Este profesor pentru învățământul preșcolar. A absolvit profilul pedagogic cu dublă specializare de învățători-educatoare în 2017, apoi a urmat studiile universitare de licență pe specializarea Pedagogia învățământului primar și preșcolar. În prezent, este studentă la master, în anul universitar II, la specializarea Management educțional. Grădinița cu Program Prelungit Nr.
În opinia mea, reușita jocului didactic are în vedere trei componente indispensabile fără de care nu ar putea fi realizată (proiectarea, organizarea, desfășurarea metodică, modalitatea cadrului didactic de asigurare a unei concordanțe depline între toate elementele definitorii ale jocului didactic). Pentru concretizarea practică a acestor informații despre jocul didactic, am optat înspre selectarea unui joc ce vizează, în mod special, cunoștințele matematice ale preșcolarilor din grupa mare, cu titlul: „Să împodobim bradul!”.
Menționez faptul că am aplicat acest joc în cadrul orelor de practică pedagogică în învățământul preșcolar, în cadrul anului III de studiu din facultate, și am urmărit cu atenție efectele produse de joc pentru copii. Prin joc, copilul învață să descifreze lumea reală, motiv pentru care jocul ales „Să împodobim bradul!”, are la bază cunoscuta idee a lui Haeckel, conform căreia prin intermediul acestuia, copilul descoperă acțiunile întâmpinate ulterior pe durata vieții adulte. În ceea ce privește taxonomiile specifice domeniului ludic, se remarcă faptul că, prin joc, copilul regăsește locul în care își exprimă fanteziile, dorințele și chiar experiențele reale, într-un mod simbolic.
Jocul didactic „Să împodobim bradul!” este un joc didactic matematic, ce se poate desfășura în perioada sărbătorilor de iarnă, după cum reflectă atât titlul, cât și tema proiectului: „Sărbători”, pe durata săptămânii cu denumirea „Sărbători și tradiții de iarnă”. Scopul jocului vizează consolidarea și sistematizarea cunoștințelor matematice ale preșcolarilor, cu privire la număratul în limitele 0-9, cu sau fără material intuitiv.
Jocul este constituit din două etape: pregătitoare și aplicativă. Introducerea în joc se realizează prin prezentarea cadrului didactic a unei cutii de cadou trimisă de Moș Nicolae, în care se află o ghetuță, un brăduleț, un spiriduș pe nume Ovi, o baghetă magică, un clopoțel și multe alte elemente cu ajutorul cărora se va împodobi brădulețul (steluțe, globuri, fundițe, cutii de cadouri). Etapa aplicativă va începe prin aranjarea pe măsuță a celor 3 cutii de cadouri și numărarea cu voce tare a acestora de către copii, întâi în ordine crescătoare, apoi și descrescător, ca și exercițiu recapitulativ.
După executarea jocului propriu-zis, la semnalul unei bătăi din palme, se va anunța trecerea la varianta complicată a jocului în care este implicată în mod special atenția copiilor. Preșcolarii se vor strânge într-un cerc, vor efectua sărituri ca mingea și vor fi atenți la comenzi. Propunătoarea va da semnalul: buchețele de 3/7/9 steluțe, buchețele de 2/4/6 globuri, buchețe de 1/5/8 oameni de zăpadă, iar copiii vor forma grupuri mici în funcție de numărul indicat de propunătoare. Regulile jocului sunt concretizate astfel încât să ducă la activizarea tuturor preșcolarilor în toate variantele de joc, cu ajutorul materialelor didactice utilizate: la semnalul propunătoarei „Cu bagheta fermecată/ Ovi te numește îndată!”, copilul atins de baghetă va alege un obiect din cutie, îl va descrie în funcție de mărime și de culoare, îl va așeza pe/sub brăduț, va număra prin încercuire materialele alese, va comunica colegilor acțiunea efectuată și va alege jetonul ce ilustrează cifra corespunzătoare numărului de elemente din fiecare mulțime. Dacă va număra corect, va fi aplaudat de întreaga grupă (Varianta I).
Prin formula magică a baghetei se va alege un copil care va așeza pe brăduț atâtea elemente câte indică cifra de pe jetonul propunătoarei. Copilul ales va comunica acțiunea efectuată, descriind jucăriile utilizate pentru împodobirea bradului după formă, mărime și culoare, apoi le va număra prin încercuire (Varianta II). La semnalul unei bătăi din palme, se va anunța trecerea la varianta complicată a jocului: copiii se vor strânge într-un cerc, vor efectua sărituri ca mingea și vor fi atenți la comenzi.
Jocul didactic „Să împodobim bradul!” s-a propus să fie organizat sub două variante posibile de joc și anume: se numește un copil prin formula magică a baghetei spiridușului Ovi, care va alege din cutie o jucărie preferată (de exemplu, o steluță), o așază în brad, o numără prin încercuire, alege jetonul potrivit numărului de obiecte așezate pe brăduț și apoi spune: „Eu am împodobit bradul cu o steluță” (Varianta 1); prin formula magică a baghetei se va alege un copil care va așeza pe brăduț atâtea fundițe câte indică cifra de pe jetonul propunătoarei (8,3,5), cât și 1/2/3 cadouri sub brad. Copilul ales va comunica acțiunea efectuată, descriind jucăriile utilizate pentru împodobirea bradului după formă, mărime și culoare, apoi le va număra prin încercuire (Varianta II).
