți, când te simți depășită de situație sau când ai nevoie de o pauză.

Plansul în sarcină: cauze

Când urmează să devii mamă, te gândești automat la bucuria de a ține bebelușul în brațe și la noua viață împreună. De aceea, preferă să nu deschidă acest subiect și să treacă sub tăcere fața mai puțin plăcută a sarcinii. A deveni mamă înseamnă teamă de nou, adaptare la noua stare și nesiguranță, de cele mai multe ori, fără ca cei din jur să cunoască aceste stări. Însă sănătatea emoțională a mamei nu trebuie minimizată sau ignorată, pentru că de ea depind starea de bine a bebelușului și calitatea vieții mamei.

Una dintre manifestările depresiei în sarcină este plansul, aparent fără motiv. Până la un punct, plansul este normal în sarcină, dar când intervine frecvent și este însoțit de stări depresive, atunci trebuie să fie un semnal de alarmă. Din păcate, plansul poate avea efecte negative asupra bebelușului, fiind o manifestare a depresiei și a stresului.

Fiecare viitoare mamă se simte, la un moment dat, stresată în timpul sarcinii și are senzația că nu mai face față schimbărilor emoționale. Dacă această stare este trecătoare, bebelușul nu va fi afectat. Însă, dacă starea de anxietate persistă și viitoarea mamă plânge foarte des, este posibil să se producă și alte schimbări la nivel hormonal, care vor afecta fătul.

În cazul mamelor care suferă de depresie în timpul sarcinii și nu se tratează adecvat, copiii sunt mult mai expuși riscului de a manifesta, la rândul lor, depresie. În plus, pot dezvolta și alte probleme emoționale, cum ar fi predispoziția de a avea un comportament agresiv.

Din fericire, există o mulțime de soluții care ne pot ajuta să ne controlăm mai ușor stările de anxietate și depresie în timpul sarcinii, care, cel mai adesea, duc la episoade de plans:

• Odihnă suficientă și un program zilnic previzibil;
• Activitatea fizică, atunci când aceasta este permisă de medic;
• Tehnicile de relaxare (yoga) și de respirație;
• Dietă sănătoasă;
• Găsirea unor activități cât mai plăcute, care nu pun în pericol sarcina.

Depresia în timpul sarcinii este mult mai frecventă decât credem, însă majoritatea mamelor se tem să vorbească deschis despre aceasta, de teama de a nu fi judecate de către ceilalți. Însă aceasta este o problemă gravă, care poate pune în pericol starea de sănătate a copilului și calitatea vieții mamei.

Sarcina poate fi o perioadă agitată chiar și pentru cele mai relaxate mămici. Din fericire, sarcina și bebelușul nu sunt afectați dacă experimentezi o doză normală de stres. Atunci când apare, stresul prelungit acționează ca un răspuns la provocările externe, presiune sau evenimente. Pentru a putea gestiona emoțiile și stresul în mod eficient în timpul sarcinii, este important să cunoașteți cauzele ce duc la această situație. Cauzele care pot conduce la apariția emoțiilor puternice și neliniștii din timpul sarcinii pot fi diferite de la o persoană la alta. Pentru anumite femei, acestea pot fi cauzate de disconfortul fizic, în timp ce pentru altele, emoțiile apar ca urmare a schimbărilor hormonale.

În timpul sarcinii, pot apărea schimbări majore în forma și mărimea corpului. De asemenea, trezirile dese pe timpul nopții pentru a merge la toaletă vă vor modifica rutina de somn. Prin urmare, din această cauză puteți intra mai ușor într-o stare accentuată de stres și veți fi mai sensibilă la emoții. Somnul este important pentru sănătatea fizică și psihologică. Durata recomandată de somn pe noapte este cuprinsă între 7 și 9 ore. Exercițiile fizice regulate, cu impact redus, vă vor ajuta să gestionați această perioadă din punct de vedere psihologic, dar și să aveți o rutină de somn îmbunătățită. Recomandările specialiștilor sunt de a face orice tip de mișcare pentru cel puțin 20-30 de minute, în fiecare zi. O abordare eficientă ar fi clasele de yoga pentru femei însărcinate. Acestea oferă un mix între mindfulness, exerciții fizice și reechilibrare a psihicului. Indiferent de activitatea fizică pe care o alegeți, cel mai important este să alegeți una care vă place cu adevărat.

