De Ce Apar Ametelile În Timpul Sarcinii? Află Cauzele Ascunse și Soluțiile Eficiente!

Ameteala reprezinta un cumul de manifestari ce poate fi descrisa prin senzatii precum cea de confuzie, dezorientare, pierderea echilibrului, slabiciune, rotire a mediului inconjurator, senzatie de lesin.

Amețeala este un termen folosit pentru a descrie mai multe tipuri de senzații, printre care și cea de leșin, de slăbiciune sau de instabilitate.

In unele cazuri, ameteala poate interfera semnificativ cu actiunile pe care o persoana le desfasoara zilnic si poate afecta calitatea vietii.

Amețeala nu este o boală în sine, ci un simptom ce poate varia de la o ușoară instabilitate (dezechilibru) până la vertij - senzația intensă că „lumea se învârte”, cauzată frecvent de afecțiuni ale urechii interne (precum vertijul pozițional) sau probleme neurologice.

Amețelile sunt tulburări de echilibru a căror intensitate poate varia de la instabilitate ușoară sau o senzație de plutire până la senzația că lumea se învârte cu noi.

Aceasta din urma poartă numele de vertij și poate duce la leșin.

Amețelile au multe cauze posibile, precum disfuncționalități ale aparatului vestibular, probleme cardiace, rău de mișcare sau efecte adverse ale medicamentelor.

Amețelile apărute în urma unei afecțiuni a urechii interne sau a trunchiului cerebral apar în urma unei iluzii de mișcare (vertij) - pacientul are senzația că lucrurile din jur se învârt.

Vertijul apare atunci când între semnalul transmis către creier și poziția corpului există un conflict.

Sistemul circulator poate provoca amețeli atunci când nu este pompat destul sânge către creier.

Printre factorii de risc care pot provoca stări de amețeală sunt vârsta și un istoric medical personal de amețeli episodice sau constante.

Starea de amețeală, de sine stătătoare, nu reprezintă un semnal de alarmă pentru medicul neurolog, oricât de gravă ar fi ea.

Sunt multe afecțiuni mai ușoare sau mai grave care se pot manifesta prin stări de amețeală și stări de oboseală.

Mai ales în cazul persoanelor mai în vârstă, simptomele combinate de amețeală și durere de cap posterioară, occipitală sau cervicală, pot indica prezența unui vertij central (neurologic).

Amețeala este un simptom frecvent al dizautonomiilor, cauzată de reglarea defectuoasă a tensiunii arteriale și a fluxului sanguin către creier.

Amețeala persistentă poate apărea în afecțiuni vasculare, inclusiv în displazia fibromusculară, care poate afecta arterele ce irigă creierul.

Printre cauzele care produc amețeala se numără tulburările urechii interne, cum ar fi vertijul paroxistic benign pozițional, dehiscența canalului semicircular superior, dar și glicemia scăzută, intoleranța la căldură, labirintita și neuronita vestibulară.

Traumatismul cranio-cerebral, lovitura la cap pot cauza amețeală, manifestată prin simptomele unei contuzii.

În plus, bolile sau tulburările neurologice, cum ar fi migrenele - migrena vestibulară, scleroza multiplă și boala Parkinson, pot afecta echilibrul și pot produce amețeală.

În afară de acestea, există și alte cauze frecvente de amețeală, precum anxietatea și stresul, șocul termic, insolația, hiperventilația, alergia la înțepăturile de insecte (ciupitura de păianjen), intoxicația cu monoxid de carbon, deshidratarea severă, hipoglicemia, hipoglicemie postprandială, efectele secundare ale medicamentelor și răul de mișcare în timpul călătoriilor cu mașina sau avionul.

Amețelile dimineața pot fi declanșate de mai multe cauze.

Deshidratarea pe timpul nopții poate duce la senzații de amețeală și dezechilibru.

De asemenea, aceste simptome pot indica un nivel scăzut de zahăr din sânge.

Unele medicamente pot provoca, de asemenea, amețeli ca efect secundar.

Amețeala este un simptom frecvent al dizautonomiilor, cauzată de reglarea defectuoasă a tensiunii arteriale și a fluxului sanguin către creier.

Amețeala persistentă poate apărea în afecțiuni vasculare, inclusiv în displazia fibromusculară, care poate afecta arterele ce irigă creierul.

Traumatismul cranio-cerebral, lovitura la cap pot cauza amețeală, manifestată prin simptomele unei contuzii.

În plus, bolile sau tulburările neurologice, cum ar fi migrenele - migrena vestibulară, scleroza multiplă și boala Parkinson, pot afecta echilibrul și pot produce amețeală.