Pentru complicarea jocului, s-a propus o altă variantă de joc: Copiii vor forma un cerc, executând sărituri ca mingea, iar propunătoarea se va așeza în mijlocul cercului alături de Ovi. Pe parcursul jocului didactic „Să împodobim bradul!”, este implicată activitatea senzorială, intelectuală şi afectivă, se afirmă personalitatea copilului și totodată se produc schimbări în conținutul şi structura proceselor cognitive. Această activitate îl angajează total pe elev în dorința de autodepășire şi perfecționare a senzațiilor şi percepțiilor, în dezvoltarea spiritului de inițiativă, în exersarea memoriei (atunci când apare consolidarea număratului în limitele 0-9), atenției (atunci când preșcolarii sunt predispuși să aleagă jetonul potrivit ce indică cifra corespunzătoare numărului de elemente aranjate pe brad) şi a imaginației (atunci când preșcolarii trebuie să decoreze creativ bradul cu toate elementele oferite).
Jocul le oferă îmbogățirea tuturor cunoștințelor matematice ale copiilor cu privire la numărul și număratul în limitele 0-9, cu sau fără material intuitiv, apoi le mărește capacitatea de sistematizare şi consolidare a acestor cunoştinţe, care nu se bazează neapărat pe experiențele lor anterioare. În concluzie, consider că jocul „Să împodobim bradul!” nu are un rol foarte însemnat în transmiterea unor noi cunoștințe, ci are un rol accentuat în prezentarea, consolidarea, adâncirea, sistematizarea și verificarea cunoștințelor matematice ale copiilor. Jocul presupune un plan, stabilirea unui scop, fixarea regulilor, toate acestea având o finalitate ce poate să producă satisfacţie sau nu pentru preșcolari.
M. Lăzărescu & L. Ezechil (2017) subliniază că scopul didactic al jocului reprezintă o finalitate educativă și se formulează prin raportarea la obiectivele specifice. Sarcina didactică este formulată în funcție de conținutul activității și de nivelul de vârstă al copiilor. Ea reprezintă elementul de instruire în jurul căruia sunt antrenate operațiile gândirii. Pentru copii, sarcina didactică apare ca o problemă de gândire (de recunoaștere, denumire, descriere, comparație etc.).
Conținutul jocului didactic este reprezentat de sfera cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor. Regulile jocului sunt prestabilite și obligatorii pentru toți participanții. Obiectivele jocului didactic sunt în interdependență cu obiectivele celorlalte forme de activitate din grădiniță, fiind o parte componentă a acestui sistem de activități. Introducerea în joc urmărește crearea unei atmosfere favorabile, trezirea interesului și a curiozității copiilor pentru ceea ce va urma. La grupele mici, acest moment se va realiza în maniera surprizei, prin intermediul unui personaj cunoscut de copii, prin intermediul unei ghicitori, al unor versuri cunoscute.
Prezentarea materialului - moment în care materialul de lucru necesar în joc este pus la dispoziția copiilor pentru a-i fi cunoscute caracteristicile intuitive și pentru familiarizarea copiilor cu el. Materialul poate fi prezentat în maniera surprizei ori ca material de lucru care nu atrage în mod expres atenția asupra lui însuși. La grupa mică acest moment este realizat de către educatoare, care descrie materialul și reamintește și alte jocuri în care a fost folosit același material. La grupele mari intuirea se poate face cu ajutorul copiilor sub forma reactualizării cunoștințelor. Copiii observă materialele și enumeră proprietățile lor. Materialul demonstrativ este pus în coșulețe, săculețe, plicuri etc., este așezat pe măsuțele copiilor sau poate fi adus de către personajul(copilul) ce joacă un rol.
Denumirea jocului are rolul de a sintetiza esența jocului și se constituie ca un adevărat leitmotiv pe întreaga durată de desfășurare a acțiunii. Explicarea și demonstrarea jocului au un rol hotărâtor pentru buna desfășurare a activității. Executarea jocului de probă se realizează sub directa îndrumare a educatoarei care intervine destul de des reamintind regulile și succesiunea etapelor jocului, făcând unele precizări cu caracter organizatoric. Executarea jocului de către copii se face în momentul imediat următor jocului de probă. Complicarea jocului se realizează după ce se constată că întreg colectivul de copii a executat corect elementele de detaliu.
Mașina de idei a activităților didactice din grădiniță, printre multe alte jocuri, aduce copiii în situații concrete de viață pe care sunt chemați să le rezolve, pregătindu-i pentru o serie de probleme oferite de viața concretă. Vasile Molan (2017) notează elementele de bază ale conceptului de joc didactic, cum ar fi obiectivele, conținutul, sarcina didactică, regulile, materialele didactice și modul în care acestea interacționează pentru a facilita învățarea. 3.1. Conținutul jocului didactic include totalitatea cunostințelor, priceperilor și deprinderilor, iar sarcina didactică indică ce anume trebuie să realizeze efectiv copiii pe parcursul jocului pentru a realiza scopul propus.
3.2. Un set de jocuri senzoriale vizează în principal dezvoltarea sensibilității, în vreme ce 3.3 prezintă simultan cadrul în care cunostințele matematice se introduc în învățământul preșcolar: cât mai devreme și treptat, de la obiecte la reprezentări și simboluri. Se subliniază că jocul este activitatea fundamentală a grădiniței, iar trecerea de la joc la învățare se realizează prin jocul didactic, oferind o continuitate naturală între activități. 3.3.5. Jocurile didactice organizate în lumina cerințelor psihologiei învățării reprezintă un mijloc activ și eficace de instruire a preșcolarilor.
tags: #cum #se #formuleaza #sarcina #didactica #in