Ajutorul celor din jur este foarte important pentru a menține un nivel optim de echilibru psihologic înainte și după naștere. Prietenii și familia vă pot ajuta să reduceți emoțiile din sarcină și să acceptați mai ușor schimbările prin care treceți. În timpul sarcinii, poate fi dificil să reduceți emoțiile pe care le simțiți, mai ales atunci când nu reușiți să vă odihniți. Prin urmărirea atentă a cauzelor care au condus la apariția stresului și identificarea modului în care acestea vă afectează, puteți identifica mai ușor metodele pe care le puteți aplica pentru a vă echilibra emoțional.

Stresul în timpul sarcinii este normal, dar dacă acesta devine constant te poate afecta atât pe tine, cât și pe copilul tău. Emoțiile au puterea de a ne afecta în mod direct sănătatea. Dacă ești gravidă și treci printr-o perioadă dificilă din punct de vedere emoțional, probabil îți pui întrebări despre cum ți-ar putea afecta aceste stări sarcina. Studiile arată că nervii și emoțiile negative afectează sarcina. Starea de nervozitate afectează sarcina prin creșterea posibilității nașterii premature. Acest lucru se datorează faptului că, în timpul unei crize sau al unui episod prelungit de nervi, corpul eliberează mai mult cortizol, substanță responsabilă de activarea stresului în organism. Răspândirea într-o cantitate mai mare a acestei substanțe în corpul tău în timpul sarcinii este asociată cu anumite complicații la naștere, cum ar fi greutatea scăzută a fătului. Dacă nervii și stresul îți acaparează mintea și corpul atunci când ești însărcinată acestea pot duce la un avort spontan. Tot ceea ce se întâmplă în timpul sarcinii poate afecta sănătatea, dezvoltarea și capacitățile copilului. Problemele emoționale și de comportament ale copilului pot veni de asemenea ca urmare a nervilor și a stresului mamei din timpul sarcinii. Există o relație strânsă între stresul din timpul sarcinii și copiii care sunt hiperactivi sau au probleme de atenție.

Sarcina este considerată o perioadă frumoasă din viața unei femei. Sunt și situații în care depresia în sarcină este o problemă cu care viitoarea mamă se confruntă și pentru care poate avea nevoie de ajutor de specialitate. Simptomele depresiei în sarcină se suprapun peste schimbările suferite la nivel psihic de gravida, motiv pentru care uneori afecțiunea rămâne nediagnosticată. Nu trebuie să te sperii dacă te confrunți cu depresie în sarcină. Multe femei se regăsesc în această situație. Îți spunem în acest material tot ce trebuie să știi despre depresia în sarcină, o problemă ce se poate trata eficient.

Ce este depresia în sarcină?

Sarcina poate fi o perioadă minunată, dar și plină de incertitudini și stres. Depresia în sarcină sau depresia antepartum este o schimbare emoțională care te determină să nu te simți bine cu tine și să ai sentimente de tristețe, anxietate, lipsă totală de interes pentru tot ceea ce reprezintă sarcina și pentru ceea ce se întâmplă în jurul tău. Riscul mare este ca odată dezvoltată depresia în sarcină ea să se manifeste și după naștere, vorbim astfel de depresie postpartum sau post-natală. Depresia în sarcină este o tulburare de dispoziție care implică modificări ale chimiei creierului. În sarcină transformările hormonale afectează chimia creierului, ceea ce poate determina depresie și anxietate.

Simptomele depresiei în sarcină pot fi confundate cu schimbările normale din această perioadă, iar problema rămâne netratată. Efectele sale asupra psihicului mamei pot fi puternice și pot afecta relația dintre mamă și copil.

Semnele și simptomele depresiei în sarcină

• Tristețe persistentă;
• Episoade de plâns incontrolabil;
• Probleme de concentrare;
• Lipsa interesului pentru pasiuni;
• Schimbarea obiceiurilor alimentare ce duce la creștere diminuată în greutate pe durata sarcinii sau mâncat compulsiv;
• Anxietate;
• Deznădejde;
• Sentimente de vinovăție sau de inutilitate;
• Stima de sine scăzută;
• Tulburări de somn - insomnie în sarcină sau stare de somnolență permanentă;
• Fumat, consum de alcool sau de substante interzise;
• Durerile resimțite la nivelul corpului nu pot fi ameliorate cu nimic;
• Gânduri suicidale sau tentativă de sinucidere.

