Rostul acţiunii în tăgada paternităţii nu este doar acela de a înlătura o filiaţie prezumată ce nu corespunde adevărului, ci şi acela de a deschide copilului posibilitatea stabilirii paternităţii sale reale, obiectiv cu neputinţă de realizat câtă vreme el, copilul, este beneficiarul unei prezumţii de paternitate.
Fiindcă, dacă soţul mamei nu-şi exercita dreptul la acţiune din neglijenţă ori se afla în imposibilitatea de a-l exercita sau, uzând de monopolul dreptului la acţiune, refuza să-şi valorifice acest drept - pentru că aşa înţelegea dreptul la protecţia vieţii de familie, ori pentru a nu expune căsnicia riscului destrămării sau, de ce nu, refuzul său venea din resentiment faţă de soţia adulterină - adevăratul tată era împiedicat să-şi recunoască paternitatea, după cum nici copilul nu se putea prevala de dreptul la acţiune în stabilirea filiaţiei din afara căsătoriei.
Atunci când tatăl din afara căsătoriei nu îl recunoaşte pe copil, paternitatea acestuia se poate stabili de către instanţă, prin hotărâre judecătorească.
Instanţa competentă să soluţioneze acţiunea este judecătoria în raza căreia domiciliază pârâtul (pretinsul tată), iar dacă domiciliul acestuia nu este cunoscut, cererea se poate introduce la judecătoria în raza căreia domiciliază reclamantul.
Dreptul la acţiunea în stabilirea paternităţii nu se prescrie în timpul vieţii copilului.
Cu toate acestea, Codul civil prevede că în situaţia în care copilul a decedat înainte de a introduce acţiunea, moştenitorii săi pot să o introducă în termen de un an de la data decesului.
Odată cu cererea privind stabilirea paternităţii se mai poate cere instanţei de judecată să încuviinţeze dreptul copilului de a purta numele de familie al tatălui, iar în cazul în care copilul este minor, obligarea tatălui la plata pensiei de întreţinere.
Pentru dovedirea acţiunii se pot administra toate mijloacele de probă admise de lege, şi anume: înscrisuri (ex. scrisori, fotografii, etc.), martori, interogatoriul pârâtului, expertiză medico-legală a filiaţiei, etc.
În ceea ce priveşte proba cu martori, pot fi ascultate şi rudele cele mai apropiate ale părţilor, de orice grad, cu excepţia descendenţilor.
Mărturisirea pârâtului la interogatoriu că este tatăl copilului constituie o recunoaştere voluntară de paternitate făcută în formă autentică şi are valoare probatorie esenţială.
În practica instanţelor de judecată, s-a considerat că atunci când din celelalte probe administrate în cauză (înscrisuri, declaraţii ale martorilor, etc.) rezultă că în perioada legală de concepţie (intervalul de timp cuprins între a trei suta şi a o suta optzecea zi dinaintea naşterii copilului), mama copilului a avut relaţii intime cu mai mulţi bărbaţi, este obligatorie efectuarea expertizei medico-legale pentru stabilirea filiaţiei.
În această situaţie, pentru a înlătura orice dubiu privind paternitatea copilului, instanţa de judecată este obligată să dispună, din oficiu, efectuarea expertizei medico-legale a filiaţiei, chiar dacă părţile nu au solicitat acest mijloc de probă.
Spre deosebire de toate celelalte mijloace de proba, care nu pot decat sa dovedeasca, cu o valoare relativa, legaturile intime dintre mama copilului si reclamant, expertizele medico-legale ale filiatiei sunt in masura sa stabileasca paternitatea sau nepaternitatea sotului mamei.
Cu ocazia judecarii actiunii in tagada paternitatii pot fi incuviintate si administrate urmatoarele expertize medico-legale: expertiza perioadei probabile de conceptie; expertiza capacitatii de procreare a reclamantului ; expertiza serologica; expertiza dermatografica ; expertiza antropologica; expertiza ADN-ului.
Prin hotărârea judecătorească definitivă de admitere a acţiunii în stabilirea paternităţii, bărbatul chemat în judecată este declarat tată al copilului, căruia, ulterior, i se va elibera un alt certificat de naştere.
De asemenea, hotărârea judecătorească produce efecte, în condiţiile legii, cu privire la numele copilului, exercitarea autorităţii părinteşti, locuinţa copilului, obligaţia de întreţinere, vocaţia succesorală, etc.
Codul civil instituie şi o reglementare cu privire la dreptul personal al mamei copilului de a solicita anumume despăgubiri de la pretinsul tată, şi anume să-i plătească jumătate din cheltuielile naşterii şi ale lehuziei, precum şi jumătate din cheltuielile făcute cu întreţinerea ei în timpul sarcinii şi în perioada de lehuzie.
Solicitarea acestor cheltuieli este condiţionată de introducerea acţiunii pentru stabilirea paternităţii şi, astfel, mama copilului nu le poate cere dacă nu a formulat această acţiune.
Prin urmare, cererea pentru despăgubirile sus-menţionate poate fi făcută odată cu acţiunea principală pentru stabilirea paternităţii sau pe cale separată după soluţionarea acestei acţiuni.
Dreptul la acţiune se prescrie în termen de trei ani de la naşterea copilului.
Taxa judiciară de timbru pentru acţiunea în stabilirea paternităţii este de 20 de lei.
Totodată, taxa de timbru este de 6 lei şi timbru judiciar de 0,30 bani.
Obligă pârâtul la plata către reclamanţi a sumei de 5060 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată, constând taxă judiciară de timbru, contravaloare test ADN lei şi onorariu avocat.
Instanţa poate dispune radierea numelui şi prenumelui pârâtului din Registrul stării civile al Primăriei Municipiului Arad pentru minora M.M.-F.
Instanţa poate dispune completarea actelor de naştere ale minorilor la rubrica „Date privind părinţii” - „Tatăl” - numele de familie „..”, prenumele „...”.
Acesta este un fragment din Ordonanţa de urgenţă nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. a) din Legea nr. pentru cererea de divorţ întemeiată pe prevederile art. 373 lit. b) şi c) din Codul civil - 100 lei;
Pentru orice altă cerere neevaluabilă în bani - 20 lei, dacă nu sunt scutite, potrivit legii, de taxă de timbru.
În aplicarea regulii de interpretare "in dubio contra fiscum", rezultă că este mai favorabil contribuabilului/plătitorului stabilirea unei taxe judiciare de timbru de 20 lei, aferente cererii de suspendare a executării actului administrativ, prin recurgerea la norma generală de la art. 27 din O.U.G. nr. 80/2013.
Dispoziţiile art. 15 lit. f) din O.U.G. nr. 80/2013 nu sunt aplicabile, întrucât acestea privesc taxarea cu 20 de lei a oricărei alte cereri neevaluabile în bani în materia raporturilor de familie.
| Tipul cererii | Suma (lei) |
|---|---|
| Acțiunea în stabilirea paternității | 20 |
| Taxă de timbru | 6 |
| Timbru judiciar | 0,30 |
| Cerere de divorț (anumite prevederi) | 100 |
| Alte cereri neevaluabile în bani | 20 |
Testul de Paternitate, accesibil la INVITRO DIAGNOSTICS
tags: #actiune #de #paternitate #vtaxa #judicviara