Videle este un oraș din județul Teleorman, Muntenia, România, compus din orașul Videle (reședința) și satul Coșoaia. A fost înființat în anul 1968 prin alipirea la comuna Videle a unor cartiere de case. Deși a trecut prin momente dificile, în momentul de față înregistreză o creștere economică majoră, în pofida faptului că o mare parte a locuitorilor lucrează în orașe relativ apropiate, precum: București, Alexandria, Roșiori.
Orașul Videle se află în partea de Sud a României, în provincia istorică Muntenia, în extremitatea de Nord Est a județului Teleorman, în zona de contact a Câmpiei Găvanu-Burdea cu Câmpia Burnas, la 90-108 m altitudine, pe râul Glavacioc, în apropiere de confluența cu râul Sericu, la intersecția paralelei de 44°16′00′′ latitudine nordicã cu meridianul de 25°32′00′′ longitudine esticã, la 50 km Nord Est de municipiul Alexandria.
Localitatea Videle (denumirea este de fapt un plural articulat al toponimului Vida) apare menţionată documentar, prima oară, în 1527, iar apoi în anul 1860 cu numele Wida. Fosta comună Vida (alcătuită din satele Vida, Vida-Cartojani, Vida- Fotăcheşti, Vida-Furculeşti, Vida-Tămăşeşti), renumită în trecut pentru târgurile săptămânale de cereale şi vite, s-a unit cu satele Cuza Vodă (numit în secolele trecute Stavropoleos), Parişeşti, Spâneşti şi Stănceasca, formând o singură localitate, numită Videle, care a fost declarată oraş la 17 februarie 1968, iar satele amintite mai sus fiind azi cartiere ale oraşului Videle.
În prezent, orașul Videle are în subordine administrativă satul Coșoaia. Videle este compus din orașul Videle și cartierele aferente lui. Acestea sunt: Cartojanca, Stănceasca, Furculești, Fotăchești, Tămăsești, Parisești și Coșoaia.
Din punct de vedere demografic, Videle face parte din categoria orșelor mici, cu o populație de 11 373 loc. (1 ian. 2019), din care 5 544 loc. de sex masculin și 5 829 feminin. Suprafața: 80,0 km2, din care 7,8 km2 în intravilan; densitatea: 1 458 loc./km2.
La recensământul populației din 20-31 oct. 2011, din totalul celor 11 508 loc., 10 585 de persoane erau români (92,0%), 383 rromi (3,3%) și 540 loc. (4,7%) aparțineau altor etnii. Din punct de vedere confesional, la același recensământ s-au înregistrat 10 903 ortodocși (94,7%) și 605 loc. (5,3%) aparțineau altor confesiuni (penticostali, creștini după evanghelie, romano-catolici, evangheliști, musulmani ș.a.), erau atei, fără religie sau cu religie nedeclarată.
Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului Teleorman de 323544 persoane, în scădere cu 56574 locuitori față de recensământul precedent (octombrie 2011). Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Teleorman crescând la 46,3 ani (față de 44,9 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mare cu 3,9 ani (vârsta medie pe țară 42,4 ani).
La RPL2021, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă pentru aceste trei caracteristici.
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 292296 persoane (din totalul celor 323544 persoane care formează populația rezidentă a județului Teleorman).
Din populația rezidentă a județului, 50,1% cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 80372 bărbați și 81576 femei.
Persoanele văduve reprezintă 7,35% din totalul populației rezidente a județului.
Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel din totalul populației rezidente la nivelul județului Teleorman (323544 persoane) din cele 8,8% persoane cu nivel ridicat de educație, 45,2% sunt persoanele de sex masculin și 54,8% persoane de sex feminin. Din cele 43,8% persoane cu nivel mediu de educație 53,8% sunt persoane de sex masculin și 46,2% persoane de sex feminin.
