Limba maternă este prima limbă învățată de o persoană, în familie.
Pretutindeni în lume există limbi materne sau dialecte ameninţate cu dispariţia, indiferent că vorbim despre Germania, unde soraba de jos (inferioară) mai este vorbită de doar aproximativ 7000 de oameni, sau despre America de Nord, unde numai 250 de oameni mai comunică în limba maternă cayuga.
Limba indigenă dalabon o mai stăpânesc doar 11 oameni în întreaga lume, dacă nu cumva mai puţini.
Conform UNESCO, la nivel mondial sunt vorbite aproximativ 6000 de limbi. 2500 dintre acestea riscă să piară în viitorul apropiat.
Începând cu anul 1950, în întreaga lume au dispărut peste 200 de limbi și alte 500 de limbi sunt în pericol de dispariție.
Mai ales limbile indigene transmise numai prin viu grai riscă să moară - susţine Katharina Haude.
"Unul dintre factori ar fi globalizarea", susţine Paul Trilsbeek de la Institutul Max Planck - Centrul de psiholingvistică din Nimwegen.
În unele ţări dispariţia limbilor materne este într-o directă legătură cu evoluţia sistemului de învăţământ.
De exemplu, afirmă cercetătoarea, "în Bolivia anilor 50 au fost înfiinţate şcoli cu ore de predare numai în limba spaniolă".
În consecinţă, mulţi părinţi au încetat să mai comunice cu copiii în limba maternă.
Katharina Haude a studiat acest fenomen timp de un deceniu în America Latină.
Sub aspect lingvistic, cei 12.000 de locuitori ai oraşului Santa Ana del Yacuma din nordul Boliviei sunt extrem de interesanţi.
În Santa Ana del Yacuma trăiesc ultimii 1500 de oameni - aproape toţi trecuţi de 70 de ani - care încă mai stăpânesc limba movima.
Ziua Internațională a Limbii Materne
21 februarie a fost proclamată ca Ziua Internațională a Limbii Materne (International Mother Language Day) de către UNESCO prin Rezoluția nr. 35 din 1999 și recunoscută apoi de AG a ONU prin Rezoluția 56/262 din anul 2002.
Scopul său este acela de a promova diversitatea lingvistică, culturală și multilingvistică.
Ziua marchează oportunitatea de a milita pentru diversitate culturală şi multilingvism.
S-a ales această zi internațională în legătură cu evenimentul din data de 21.02.1952 când mai mulți studenți care demonstrau în Dhaka, din Bangladeshul de azi, pentru a li se recunoaște limba bengaleza ca limbă oficială și nu limba urdu, au fost uciși de poliție.
Potrivit paginii online oficiale a ONU, la 21 februarie 1952, studenții ce demonstrau pentru recunoașterea limbii lor materne ''bangla'' drept una dintre cele două limbi ale Pakistanului de atunci au fost împușcați de poliţiştii din Dhaka (actuală capitală a Bangladeshului).
Această dată reprezintă ziua anului 1952, când studenţii ce demonstrau pentru recunoaşterea limbii lor materne, Bangla, drept una din cele două limbi ale Pakistanului de atunci, au fost împuşcaţi şi ucisi de forţele de poliţie în Dhaka, capitala actualului stat Bangladesh de astăzi.
În 2017, sloganul Zilei internaționale a limbii materne este ''Spre un viitor durabil cu ajutorul unei educații multilingvistice''.
Pentru a stimula dezvoltarea durabilă, elevii trebuie să aibă acces la educația în limba lor maternă, dar și în alte limbi străine.
Multilingvismul și impactul său | Srishti Gotam | TEDxYouth@Evans
Situația Limbii Materne în România
În România, limba română este limbă maternă pentru 90% din populație; sunt limbi minoritare importante: maghiara, romani, ucraineana, germana și turca.
Prin legea nr. 27/2020 limba semnelor române a fost recunoscută ca limbă maternă pentru persoanele cu deficiențe de auz.
Drepturi Lingvistice în Justiție și Administrație
În Justiție: potrivit art. 128 din Constituția României, desfășurarea procesului și întocmirea actelor oficiale se fac în limba română.
Potrivit art. 18 din C.proc.civ și art. 12 din C.proc.pen, minoritățile au dreptul să se adreseze în limba maternă, asigurându-se în mod gratuit un interpret și să primească la cerere orice act din dosare tradus în limba maternă.
În Administrație: potrivit Codului administrativ, în localitățile/județele unde ponderea minorităților este peste 20%, există obligația de a se asigura folosirea limbii lor în raport cu statul; sub 20% există doar posibilitatea de a se decide acest lucru.
La ședințele consiliului local, se poate folosi limba minorității și se asigură traducerea în limba română.
Hotărârile normative se publică și în limbile acestor minorități.
Minoritățile din localitățile cu pondere peste 20% pot trimite scrisori către autorități în limba lor și vor primi răspuns și în limba lor, și în limba română; actele oficiale se întocmesc doar în limba română.
În aceleași localități, denumirile localităților și ale instituțiilor publice se afișează și în limba minorităților - acestea sunt redate în Normele aprobate prin HG nr. 1206/2001.
Drepturi Lingvistice pentru Minori și Starea Civilă
Stare civilă: Persoanele care aparțin minorităților naționale pot solicita celebrarea căsătoriei în limba lor maternă, condiția fiind ca ofițerul de stare civilă sau cel care oficiază căsătoria să cunoască această limbă (art. 227 alin. 3 din Codul civil).
Pentru minori: Conform art. 32 din Legea 272/2004, copilul aparținând minorităților naționale are dreptul de a folosi limba proprie în comun cu alți membri ai comunității din care face parte și are dreptul să se exprime în limba maternă în procedurile care îl privesc.
Situația Românilor din Valea Timocului
Raportat la nivel european, limba română este o limbă a Uniunii Europene iar, după numărul de vorbitori, se situează pe decentul loc opt.
În timp ce în Voivodina, de exemplu, limba română este tratată în condiţii de egalitate cu limbile celorlalte popoare şi naţionalităţi conlocuitoare, varianta literară a acesteia fiind utilizată în mass-media, manualele şcolare, în poezia şi proza scriitorilor, în Valea Timocului, unde locuiesc peste 250.000 de români, care nu au dreptul la şcoli româneşti, care nu au voie să vorbească româneşte.
„În primul rând vreau să menţionez că noi vorbim într-un dialect al limbii române. Această limbă se vorbeşte decât în casă şi se transmite din generaţie în generaţie.
Este o minune cum s-a reuşit să se păstreze această limbă fără educaţie, presă şi biserică în limba română şi o vorbim de aproape două sute de ani.
Noi nici astăzi nu avem nici măcar o oră de limbă română în şcolile din Valea Timocului.
Se fac demersuri pentru obţinerea orelor în limba română încă din 2004.
Anul trecut i-am încurajat personal, împreună cu Preşedintele Asociaţiei Învăţătorilor din Arad, Viorel Dolha, pe românii noştri, din Valea Timocului, să strângă semnături pentru ore de limba română în şcoli.
Din păcate, autorităţile de la Belgrad nu au răspuns pozitiv la dorinţele copiilor chiar dacă din 2009 există bază legislativă pentru acest drept în învăţământ.
Confirm că şi acuma se strâng semnături pentru orele de limba română, iar vizita lui Knut Vollebeak, Înalt Comisar al OSCE a fost binevenită.
„În ceea ce priveşte mass-media, există o singură agenţie de presă, Timocpress care funcţionează doar pe internet şi care este susţinută de noi, românii timoceni.
Recent a început şi transmiterea a 15 minute pe zi în limba română la televiziunea Bor, care are o arie mare de acoperire.
„Cât de greu este să vorbeşti româna o arată şi poziţia Bisericii Ortodoxe Române, şi Protopopiatul Dacia Ripensis din Valea Timocului, care nu este recunoscut de Biserica Ortodoxă Sârbă.
Părintele Boian Aleksandrovic care împreună cu o mână de preoţi slujeşte în limba română şi care a reuşit să construiască prima biserică românească în satul Malainţa lângă Negotin, este supus ameninţărilor şi agresiunilor din partea autorităţilor locale.
De trei ori s-a încercat demolarea bisericii, de către autorităţi.
„Astăzi ( n.r. ieri) am sărbătorit Ziua limbii materne.
Un eveniment extrem de important ţinând cont că păstrarea limbii înseamnă păstrarea identităţii.
Suntem alături şi de românii din Valea Timocului care au o situaţie cu totul deosebită şi încercăm să-i ajutăm şi pe ei în acest sens.
Ziua Limbii Române
Zilele trecute, în Parlamentul României, pornind de la o iniţiativă a mea mai veche am reuşit să trecem cu 312 voturi ”pentru” şi doar două împotrivă, Legea privind Ziua Limbii Române.
Deopotrivă, deputaţi ai opoziţiei şi ai puterii au votat pentru declararea zilei de 31 august - Ziua Limbii Române.
Importanța Limbii Materne
Despre limba maternă s-au scris și se scriu în permanență versuri, proză, eseuri, cântece, balade, doine…
Fiecare popor are limba lui și se mândrește cu asta.
Pentru fiecare trăitor pe acest pământ limba maternă este poarta ce se deschide spre lume.
Noi românii avem limba noastră română.
Bogată, frumoasă, cântată de-a lungul secolelor de marii noștri înaintași.
E bine ca fiecare om să cunoască mai multe limbi, dar pe a sa maternă este o datorie sfântă să o cunoști.
Tot în limba maternă îi obișnuiesc să scriu și să compun și pe discipolii mei, din cenaclul literar „Lămâița” de la Liceul din Cupca.
Desigur, că scriu uneori elevii noștri și în limba ucraineană, fac unele încercări de a scrie câte ceva, chiar și în limbi străine, dar principalul mod de a se exprima rămâne totuși limba maternă.
Scriind și publicând de-a lungul anilor, mai mult proză și publicistică, nu puteam să nu scriu și versuri.
Ca româncă îmi iubesc vorba dulce românească, portul, credința, neamul, baștina.
