Tensiunea arterială joasă, cunoscută și sub denumirea de hipotensiune arterială, este o afecțiune caracterizată prin presiunea sângelui în artere care scade sub limitele considerate normale. Valorile indicate ca fiind hipotensiune sunt, în general, sub 90/60 mmHg. Această condiție poate varia de la episoade ocazionale, fără simptome, la probleme cronice care necesită atenție medicală.
Ce Este Tensiunea Arterială și Cum Este Măsurată?
Tensiunea arterială este presiunea exercitată de sânge asupra pereților arteriali în timpul contracțiilor și relaxării inimii. Ea este compusă din două numere: tensiunea sistolică (primul număr), care reprezintă presiunea maximă în artere când inima pompează sânge, și tensiunea diastolică (al doilea număr), care reprezintă presiunea minimă în artere când inima se relaxează între bătăi. O măsurare corectă și constantă a tensiunii arteriale este esențială pentru o evaluare precisă a stării de sănătate.
Ce Înseamnă Tensiune Mică (Hipotensiune Arterială)?
Hipotensiunea arterială înseamnă tensiune arterială sistolică sub 110 mm Hg la bărbați și sub 100 mm Hg la femei, sau valori sub 90/60 mm Hg. Tensiunea arterială scazută apare atunci când sângele curge prin vasele de sânge cu o presiune mai mică decât cea normală. Chiar și o ușoară pierdere de lichide poate scădea volumul de sânge circulant, ceea ce determină o tensiune mică. În anumite limite, cu cât este mai mică tensiunea arterială, cu atât este mai bună. Nu există un nivel specific la care tensiunea arterială zilnică este considerată prea scăzută, atâta timp cât niciun simptom al tulburărilor nu este prezent.
O singură citire mai mică decât cea normală nu este, de obicei, un motiv de alarmă, dacă nu sunt prezente alte simptome sau probleme. Totuși, tensiunea arterială scăzută nu este întotdeauna o problemă gravă, însă nu trebuie ignorată, mai ales dacă apare frecvent sau este însoțită de simptome supărătoare.
Cauzele Hipotensiunii Arteriale
Tensiunea mică poate avea multiple cauze, de la factori comuni la condiții medicale serioase:
- Deshidratarea: Febra, vărsăturile, diareea severă, excesul de diuretice și exercițiile fizice intense pot duce la deshidratare, o stare potențial gravă. Deshidratarea poate provoca uneori scăderea tensiunii arteriale.
- Pierderi de sânge: Rani, traumatisme, leziuni sau sângerări interne reduc volumul sanguin, ceea ce duce la o scădere severă a tensiunii arteriale.
- Medicamente: Un număr de medicamente pot provoca scăderea tensiunii arteriale, inclusiv diuretice, medicamente pentru inimă (beta-blocante), medicamente pentru boala Parkinson, antidepresive triciclice, medicamente pentru disfuncția erectilă (în special în combinație cu nitroglicerina), narcotice și alcool.
- Afectiuni cardiace: O frecvență cardiacă anormal de mică (bradicardie), atac de cord și insuficiență cardiacă pot duce la scăderea tensiunii arteriale.
- Afecțiuni endocrine: Bolile care afectează paratiroida sau glandele suprarenale, cum ar fi boala Addison, pot determina scăderea tensiunii arteriale.
- Infecții severe (Septicemie): Șocul septic poate apărea atunci când bacteriile părăsesc locul inițial al unei infecții și intră în sânge, ducând la o scădere a tensiunii arteriale care pune viața în pericol.
- Reacții alergice severe (Anafilaxie): Șocul anafilactic este o reacție alergică uneori fatală care poate apărea la persoanele foarte sensibile la medicamente, anumite alimente sau înțepături de insecte.
- Avitaminoze: Nivelurile scăzute de vitamina B-12, folat și fier pot împiedica organismul să producă suficiente globule roșii, provocând anemie, ceea ce poate duce la scăderea tensiunii arteriale.
- Diabet: Variațiile glicemiei pot conduce la scăderea tensiunii arteriale.
- Sarcină: Tensiunea arterială scăzută este frecventă în primele 24 de săptămâni de sarcină. Tensiunea arterială revine de obicei la nivelurile de dinainte de sarcină după naștere.
Tipuri de Hipotensiune Arterială
Hipotensiunea arterială se poate manifesta în diverse forme:
- Hipotensiune arterială ortostatică (posturală): Aceasta reprezintă o scădere bruscă a tensiunii arteriale la ridicarea în picioare dintr-o poziție culcată sau așezată. Sângele se acumulează temporar în picioare, încetinind întoarcerea sa la inimă și determinând o scădere rapidă a tensiunii.