Amețelile dimineața pot fi declanșate de mai multe cauze.

Deshidratarea pe timpul nopții poate duce la senzații de amețeală și dezechilibru.

De asemenea, aceste simptome pot indica un nivel scăzut de zahăr din sânge.

Unele medicamente pot provoca, de asemenea, amețeli ca efect secundar.

Ametelile in Timpul Sarcinii

Amețeala în sarcină este un simptom frecvent.

Deși amețelile sunt mai frecvente în primul trimestru, pot persista pe tot parcursul sarcinii.

Principala cauză este creșterea nivelului de hormoni, care determină relaxarea și dilatarea vaselor de sânge.

Acest proces facilitează creșterea fluxului sanguin către făt, însă încetinește întoarcerea sângelui în venele mamei.

În consecință, tensiunea arterială poate scădea temporar, reducând fluxul de sânge către creier și producând amețeli la cap.

Amețelile în timpul sarcinii sunt un „simptom” normal, atât în primul trimestru, cât și în restul sarcinii.

Amețelile în timpul sarcinii pot avea mai multe cauze, de la schimbările prin care trece organismul (la începutul sarcinii, în perioada de tranziție), până în momentul dezvoltării fătului (amețelile pot apărea ca urmare a presiunilor exercitate de cel mic asupra vaselor de sânge).

Amețelile în timpul sarcinii devin problematice doar în momentul în care duc la leșin (care poate afecta fătul) sau dacă sunt însoțite de alte simptome.

Principala cauză a apariției amețelilor în sarcină este dată de schimbările hormonale care duc la relaxarea vaselor de sânge.

Acest lucru facilitează fluxul sanguin spre făt, însă reduce circulația în restul zonelor corpului.

Drept urmare apare hipotensiunea arterială care poate duce la amețeli.

Mai mult, schimbările metabolice din timpul sarcinii pot duce la scăderea nivelul zahărului din sânge, o altă posibilă cauză a amețelilor.

Dacă ai anemie sau vene varicoase există un risc și mai mare de a ameți pe durata sarcinii.

În al doilea trimestru, amețelile apar ca urmare a presiunii exercitate de uterul mărit asupra vaselor de sânge.

De asemenea, amețelile pot apărea și în a doua parte a sarcinii mai ales atunci când stai întinsă pe spate, iar greutatea fătului pune presiune asupra venei cave (o venă de mari dimensiuni care duce sângele din partea inferioară a corpului spre inimă).

Cauzele Ametelilor in Primul Trimestru de Sarcina

Iată care pot fi cauzele stării de ameteală din primul trimestru de sarcină:

Modificarea hormonilor (pentru a ajuta la creșterea fluxului sanguin) și scăderea tensiunii arteriale;
Hyperemesis gravidarum (sarcina toxica): se instalează în cazul senzației puternice de greață și vărsături. În astfel de cazuri, medicul poate recomanda o dietă specială, o hidratare suplimentară și medicamente;
Sarcina ectopica: apare atunci când oul fertilizat se implantează în afara uterului (de exemplu, în trompele uterine). În astfel de cazuri, sarcina nu poate fi finalizată. Apar și alte simptome în sarcină: dureri în abdomen, sângerări vaginale.

Cauzele Ametelii in Al Doilea Trimestru de Sarcina

Unele dintre cauzele care apar în primul trimestru de sarcină pot apărea și în al doilea trimestru: tensiunea arterială scăzută, hyperemesis gravidarum.

Există însă și alte cauze care apar pe măsură ce sarcina evoluează:

Presiunea asupra uterului: sunt afectate vasele de sânge.
Diabet gestational: în cazul în care nivelul glicemiei este prea scăzut. Diabetul gestational apare atunci când hormonii afectează modul în care corpul gravidei produce insulină.

Cauzele Ametelii in Al Treilea Trimestru de Sarcina

Este important ca gravida să consulte medicul regulat în al treilea trimestru de sarcină, pentru a monitoriza condițiile periculoase care pot apărea.

