România ocupă ultimele poziții din Uniunea Europeană în ceea ce privește alocarea cheltuielilor pentru protecția socială. Datele cele mai recente din 2023 privind cheltuielile totale ale administrației publice pentru domeniul protecția socială arată că România a alocat doar 12,8% din PIB pentru aceste cheltuieli. În rândul țărilor membre ale UE, acest raport din PIB a fost cel mai ridicat în Finlanda (25,7%), urmat de Franța (23,4%), Austria (21,4%), Luxemburg (20,2%) și Belgia (20,1%).
În schimb, la polul opus, cheltuielile pentru protecția socială au reprezentat doar 12,3% în Ungaria, 9,7% în Malta și cel mai mic raport este înregistrat în Irlanda, de 8,1% din PIB. Cheltuielile publice pentru protecția socială reflectă funcția principală a guvernului în redistribuirea unor venituri și plăți obligatorii către populația vulnerabilă. Ele cuprind 9 tipuri de cheltuieli printre care pensiile, indemnizațiile în caz de boală și invaliditate, indemnizațiile de șomaj, alocațiile pentru copii, indemnizațiile pentru familii, locuințele sociale, ajutoarele sociale etc.
În Uniunea Europeană, cheltuielile pentru protecție socială s-au menținut la un nivel relativ ridicat în 2023 datorită măsurilor guvernamentale menite să atenueze impactul creșterii prețurilor la energie. Pentru România, raportul din PIB pentru protecție socială este de așteptat să continue să scadă în anul 2025, ca urmare a încetării compensațiilor la plata energiei către populație, dar și în urma măsurilor de reducere a deficitului bugetar. Din totalul cheltuielilor publice cu protecția socială, se evidențiază două categorii la care România stă prost: ajutorul de șomaj și locuirea socială.
România alocă doar 0,2% din totalul cheltuielilor cu protecția socială pentru asigurarea indemnizației de șomaj, aflându-se pe ultima poziție din UE, alături de Polonia (0,82%) și Malta (0,87%). Cele mai mari alocări bugetare cu plățile șomajului sunt înregistrate în Spania (6,22%), urmate de Franța (5,64%), Lituania (5,24%) și Finlanda (5%). Beneficiile sociale pentru asigurarea locuirii plasează țara noastră pe antepenultimul loc în Uniunea Europeană, cu o alocare bugetară de doar 0,04% din totalul cheltuielilor cu protecția socială, alături de Bulgaria (0%) și Croația (0,01%). În imediata apropiere procentuală se află Polonia (0,12%), Slovenia (0,15%) și Slovacia (0,18%).
Pentru cheltuielile totale cu protecția socială, România alocă aproximativ 1766 euro pe cap de locuitor, conform datelor cele mai recente disponibile la EUROSTAT, în anul 2022. Semnalăm apariţia volumului colectiv Politici şi beneficii sociale pentru familiile cu copii: România în context European, coordonatori Ionuţ-Marian Anghel şi Iulian Stănescu, autori Sorin Cace, Simona Ilie, Flavius Mihalache, Ana-Maria Preoteasa şi Simona Stănescu. Apărut la editura Pro Universitaria la finele anului 2023, volumul oferă cititorilor o trecere prin transformările la nivelul politicilor familiale...
Structuri și concepte cheie ale protecției sociale
Dispoziţii generale Art. -Actul este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României şi nu include posibile modificări ulterioare. Prezenta lege reglementează cadrul general de organizare, funcţionare şi finanţare a sistemului naţional de asistenţă socială în România. Art. Beneficiile de asistenţă socială şi serviciile sociale sunt reglementate prin legi speciale. Art. Autorităţile administraţiei publice centrale asigură elaborarea cadrului legislativ în domeniul asistenţei sociale, pentru susţinerea categoriilor defavorizate...
Protecția socială se definește în contextul principiilor, valorilor şi tradiţiilor ce guvernează relaţiile sociale dintre indivizi, grupuri, comunităţi şi instituţii în statele Uniunii Europene şi reprezintă un ansamblu de măsuri şi acţiuni care au ca scop asigurarea unui anumit nivel de bunăstare şi securitate socială pentru întreaga populaţie şi în mod special pentru anumite grupuri sociale. Protecția socială cuprinde două componente de bază: asigurările sociale în sistem contributiv şi asistenţa socială noncontributivă.
Beneficiile de asistenţă socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor individuale/familiale obținute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal, precum şi o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale şi creșterii calităţii vieţii anumitor categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege. Beneficiile de asistenţă socială în natură prevăzute la alin. În funcţie de scopul şi natura lor, beneficiile de asistenţă socială prevăzute la alin. (1) lit. a) şi, după caz, lit. c) se acordă fie doar în baza evaluării veniturilor băneşti, fie în baza evaluării cumulate a veniturilor băneşti, a bunurilor şi a veniturilor ce pot fi obţinute...
Ajutoare pentru locuire și șomaj
Beneficii pentru locuințe: volumul bugetar pentru locuințe sociale este mic în comparație cu alte țări UE, ceea ce afectează grav gravidele prin limitarea accesului la condiții de trai decente în timpul reformelor sociale. Criteriile de eligibilitate și formularele necesare se regăsesc în textele legale menționate, iar plata beneficiilor poate fi efectuată prin diverse forme, inclusiv conturi bancare sau mandaat poștal.
Ajutorul de șomag este reglementat prin legi speciale, iar finanțarea se face din bugetul de stat și bugetele locale. În practică, procentajele mici de alocare pentru șomaj și locuințe reflectă provocările persistente în asigurarea unui nivel minim de trai pentru populația vulnerabilă, inclusiv gravidele în situații de risc.
Infografice recomandate
Pentru o înțelegere vizuală a situației, poate fi util să includem grafice care arată: distribuția cheltuielilor pe componente (pensiile, boala, șomajul, locuințe, alocații) și compararea României cu alte state UE privind cheltuielile totale pentru protecția socială pe cap de locuitor.
Aspecte practice pentru gravide
Beneficiile sociale pentru familii și copii au impact direct asupra gravidelor, în special în contextul concediilor materne, îngrijirii copilului și serviciilor de educație timpurie. De asemenea, regimul serviciilor sociale include facilități privind utilizarea mijloacelor de transport în comun, accesul la informație și alte facilități, menite să susțină echilibrul dintre viața profesională și cea familială.
Volumul total de cheltuieli publice cu protecția socială, estimat la aproximativ 1766 euro pe cap în 2022, indică faptul că România trebuie să-și intensifice politicile familiale pentru a facilita o creștere a fertilității și a accesului la servicii de îngrijire preșcolară, esențiale pentru susținerea gravidelor și familiilor cu copii.
Tendințe și perspective viitoare
În contextul de privatizare a unor servicii publice și al transformărilor demografice, politica de protecție socială trebuie să includă măsuri specifice pentru gravide: creșterea valorii beneficiilor de familie, simplificarea procedurilor de acordare, extinderea acoperirii locuirii sociale și creșterea finanțării pentru servicii de îngrijire a copiilor și servicii conexe.
tags: #cheltuieli #publice #cu #protectia #gravidelor
Postări populare:
- Pediatru Olaru Oana - despre experiența și recomandările unui specialist pentru copii
- Despre doctorul Bartos: profil profesional și competențe pediatrice
- Sfatul asociației de pediatrie despre timpul petrecut la ecrane pentru copii sub 7 ani
- Ghid practic de cadouri pentru nou-născuți: cum să alegi cu încredere
- Ghid complet pentru părinți: clamparea cordonului ombilical și îngrijirea acestuia