- Hipotensiune arterială postprandială: Această scădere a tensiunii arteriale apare la 1 până la 2 ore după masă, mai ales la vârstnici.
- Hipotensiunea mediată neuronal: Aceasta reprezintă o scădere a tensiunii arteriale care apare după statul în picioare perioade mai lungi de timp, afectând mai ales tinerii și copiii.
- Sindromul Shy-Drager: Această tulburare rară afectează sistemul nervos care controlează funcțiile involuntare, cum ar fi tensiunea arterială, ritmul cardiac, respirația și digestia.
Simptomele Tensiunii Mici
Tensiunea arterială scăzută poate provoca simptome vizibile sau ameteli și leșin (sincopa). Cele mai frecvente simptome ale unei tensiuni arteriale scăzute sunt:
- Confuzie
- Amețeli
- Leșin
- Probleme de concentrare
- Senzație de oboseală sau slăbiciune
- Vedere încețoșată
- Durere de cap
- Dureri de gât sau de spate
- Greață
- Palpitații
Dacă o persoană are tensiune mică, acest lucru indică faptul că organele sale vitale nu primesc suficient sânge pe cât au nevoie. În această situație, persoana în cauză poate avea o stare de oboseală sau de rău. O scădere bruscă a tensiunii arteriale poate fi periculoasă. O modificare de doar 20 mm Hg poate provoca amețeli și leșin. Scăderile semnificative ale tensiunii arteriale, cum ar fi cele cauzate de sângerări necontrolate, infecții severe sau reacții alergice, pot pune viața în pericol. Tensiunea arterială extrem de scăzută poate duce la o afecțiune cunoscută sub numele de șoc.
Ce Trebuie Să Faci Când Ai Tensiune Mică?
Dacă te confrunți cu tensiune mică, iată ce poți face:
- Hidratare corespunzătoare: Bea cel puțin 2 litri de lichide zilnic, în special apă, pentru a preveni deshidratarea. Consumul de apă cu puțină sare sau zahăr poate ajuta în cazuri acute.
- Ridică-te lent: Ridică-te lent din poziția culcat sau așezat pentru a evita hipotensiunea ortostatică.
- Modificarea stilului de viață: Evită consumul de alcool și statul prelungit în picioare.
- Mese mici și dese: În loc să consumi trei mese copioase pe zi, încearcă să îți distribui aportul nutrițional în porții mai mici, dar mai frecvente.
- Ciorapi compresivi: Poartă ciorapi elastici compresivi, care ajută la menținerea fluxului sangvin și previn acumularea sângelui în picioare.
- Consum moderat de sare: Sodiul ajută la reținerea apei în organism și poate contribui la creșterea tensiunii arteriale. Discută cu medicul înainte de a face modificări în dietă.
- Consumă alimente bogate în nutrienți: Include în dietă alimente bogate în fier, vitamina B12 și acid folic pentru a preveni anemia.
- Mișcare regulată: Exercițiile de intensitate moderată, precum mersul pe jos, yoga sau înotul, ajută la menținerea unui sistem cardiovascular sănătos.
- Cafea sau ceai verde: Cofeina are un efect stimulant și poate ajuta la creșterea ușoară a tensiunii.
Diagnostic și Tratament
Pentru a diagnostica tensiunea arterială scăzută (hipotensiune arterială), medicul poate efectua un examen fizic, anamneză și măsura tensiunea arterială. Pot fi necesare și alte teste, precum analize de sânge (pentru a verifica anemia sau problemele de glicemie) sau electrocardiogramă (EKG).
Tratamentul hipotensiunii arteriale depinde de cauza acesteia. Majoritatea persoanelor cu tensiune mică nu au nevoie de tratament. Totuși, dacă hipotensiunea apare brusc sau este cauzată de o afecțiune de bază, medicul va recomanda un tratament adecvat. În cazurile severe, medicul ar putea recomanda medicamente specifice, precum fludrocortizon sau midodrină, pentru a crește tensiunea arterială. Dacă medicamentele pe care le iei provoacă scăderea tensiunii arteriale, ia legătura cu medicul.
Scade tensiunea în 10 minute fără medicamente
Suplimentele alimentare, cum ar fi Naturalis Rehidrafort (săruri de rehidratare), pot contribui la restabilirea echilibrului electrolitic prin compensarea rapidă a pierderii de minerale și lichide, ajutând la corectarea stărilor de deshidratare.
Consultul medical este esențial dacă te confrunți frecvent cu simptome de tensiune mică sau dacă acestea sunt severe. Un specialist îți poate oferi recomandări personalizate și soluții pentru a ține sub control hipotensiunea.
tags: #ai #tensiunea #mica #cand #esti #in