Cauzele Ametelii pe Tot Parcursul Sarcinii

Există unele cauze care pot provoca amețeli pe tot parcursul sarcinii, fără să fie legate de un anumit trimestru:

Anemie: este posibil ca gravida să aiba un număr redus de globule roșii în timpul sarcinii, ceea ce provoacă anemie (lipsa fierului și acidului folic în organism).
Deshidratare: poate apărea pe tot parcursul sarcinii. Se instalează mai ales în caz de greață și vărsături.
Foame: unele gravide observă o legătură între senzația de foame și apariția amețelilor. În timpul celui de-al doilea și de-al treilea trimestru de sarcină, gravida are nevoie de mai multe calorii pentru a susține dezvoltarea fătului, ceea ce poate duce la o senzație de foame mai intensă.
Pe măsură ce glicemia scade, amețeala se amplifică.
Efort: pe măsură ce uterul se extinde, pune presiune pe mai multe organe, inclusiv pe plămâni. Această presiune face dificilă extinderea completă a plămânilor, atunci când gravida respiră.
Probleme de sănătate mai grave: amețelile din timpul sarcinii pot fi provocate și de probleme de sănătate mai serioase precum: hipertensiunea arterială, infecție, prezența unui cheag de sânge.

Tocmai de aceea, gravidele care se confruntă cu amețeli bruște sau intense trebuie să consulte medicul care le monitorizează sarcina.

Tipuri de Ameteli

Vertijul reprezinta falsa impresie ca mediul inconjurator se roteste, generand o senzatie de ameteala.

Cauzele vertijului pot fi următoarele:

Vertijul pozitional paroxistic benign. Această afecțiune provoacă un sentiment intens și scurt, dar fals, de mișcare și de rotire al mediului înconjurător. Această senzație apare în cazul unor mișcări scurte și rapide precum întoarcerea capului, rotirea bruscă a corpului sau alte mișcări asemănătoare. Aceasta este cea mai frecventă formă de vertij.
Infecție auriculară. O infecție virală a nervului vestibular, numită nevrită vestibulară, poate provoca vertij intens și constant.
Sindromul Meniere. Sindromul Meniere reprezintă acumularea excesivă de lichid în urechea internă. Aceasta se caracterizează prin episoade bruște de vertij care durează până la câteva ore. Verijul poate fi însoțit de episoade de pierdere a auzului, tinitus și înfundarea urechilor.
Migrena. Persoanele care suferă de migrene pot avea episoade de vertij sau alte tipuri de amețeli chiar și atunci când nu au o durere de cap severă.

Cauze Circulatorii ale Ametelilor

Atunci când nu este asigurată o irigare sangvină corespunzătoare a creierului, este posibil să apară senzația de amețeală.

Cauzele amețelilor care sunt corelate cu probleme circulatorii sunt:

Hipotensiunea arterială. O scădere severă a tensiunii arteriale sistolice poate conduce la amețeli sau la senzație de leșin. Hipotensiune ortostatică, care apare în momentul ridicării bruște a corpului, este o cauză frecventă a amețelilor.
Circulație sangvină deficitară. Afecțiuni precum cardiomiopatia, atacul de cord, aritmia cardiacă și atacul ischemic tranzitoriu pot provoca amețeli. Și o scădere a volumului de sânge cauzată de o sângerare excesivă poate provoca un flux sanguin insuficient către creier sau către urechea internă.
Probleme cardiovasculare.

Alte Cauze ale Ametelilor

Afectiuni neurologice. Unele tulburări neurologice precum Boala Parkinson și scleroza multiplă poate conduce la probleme legate de echilibru.
Medicamente. Unele medicamente precum antihipertensivele, anticonvulsivantele, antidepresivele, sedativele și tranchilizantele pot avea drept efect secundar senzația de amețeală.
Anxietate. Anumite tulburări de anxietate pot provoca amețeli.
Rau de miscare. Raul de miscare poate provoca ameteli si senzatia de pierdere al echilibrului.
Leziuni la nivelul capului. Leziunile localizate la nivelul capului pot cauza printre alte simptome si ameteli.
Anemia. Anemia, care reprezinta o scadere a numarului de celule rosii din sange, poate provoca ameteli, senzatie de oboseala, paloarea pielii.
Neuromul acustic. Tumorile necanceroase localizate la nivelul urechii interne pot afecta echilibrul si pot provoca ameteli.
Hipoglicemia. Hipoglicemia reprezinta scaderea nivelului glucozei din sange. Aceasta afectiune apare in general la persoanele cu diabet si se manifesta inclusiv prin ameteala si senzatie de lesin.
Intoxicatia cu monoxid de carbon. Simptomele intoxicatiei cu monoxid de carbon includ dureri de cap, ameteli, slabiciune, stomac deranjat, varsaturi, dureri in piept si confuzie.
Supraincalzire si deshidratare.

Simptome Asociate Ametelilor

Manifestările clinice asociate senzației de amețeală includ o percepție falsă a mișcării sau rotației, o senzație de amorțeală sau leșin, precum și dezechilibru.

De asemenea, poate apărea o senzație de presiune în cap.

Aceste senzații pot fi provocate sau accentuate de activități precum ridicarea în picioare sau mișcarea capului.

Starea de rău și amețeala sunt adesea asociate și pot amplifica senzațiile neplăcute pe care le resimte pacientul.

De asemenea, amețeala poate fi însoțită de greață sau poate fi atât de intensă încât persoana afectată simte că trebuie să se întindă sau așeze.

Episoadele pot dura de la câteva secunde la câteva zile și pot apărea periodic.

Printre simptomele asociate amețelilor se numără:

Dureri de cap
Greata si varsaturi
Oboseala
Tiuit sau alte sunete in urechi (tinitus)
Dificultati de auz
Pierderea coordonarii
Miscarile neobisnuite ale ochilor (nistagmus)
Vedere neclara
Dificultati de concentrare

Simptomele pot fi constante sau temporare.

Diagnosticarea Ametelilor

În scopul stabilirii diagnosticului, medicul efectuează de obicei un examen fizic și investighează simptomele și istoricul medical al pacientului.

Există câteva teste simple de examinare fizică care pot fi efectuate pentru a ajuta la determinarea cauzelor apariției amețelilor:

Masurarea tensiunii arteriale. Tensiunea arterială trebuie măsurată în timp ce pacientul este în decubit dorsal și la cel puțin un minut după ce pacientul a stat în picioare. O scădere a tensiunii arteriale sistolice cu 20 mm Hg, o scădere a tensiunii arteriale diastolice cu 10 mm Hg sau o creștere a pulsului cu 30 de bătăi pe minut indică hipotensiunea ortostatică.
Testarea miscarii ochilor. Acest test presupune evaluarea mișcării ochilor în timp ce pacientul urmărește traseul unui obiect în mișcare.
Testarea miscarii capului. Dacă medicul suspectează un diagnostic de vertij pozițional paroxistic benign, poate efectua un test simplu de mișcare a capului numit manevra Dix-Hallpike pentru a verifica diagnosticul. Manevra Dix-Hallpike se execută pe o masă plată de examinare. În timp ce pacientul se află într-o poziție așezată, medicul întoarce capul pacientului cu 45 de grade într-o parte, apoi așază rapid pacientul în decubit dorsal, cu capul situat la aproximativ 20 de grade peste capătul mesei și examinează ochii pacientului aproximativ 30 de secunde. Manevra se repetă cu capul întors și pe partea opusă.
Testul de impuls al capului implică solicitarea concentrării pacientului pe un obiect țintă în timp ce medicul mișcă rapid capul pacientului înainte și înapoi.
Posturografia. Pacientul va sta în diferite poziții în care va încerca să își păstreze echilibrul pe o platformă care se mișcă, în tălpile goale. Acest test analizează care sunt părțile corpului cele mai importante și solicitate în păstrarea echilibrului corpului și care sunt punctele slabe.
Testarea scaunului rotativ. Pacientul este plasat pe un scaun controlat de un computer care execută o mișcare de rotație la viteză scăzută. La viteză mai mare, acesta execută mișcări de înainte și înapoi pe o distanță foarte scurtă. Cu ajutorul unor ochelari sunt evaluate mișcările oculare în timpul acestor manevre.
Testul Romberg și observarea mersului. Observarea mersului este, de asemenea, importantă pentru a detecta simptomele care sugerează parkinsonism la pacienții care prezintă dezechilibru. Screening-ul pentru neuropatia periferică este, de asemenea, important la pacienții care prezintă dezechilibru.
Dacă se suspectează sindromul de hiperventilație, diagnosticul poate fi confirmat punând pacientul să execute rapid 20 de inspirații și expirații profunde, în încercarea de a reproduce simptomele.

La toți pacienții cu amețeli trebuie efectuat un examen cardiovascular amănunțit.

Alte investigații recomandate în caz de amețeală includ:

Analize de sange. Studiile de laborator, inclusiv hemoleucograma completă, analizele metabolice și testarea funcției tiroidiene pot ajuta la diagnosticarea cauzelor amețelilor.
Electronistagmografia.

Investigațiile recomandate în caz de amețeală includ evaluarea mișcărilor oculare, în care medicul poate urmări traseul ochilor în timp ce pacientul privește un obiect în mișcare.

În cadrul investigațiilor, medicul poate realiza și o evaluare a mișcărilor capului.

