România se confruntă cu o problemă socială gravă și persistentă: numărul mare de mame minore. Aproximativ jumătate (45%) dintre mamele sub 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, unde unu din zece nou-născuți are o mamă minoră, relevă un studiu al Organizaţiei Salvaţi Copiii. Acest fenomen este asociat cu mortalitate infantilă crescută și cu un ciclu de sărăcie și lipsă de educație care se perpetuează de la o generație la alta.
Situația actuală: Statistici alarmante
Studiul "Situaţia mamelor şi gravidelor minore din România", realizat în perioada octombrie-decembrie 2023, scoate la iveală cifre îngrijorătoare. Unu din trei fete care în prezent sunt mame/gravide minore a rămas însărcinată pentru prima dată în jurul vârstei de 15 ani sau mai puțin. În 2022, 746 de nașteri au fost înregistrate la fete cu vârsta între 10 și 14 ani, iar alte 1.286 de nașteri au fost la mame care aveau 15 ani.
Deși România a dat în 2022 doar 4,59% din nașterile din UE, procentul ajunge la 28,14% pentru nașterile din mame sub 18 ani și la 44,17% pentru cele provenind de la mame care nu au împlinit 15 ani. Aceasta înseamnă că România contribuie cu mai mult de un sfert dintre mamele sub 18 ani (30%) din toată Uniunea Europeană și cu 45% dintre mamele cu vârsta sub 15 ani. Statistica arată că unu din zece nou-născuți din România provine din mame adolescente.
În perioada 2018-2022, aproape 3700 de fete sub 15 ani au devenit mame, iar 41.000 de adolescente sub 18 ani au trecut prin aceeași experiență. Această situație se menține la același nivel de ani de zile, chiar cu o ușoară tendință de creștere, în ciuda scăderii generale a natalității în România.
Factorii contributivi: Sărăcia, abandonul școlar și lipsa educației
Studiul subliniază că una din trei fete gravide în perioada minoratului are mamă care a născut la rândul ei primul copil în minorat, iar una din cinci fete gravide înainte de 18 ani este, la rândul ei, născută de o mamă minoră. Acest lucru indică un ciclu vicios care se perpetuează în familiile defavorizate.
Două treimi din totalul minorelor gravide au abandonat școala înainte de a rămâne însărcinate, abandonul școlar fiind considerat variabila explicativă cu cea mai ridicată contribuție în ceea ce privește natalitatea în rândul minorelor, mai importantă decât sărăcia, modelul cultural, mediul de rezidență sau etnia. 85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând școala înainte de sarcină.
Lipsa accesului la educație sexuală și reproductivă joacă un rol crucial. 80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora. De asemenea, una din șase minore însărcinate nu a fost pe parcursul sarcinii nici la medicul de familie, nici la medicul ginecolog pentru monitorizarea evoluției intrauterine a copilului, rușinea și lipsa banilor fiind principalele motive.
Profilele mamelor minore sunt similare: fete cu o medie a vârstei de 15 ani, care trăiesc în familii cu un statut socioeconomic redus, au raporturi sexuale cu bărbați cu o medie de 5 ani mai mari decât ele și provin din familii cu suport parental redus.
Consecințe și riscuri: Sănătatea mamei și a copilului
Graviditatea la vârste fragede prezintă riscuri semnificative pentru sănătatea mamei și a nou-născutului. Se înregistrează o prevalență crescută a nașterilor premature și a deficiențelor asociate acestora. Mamele adolescente întâmpină mai frecvent probleme precum anemia, hipertensiunea indusă de sarcină și retardul de creștere intrauterină.
Nou-născuții mamelor adolescente au riscuri mai mari de deces. Alte consecințe negative includ prognostice nefavorabile privind o sarcină viitoare și o dezvoltare cognitivă întârziată pentru mamă și copil. Aceste efecte negative pot fi explicate, cel puțin în parte, prin faptul că mamele adolescente se confruntă cu sărăcia și deprivarea și adoptă diverse comportamente de risc, cum ar fi fumatul sau consumul de substanțe interzise.
România se menține pe primele locuri în UE27 în ceea ce privește rata mortalității la copii sub un an, valoarea din 2020 fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani. Unu din zece nou-născuți din România provine din mame adolescente, ceea ce crește exponențial riscul de prematuritate și de mortalitate infantilă.
Soluții și recomandări: Educație și acces la servicii
Organizația Salvați Copiii subliniază nevoia urgentă de măsuri complexe pe mai multe planuri, cu implicarea mai multor instituții ale statului. Introducerea "Educației pentru sănătate" ca materie obligatorie la școală este esențială. Această disciplină ar trebui să ofere copiilor informații despre sănătatea reproductivă, nutriția sănătoasă, importanța practicării sportului, sănătatea emoțională și combaterea consumului de droguri.
Educație sexuală: Sarcina la adolescente și contracepția
Este necesară extinderea accesului la servicii medicale și sociale, în special în zonele rurale defavorizate. Două din 10 mame adolescente au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut. Pentru a preveni o nouă sarcină nedorită, sunt necesare metode contraceptive de lungă durată, disponibile gratuit în fiecare maternitate.
Personalul medical trebuie să fie format pentru a interveni în prevenirea recurenței sarcinilor la minore și pentru a identifica și raporta abuzurile sexuale asupra minorelor. De asemenea, este esențială prevenirea abandonului școlar și sprijinirea fetelor gravide și a mamelor adolescente pentru a-și continua educația și a se integra socio-profesional.
| Vârsta mamei | Număr nașteri | Procent din total nașteri UE |
|---|---|---|
| Sub 15 ani | 731 | 44,17% |
| 15-19 ani | 17.366 | 28,14% |
Gabriela Alexandrescu, președintele executiv al Organizației „Salvați Copiii România”, a subliniat: „Avem urgent nevoie de metode contraceptive de lungă durată disponibile în fiecare maternitate, gratuit, pentru a preveni o nouă sarcină nedorită.”
tags: #cate #gravide #sunt #in #romania