Cauzele depresiei în sarcină

Sarcina în sine, prin schimbările provocate la nivelul întregului corp poate crește riscul de apariție a depresiei. Dacă te-ai confruntat cu depresie înainte de sarcină este posibil ca aceasta să reapară acum sau chiar să se intensifice în această perioadă.

Există și niște factori declanșatori ai depresiei în sarcină:

• probleme în relația cu partenerul;
• dificultăți financiare;
• istoric familial de depresie;
• tratamente pentru infertilitate;
• avort spontan anterior;
• sarcină nedorită sau neplanificată;
• evenimente stresante în viață;
• complicații pe parcursul sarcinii;
• istoric de abuz sau traumă.

Impactul pe care îl are depresia în sarcină asupra viitoarei mame și a copilului

Depresia în sarcină te afectează în primul rând pe tine și apoi poate influența negativ dezvoltarea copilului. În depresie nu mai poți să ai grijă de tine, sănătatea îți este influențată de alegerile nutriționale făcute, de consumul în exces al unor produse ilegale sau de fumat, în condițiile în care alimentația în sarcină este deosebit de importantă.

Lipsa unei hrane adecvate înseamnă afectarea dezvoltării normale a copilului și privarea acestuia de nutrienții esențiali de care are nevoie în viața intrauterină. La toate acestea se mai adaugă și faptul că la copil ajung substanțe nocive care își pot pune amprenta asupra sistemului nervos sau cardiovascular. Depresia în sarcină poate însemna și că nu te odihnești suficient, te izolezi și devii anxioasă, resimți din plin impactul stresului asupra ta și implicit și aceste comportamente negative ajung la copil. Tulburarea te poate priva de stabilirea unei conexiuni cu bebelușul nenăscut. Nu îi vei vorbi, iar acesta nu îți va răspunde și nu va putea reacționa corespunzător la emoțiile și sentimentele tale.

Cercetările au arătat că bebelușii născuți de mame depresive sunt mai puțin activi, dar mai agitați și sunt capabili de o atenție redusă față de cei ale căror mame sunt tratate sau nu se confruntă cu această tulburare în sarcină.

Tratamentul depresiei în sarcină

Psihoterapie

Depresia în sarcină poate fi tratată. Pentru rezultate eficiente în depresia în sarcină poți primi recomandare de psihoterapie, terapie cognitiv comportamentală, sprijin de la familie, partener, prieteni, dar și un ajutor specific din partea altora în aceeași situație, prin intermediul grupurilor suport.

Tratament medicamentos

Antidepresivele prescrise în sarcină sunt contestate de mulți medici deoarece există legătură directă între ele și malformații fizice, probleme cardiace, hipertensiune pulmonară sau greutate redusă la nașterea copiilor cu mame diagnosticate cu depresie în sarcină și care au luat tratament medicamentos. Tratamentul medicamentos este indicat doar în anumite situații.

Remedii și terapii naturale

Unele schimbări în stilul de viață și dietă pot oferi sprijinul necesar în trecerea peste depresia din sarcină:

• exerciții fizice periodice, în funcție de fiecare situație în parte, dacă nu ai contraindicație;
• practicarea unor activități fizice ușoare - înot, exersarea respirației, yoga, pilates;
• odihnă de calitate;
• modificări ale dietei - alimentație bogată în fructe, legume și proteină de origine animală de calitate, cu eliminarea alimentelor procesate, a zahărului și a cofeinei;
• administrarea unor remedii naturiste, produse pe bază de plante și vitamine, la recomandarea medicului curant;
• suplimente alimentare cu acizi grași Omega-3 și ulei de pește, cu indicație medicală pentru lupta împotriva depresiei;
• acupunctura.

Alături de depresia în sarcină te mai poți lupta cu simptome ale unor tulburări de anxietate sau de tulburare obsesiv-compulsivă. Ajutorul medical este important pentru ca atât tu, cât și copilul să aveți o viață sănătoasă. Depresia în sarcină este o tulburare comună ce poate afecta mama, dar și copilul.

tags: #suparare #mare #in #timpul #sarcinii

Postări populare:

• Modificări ale diametrului cordului în timpul sarcinii
• Cum să calculezi sarcina
• Informații despre glandele Montgomery în timpul sarcinii
• Cauzele pentru care bebelușii își scot limba
• Descoperă noul EP "Jurnal" al lui Feli