O altă investigație relevantă este posturografia, un test vestibular care evaluează modul în care este menținut echilibrul în diverse condiții.

Tratamentul Ametelilor

Tratamentul ametelilor depinde de factorul cauzator.

Amețeli cauzate de vertij și de vertij pozitional benign

Vertijul pozitional benign poate fi adesea gestionat cu ajutorul manevrei Epley.

Amețeli cauzate de deshidratare

Deshidratarea organismului poate fi corectată printr-un aport corespunzător de lichide și de electroliți (săruri de rehidratare).

Amețeli cauzate de aritmii

Aritmiile nu necesită întotdeauna tratament.

O dietă echilibrată, un stil de viață activ și reducerea stresului pot fi strategii care pot ajuta la controlarea simptomelor pe termen lung.

Amețeli cauzate de tulburări de anxietate

Medicamentele și tehnicile de reducere a anxietății, cum ar fi terapia, meditația, yoga, pot ajuta la gestionarea tulburărilor de anxietate.

Amețeli cauzate de hipoglicemie

Dacă amețelile sunt cauzate de hipoglicemie, se pot administra alimente bogate în zahăr sau tablete de glucoză.

Amețeli cauzate de intoxicație cu monoxid de carbon

Această afecțiune necesită îngrijire medicală imediată.

Tratamentul pentru amețeli depinde de cauza care stă la baza amețelii.

Obținerea unui diagnostic precis este foarte importantă.

Tratamentele includ, de obicei, medicamente, modificări ale stilului de viață sau terapie fizică.

Tratamentul medicamentos: Dacă amețelile sunt cauzate de o infecție a urechii interne sau de migrenă, medicamentele prescrise de medicul dumneavoastră pot fi eficiente în ameliorarea simptomelor.

Terapii fizice: Reabilitarea vestibulară poate fi recomandată pentru a îmbunătăți problemele de echilibru care provoacă amețeli.

Nutriția și aportul de lichide: În cazul amețelilor cauzate de deshidratare, consumul abundent de apă poate ajuta la ameliorarea rapidă a simptomelor.

Gestionarea stresului: Tehnici precum meditația și yoga pot fi eficiente în cazul amețelilor provocate de stres.

Dacă amețelile dvs. se repetă frecvent, aceasta poate fi, de asemenea, legată de o problemă de sănătate neurologică.

În astfel de cazuri, trebuie neapărat să consultați un medic specialist.

Prevenirea Ametelilor in Sarcina

Iată câteva sugestii utile pentru a ameliora amețelile de pe perioada sarcinii:

Nu sta prea mult timp în picioare! Dacă totuși trebuie să stai în picioare, alege încălțăminte comodă și stabilă. În plus, ajută dacă te miști cât mai mult, pentru a ajuta circulația.
Nu te ridica niciodată brusc din poziția culcat sau șezut!
Mănâncă regulat și evită perioadele prea îndelungate dintre mese!
Evită băile fierbinți!
Poartă îmbrăcăminte lejeră și confortabilă pentru a nu afecta circulația!

Încercați să preveniți amețelile prin:

Consumați suficiente lichide: Beți suficientă apă pentru a preveni deshidratarea.
Țineți o dietă sănătoasă: Mențineți sub control nivelul zahărului din sânge cu o dietă echilibrată.
Reduceți stresul: Reduceți stresul cu activități relaxante, cum ar fi yoga și meditația.
Evitați mișcările bruște: Evitați mișcările bruște care pot declanșa amețeli.
Monitorizarea sănătății prin controale regulate joacă un rol important în reducerea riscului de amețeli.

Ce sa faci cand apar ametelile in sarcina?

Există câteva lucruri care pot fi făcute atunci când apare amețeala în sarcină:

Evită să te ridici brusc!
Așează-te și lasă capul jos!
Slăbește îmbrăcămintea strâmtă!
Deschide fereastra și respiră aer curat!
Consumă alimente bogate în fier!

Cand trebuie mers de urgenta la medic?

Există situații în care gravida trebuie să meargă de urgență la medic:

Atunci când amețelile sunt însoțite de sângerări vaginale, dureri în abdomen. În astfel de cazuri poate fi vorba despre sarcina ectopică și nu numai. Medicul este cel care stabilește diagnosticul corect și prescrie tratament adecvat.
Atunci când amețeala este însoțită de alte simptome precum: vedere încețoșată, dureri de cap, palpitații, dificultăți de respirație. În acest caz, poate fi vorba despre anemie severă sau de altă afecțiune care poate afecta sarcina.

Când amețeala este periculoasă: