Având în vedere proiectul inițial de aviz majoritar al Curții Supreme a Statelor Unite nr. 19-1392 (1), redactat de judecătorul Samuel Alito cu privire la Thomas E., Curtea Supremă a Statelor Unite a stabilit un precedent în cauza Roe v. Wade (1973), ulterior reafirmat în Planned Parenthood v. Casey (1992) și în Whole Woman’s Health v. Hellerstedt (2016), garantând dreptul constituțional la avort legal înainte de viabilitatea extrauterină a fătului. Pe de altă parte, dezvăluirea recentă în presă a unui proiect inițial de aviz al majorității Curții, elaborat de judecătorul Samuel Alito în cazul Thomas E., a stimulat un nou val de dezbateri despre evoluția legislativă în SUA și impactul semnificativ asupra drepturilor reproductive la nivel global.

Dincolo de acest context juridic mondial, pandemia a făcut accesul femeilor la întreruperea de sarcină mai dificil, iar în același timp există țări care interzic avortul sau au tendințe de înăsprire a legislației. Predrag Fred MATIĆ, europarlamentar croat, inițiatorul raportului, face parte din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților. Încălcările SRHR ale femeilor sunt o formă de violență împotriva femeilor și fetelor și împiedică progresul către egalitatea de gen, arată documentul.

Conținutul raportului și mesajele cheie

„Este un mesaj politic pe care îl dă Parlamentul pe o chestiune importantă dar și sensibilă; rămâne însă la latitudinea statelor membre dacă se lasă influențate de acest mesaj. Raportul își exprimă regretul că unele state membre permit medicilor și centrelor medicale să refuze furnizarea de servicii de sănătate din cauza așa-numitei „clauze de conștiință”, care ar pune viața femeilor în pericol.”

În cadrul documentului, se subliniază căSRHR rămâne o temă esențială pentru promovarea drepturilor omului și pentru realizarea egalității de gen. În România, despre cadrul legislativ se menționează faptul că educația sexuală nu este predată ca atare, ci sub formă de „educație sanitară”, iar părinții trebuie să își dea acordul scris pentru ca elevii să poată studia disciplina.

„Încălcările SRHR ale femeilor sunt o formă de violență împotriva femeilor” este una dintre ideile centrale ale raportului, iar autorii atrag atenția asupra riscurilor asociate cu interzicerea sau restricționarea accesului la avort și la alte servicii de sănătate reproductive. În contextul României, se discută despre reglementări, opinii ale politicienilor și despre implicațiile sociale ale acestor reforme.

Realități și date despre situația din România

Istoria României în privința interzicerii avorturilor în perioada ceaușistă este descrisă ca tragică: aproximativ 10.000 de femei au murit din cauza avorturilor ilegale, iar mortalitatea infantilă era foarte ridicată. „S-a făcut remarcat și un alt fenomen: medicii sau spitalele, sub diverse pretexte, răspund prin „clauza de conștiință” refuzând avorturi la cerere.”

Institutul Național de Statistică indică o îmbătrânire demografică accelerată; marginea între generații se adâncește, iar această situație este adusă în discuție ca argument în favoarea sau împotriva unor reforme legislative. În prezent, în România avortul nu este incriminat de lege, fiind reglementat de articolul 201 din noul Cod Penal pentru întreruperea de sarcină, în timp ce două persoane neafiliate, foști pot, introduc inițiative care pot modifica această situație prin modificări la art. 202 din Codul Penal.

În dezbaterea publică, candidații unui eventual președinte al României au diferite poziții, de la susținerea dreptului femeii la decizie asupra corpului său până la solicitarea de reforme în domeniul educației sexuale și al sprijinului pentru familii. În timp ce unii politicieni se poziționează ferm pentru dreptul la avort, alții propun măsuri de consiliere sau de sprijin social ca „ultima soluție”, evidențiind opoziția față de interzicerea totală a avortului.

Perspectiva organizațiilor civice și a experților

Activele feministe din România, precum Centrul FILIA, subliniază că majoritatea candidaților au poziții conservatoare, iar opiniile acestora pot limita drepturile femeilor. „Femeile din România se opun interzicerii avortului; 77% dintre femei se opun interzicerii avortului, conform studiului FILIA din 2024.”

Experții atrag atenția asupra nevoii de a oferi educație sexuală adecvată și acces la metode contraceptive, în special pentru grupurile vulnerabile. Ei subliniază că decizia sexuală și reproductive ar trebui să aparțină femeii, iar statul nu ar trebui să impună rețineri sau condiționări excesive în accesul la servicii sigure de avort.

Axa europeană și conturarea politicilor publice

Conform dreptului european, CEDO și organismele consultative subliniază importanța asigurării accesului la informații medicale corecte, a consilierii non-directive și a respectării autonomiei corporale a femeilor. În diverse țări europene, accesul la avort este reglementat, dar în practică rămâne variabil, determinând diferențe semnificative între niveluri de acces și finanțare a serviciilor de sănătate reproductivă.

Este remarcat faptul că în unele state există legi care limitează sau complică accesul la avort, iar discuția politică despre drepturile femeilor rămâne un subiect sensibil, cu implicații demografice, sociale și economice. În acest context, USR poate fi privită ca actor central în promovarea drepturilor SRHR la nivel național, fiind încurajatoare o viziune ce încurajează dialogul, digitalizarea proceselor legislative și transparența deciziilor.

Rolul USR în spațiul public românesc

USR se poziționează într-un registru pro-educație sexuală, pro-drepturi reproductive și pro-transparență în procesul legislativ. Organizația subliniază importanța protejării dreptului femeii de a decide asupra propriului corp, totodată susținând necesitatea sprijinului social și a accesului facil la servicii de sănătate într-un cadru demn și sigur.

Într-un spațiu politic marcat de proiecte de lege controversate, poziția USR se formulează în jurul ideii de a echilibra libertatea individuală cu responsabilitatea socială, de a promova politici publice bazate pe dovezi științifice și de a asigura că femeile pot accesa avortul în condiții sigure, cu consiliere non-directivă, fără stigmatizare.

Consecințe pentru drepturile reproductive din perspectiva salvării demografice

Analizele demografice arată că îmbătrânirea populației și scăderea natalității pot fi avertizate prin politici de sprijin real pentru familii, educație sexuală în școli, acces la contracepție și servicii de sănătate reproductive sigure. În același timp, retragerea drepturilor reproductive poate conduce la creșterea mortalității legate de avorturi nesigure și la inegalități crescute între sexe.

Propuneri practice și acțiuni recomandate

- Consolidarea accesului la educație sexuală comprehensive în sistemul de învățământ;

- Extinderea accesului la metode contraceptive eficiente, cu finanțare publică adecvată;

- Garantarea consilierii non-directive în clinici și spitale;

- Transparentizarea procesului legislativ pentru includerea opiniilor experților și ale societății civile;

- Sprijin pentru femei în situații vulnerabile, inclusiv prin politici sociale și programe de ocupare și educație.

Infografic: Drepturi reproductive în Europa - standarde și dispoziții cheie

EUROPEO: Avortul și dreptul femeii la propriul corp

tags: #sustinatoare #usr #avortul

Postări populare: