Fostul sediu al Gradinitei cu program prelungit nr. 1 din orasul Covasna, cladirea alipita fostei maternitati din strada Spitalului, este vizat spre a fi transformat in policlinica.
Se lucreaza in prezent la o documentatie care va fi baza unui proiect prin care se incearca obtinerea de fonduri europene, prin PNRR.
Proiectul prevede construirea unui ambulatoriu, care sa contina 13 cabinete, dintre care multe au in prezent activitatea in incinta Spitalului Orasenesc din oras.
Luni, 21 decembrie conducerea Consiliului Judeţean (CJ) Covasna şi reprezentanţii presei au vizitat împreună lucrările de investiţii ce se desfăşoară în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Fogolyán Kristóf”.
„Întârzierea relativă a lucrărilor se datorează dificultăţilor în sistemul de gestionare a achizițiilor publice. Construcţia nu se compară cu o balanţă de farmacie, pe parcurs se ivesc numeroase probleme neprevăzute” - a spus Tamás Sándor, preşedintele CJ Covasna.
Vizitând Secţia de cardiologie care este modern echipată, Tamás Sándor a spus: „Scopul nostru este modernizarea sistemului de sănătate din Covasna.
Începând din 2010, anul în care fostul ministru Cseke Attila a realizat descentralizarea spitalelor, sistemul de sănătate din judeţul Covasna funcţionează mult mai bine şi a devenit mai coerent.
Datorită faptului că managerii sunt aleşi local, lucrăm și gestionăm mai eficient resursele materiale şi fondurile accesate.
Pe lângă modernizarea Spitalul Judeţean care tratează anual mai multe zeci de mii de pacienţi, este importantă, de asemenea, modernizarea şi asigurarea funcţionării centrelor sanitare din Baraolt, Târgu Secuiesc şi Covasna.
Toate acestea noi le realizăm din resurse financiare locale, pentru că problemele nu sunt soluţionate de bugetul administrației centrale.
Datorită bunului management al spitalului, luna trecută a fost asigurată bursa din programul guvernamental pentru 18 medici rezidenţi din cei 29 care lucrează la acest spital.
András-Nagy Róbert, managerul Spitalului Judeţean, a atras atenţia că vor fi modificări şi în ceea ce priveşte locaţia diferitelor secţii:
- la subsol vor fi amplasate Unitatea de primiri urgenţe şi Laboratorul de radiologie,
- la parter: Secţia de maternitate, cabinetele ambulatorii, birourile şi laboratoarele,
- la etajul întâi: Secţia de anestezie şi terapie intensivă, blocurile operatorii şi Secţia ortopedie,
- la etajul doi: Secţia chirurgie,
- la etajul trei: Secţia cardiologie şi Secţia ginecologie.
- La etajul patru va fi amplasată Secţia de maternitate şi neonatologie,
- iar la etajul cinci Secţia pediatrie.
Conducerea spitalului doreşte ca după lucrările de modernizare pacienţilor şi angajaţilor să li se ofere un mediu prietenos, de aceea clădirea va fi mai bogată şi în culori.
S-au livrat în totalitate echipamentele medicale noi, la standarde europene: mesele de operaţie şi accesoriile acestora, lămpile de operaţie - accesoriile acestora fiind montate deja, iar paturile pentru terapie intensivă urmează a fi amplasate în săli - am aflat de la Besenyei István, directorul societăţii Vamed România srl, firmă care a livrat aparatura medicală.
La întrebarea noastră, Bodó Judit, asistentă medicală de obstetrică-ginecologie, cu o activitate de 15 ani în cadrul spitalului, a spus: „Echipamentul modern ne uşurează munca şi bineînţeles asigură confortul pacienţilor.
La Secţia de maternitate saloanele sunt dotate cu frigidere, televizoare, paturi şi jaluzele verticale şi includ băi complet echipate.
De asemenea, pacienţii apreciază pozitiv lucrările de modernizare, prietenii şi cunoştinţele mi se adresează chiar şi pe stradă să-şi exprime experienţele.
Până în prezent, am remarcat de numeroase ori că tinerele mame au ales un spital din alt oraş sau judeţ pentru a naşte, dar acum tot mai multe femei vin să nască la noi, datorită izolatorului şi salonului individual amenajat.
Consider că la Secţia de maternitate a Spitalului Judeţean există toate cele necesare pentru siguranţa şi confortul pacienţilor.”
Covasna (în maghiară Kovászna) este un județ situat în sud-estul Transilvaniei, în zona centrală a României.
Reședința județului este municipiul Sfântu Gheorghe.
Cu excepția sudului extrem al județului, teritoriul acesta face parte din Ținutul Secuiesc, o regiune istorică și etnografică caracteristică, locuită majoritar de secuii maghiari.
Județul fost înființat în anul 1968, după desființarea Regiunii Brașov.
Cea mai mare parte a teritoriului județului a făcut parte în perioada interbelică din județul Trei Scaune, cu reședința la Sfântu Gheorghe, și din județul Odorhei, cu reședința la Odorhei.
Județul Covasna se învecinează în est cu județul Bacău și județul Vrancea, în sud-est cu județul Buzău, în sud-vest cu județul Brașov iar în partea de nord cu județul Harghita.
Munții Harghita, la nord de Munții Baraolt, sunt prezenți pe teritoriul județului Covasna cu partea lor vestică, cu înălțimi ce variază între 900 și 1.100 m, având însă și câteva vârfuri pe care se află urmele unor cratere vulcanice ce au înălțimi ce ajung până la 1.558 m.
Munții Vrancei aparțin județului Covasna numai prin nivelul de cea mai mare altitudine, prin vârfurile cu înălțimi de peste 1.500 m.
Munții Brețcului mărginiți la vest de Depresiunea Târgu Secuiesc, iar la est de izvoarele Oituzului și ale râului Bâsca Mare.
Munții Întorsurii sau Clăbucetele Întorsurii, au altitudini mai reduse doar câteva culmi depășind 1.000 m.
Depresiunea Sfântu Gheorghe, partea central-nordică a Depresiunii Brașovului, delimitată de Munții Baraolt, Bodoc și Culmile Tărlungului, se întinde pe o lungime de aproximativ 30 km.
Râul Olt este principala arteră hidrografică, pe teritoriul județului Covasna având o lungime de aproximativ 150 km.
Județul Covasna are o climă moderată, cu veri călduroase și ierni geroase.
Județul Covasna are o populație de 222.449 locuitori, din care peste 59% trăiesc în mediul rural.
În județul Covasna, există 164.158 etnici maghiari, adică 73,7% din totalul populației.
Teritoriul județului Covasna a fost locuit încă din cele mai vechi timpuri, începând încă din paleolitic, după cum o dovedesc săpăturile arheologice făcute la Lădăuți, Sita Buzăului sau Valea Brădetului.
După cultura Storcevo-Criș o largă răspândire va cunoaște în această parte a Transilvaniei, cultura Boian, urmată de cultura Precucuteni care după toate probabilitățile se naște în aria Carpaților Răsăriteni, zona de confluență a culturii Boian și a ceramicii liniare.
În perioada de tranziție de la eneolitic la epoca bronzului pe teritoriul județului a fost răspândită cultura Coțofeni urmată de cultura Schneckenberg, atribuită celei de a doua părți a epocii bronzului.
În perioada târzie a bronzului apare cultura Noua, descoperiri privind această cultură fiind făcute la Zoltan și Brăduț.
Cercetările efectuate pe teritoriul județului Covasna au relevat perioada de început a epocii fierului.
Recent, în orașul Sfântu Gheorghe a fost descoperită o așezare aparținând culturii Gâva.
Numeroasele descoperiri și săpături sistematice au dovedit o intensă locuire de către daci pe întreg teritoriul județului, una din cele mai importante cetăți dacice este cercetată la Cetatea Zânelor de lângă orașul Covasna.
În perioada romană pe cuprinsul întregului județ a pulsat o viață intensă, dovadă fiind numeroasele descoperiri făcute, printre care se înscriu castrele romane de la Brețcu (Augustia), Boroșneu Mare, Comolău / Reci și Olteni, ce intrau în sistemul defensiv al Daciei Romane.
În secolul al XII-lea dar și în secolul al XIII-lea această zonă a fost colonizată de secui.
Importanța economică a acestui județ este bazată pe bogăția subsolului în hidrominerale și gaze mofetice.
Rezervele de ape minerale de mai multe tipuri hidrochimice, sunt valorificate pe scară industrială sub forma apelor minerale îmbuteliate (Biborțeni, Malnaș, Vâlcele, Șugaș).
Zăcămintele de bioxid de carbon sunt folosite în stațiunile balneoclimaterice de la Covasna și Malnaș în tratamentul unor boli digestive, boli de nutriție și boli cardiovasculare.
Cele circa 4.600 de companii active în județ au realizat împreună o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de euro în anul 2013, ceea ce plasează Covasna pe ultimele locuri în România la acest capitol alături de Caraș-Severin, Vaslui și Botoșani și în fața celui mai slab județ din România-Mehedinți, în care firmele au avut un rulaj total de 0,9 mld.
tags: #covasna #fosta #maternitate