În acest oraș se găsesc două școli: Școala nr. 1, Școala nr. 2. În acest oraș se găsesc următoarele școli: Școala nr.1, Școala nr.2, Școala nr.3. În acest oraș se află și liceul GST Videle.
Orașul se poate mândri cu un spital care este printre primele din țară.
Videle este un nod feroviar (triaj complet automatizat) și rutier. Stația de cale ferată, situată pe linia București - Chiajna - Vadu Lat - Videle (de aici ramificație către Giurgiu) - Ciolpani - Roșiori de Vede - Drăgănești-Olt - Craiova, a fost inaugurată la 12 august 1944.
Activități economice specifice orașului includ exploatări de petrol (din anul 1961) și de gaze naturale. De asemenea, se desfășoară reparații de material rulant feroviar și de utilaj petrolier. Producția locală cuprinde mobilă, tricotaje din bumbac, confecții textile, covoare, prefabricate din beton și produse alimentare (preparate din carne, panificație). Există și un combinat avicol.
În oraș funcționează o Casă de cultură și Biblioteca „Alexandru Depărățeanu” (înființată în 1951) cu peste 50 000 de volume.
Parcul local a fost modernizat în anii 2018-2019.
Biserica din cărămidă, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”, datând din secolul 19, a fost deteriorată de o puternică furtună la 19 iulie 1997 (atunci i-au fost smulse ușile și o parte din turlă), refăcută ulterior și sfințită la 20 aprilie 1987.
Biserica din lemn cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva” din cartierul Vida-Cartojanca, datând din anul 1759, reabilitată în anul 1883, părăsită după cutremurul din noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940, avariată grav de puternicul cutremur, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, din seara zilei de vineri, 4 martie 1977 și afectată de inundațiile din anul 2005, a fost reconstruită în întregime, în anii 2007-2008, și declarată monument istoric. În fața bisericii există o cruce din piatră pe care este înscris anul 1819.
Alte lăcașuri de cult includ mănăstirea “Sfânta Treime” cu biserica omonimă (11 m lungime și 4,70 m lățime), construită la sfârșitul secolului 20 și începutul secolului 21, și biserica “Sfinții Trei Ierarhi”.
Podul peste râul Glavacioc a fost reconstruit în anii 2006-2007.
Primarul orașului este Lucian Militaru, membru al Partidului Democrat, aflat la al treilea mandat în această funcție.
Pensiunea ”Casa Verde” din Videle își îndrumă turiștii către obiectivele din zonă. Structura de cazare a găzduit numeroase delegații de afaceri dar și turiști străini din Austria, Germania, Franța, Finlanda, Norvegia, Grecia și Spania.
În zona Videle se pot vizita obiective turistice precum Stejarul lui Mihai Viteazul și Biserica de lemn din Videle - Cârtojanca. La 25 de kilometri de oraș, în localitatea Drăgănești Vlașca, între 2011 și 2021 a fost edificată o mănăstire minunată (în stilul ortodox grecesc) denumită Mănăstirea Pantocrator.
Comuna Talpa, aflată la 15-20 de kilometri distanță de Videle, este localitatea unde s-au filmat cele două capodopere ale cinematografiei românești, Moromeții I și Moromeții II. Aici se poate vizita casa familiei Moromete precum și alte obiective care au făcut parte din decorul filmului.
Activitățile de recreere (pescuit și vânătoare) din zonă sunt de asemenea importante și atrag vizitatori.
Un ”hub” care atrage turiști și delegații în zonă este pensiunea ”Casa Verde” din Videle. Turiștii și grupurile găzduite până în prezent sunt cu preponderență din zona de business și turism de afaceri (angajații unor companii care își desfășoară activitatea în zona orașului Videle, mai ales din domeniul extracției de petrol și conexe, puțini știind că zona Videle a fost o importantă zonă petrolieră). De asemenea, pensiunea a primit turiști și oameni de afaceri străini din Austria, Germania, Franța, Finlanda, Norvegia, Grecia și Spania. În plus, aici se mai cazează turiști ocazionali care ajung în Videle pentru diverse evenimente private (nunți, botezuri etc.).
Pensiunea Casa Verde a fost concepută pentru a asigura confort la prețuri decente, un ”raport calitate/preț” real. Ca un mic detaliu, aceasta a fost prima unitate de cazare integrată în orașul Videle, cât și în zonă. Pensiunea dispune de opt camere cu băi proprii, TV, internet wireless, minibar, aer condiționat, cât și alte facilități precum un restaurant, terasă, parcare proprie, sală de evenimente pentru conferințe și ședințe. Pentru a deveni cât mai “verde”, ca și numele de altfel, pensiunea dispune, de un an, de un sistem fotovoltaic care asigură independența energetică din resurse regenerabile.
“Poate că zona Videle nu are încă multe obiective turistice și activități de desfășurat, dar oamenii sunt primitori, dornici de a promova zona și localitatea. Sunt sigur că în viitorul nu foarte îndepărtat se vor înființa locații frumoase pentru recreere și pentru petrecerea timpului liber în natură”, declară Iulian Bolnavu, managing partner ”Casa Verde”.
Turismul în zona Videle se va dezvolta mai ales pentru zona de relaxare și petrecere a timpului în natură. Orașul, fiind în apropierea Capitalei și având infrastructura necesară, cu siguranță că va atrage turiști care doresc să se relaxeze și să petreacă momente în natură, departe de aglomerație, poluare și agitație.
Planurile de dezvoltare ale companiei ”Casa Verde” sunt ambițioase. În viitor, proprietarii intenționează să extindă structura existentă. În vecinătatea locației au achiziționat 2000 mp unde vor construi un hotel la cele mai moderne standarde. ”În acest moment analizăm fezabilitatea unei investiții și urmărim programele de finanțare prin fonduri nerambursabile. Proiectul pe care îl avem în minte necesită o investiție de aproximativ 2 milioane de euro. O altă idee pe care o avem pe termen mediu și lung o reprezintă investiția într-un resort și căutăm locații în afara orașului, situate în natură, pentru a dezvolta o structură mai complexă cu piscine, spa, saloane de evenimente. Turiștii găsesc bogăția în simplitatea naturii, prin întoarcerea la origini descoperă adevărata lor identitate. Integrarea turismului în orașul Videle nu este doar despre atragerea turiștilor, ci și despre reconectarea lor cu frumusețea autentică a locului și cu inima comunității locale”, susține Iulian Bolnavu.
Reportaj în Videle, orașul din care provine cel mai cunoscut europarlamentar
Despre ”Casa Verde”: Construită pentru a oferi căldură, liniște și intimitate, pensiunea ”Casa Verde” Videle, a fost înființată în 2009, printre altele fiind prima structură de cazare din zonă. Unitatea pune la dispoziție opt camere spațioase și confortabile cu un design personalizat și mobilier nou, dotate cu grupuri sanitare, televizoare, minibaruri, internet wireless gratuit, un restaurant și o terasă cu parcare proprie.
Asociaţia pentru Resurse Culturale, înfiinţată de un fost jurnalist, a reunit cu această ocazie interlocutori ai diferitor minorităţi etnice din Dobrogea. Mădălin Roşioru, publicist la Revista Tomis şi Adevărul Constanţa, explică de ce a avut această iniţiativă. „Cultivarea limbii materne este o chestiune de ecologie culturală. Dacă ne preocupă salvarea biodiversităţii, a speciilor periclitate, nu văd de ce nu ne-ar preocupa la fel de mult păstrarea limbilor naturale pe cale de dispariţie. O astfel de iniţiativă este cu atât mai firească într-un spaţiu multicultural cum e Dobrogea, în care armonia interculturală e la ea acasă. Asociaţia pentru Resurse Culturale şi-a asumat, prin statut, reflectarea diversităţii culturale locale şi încurajarea dialogului intercultural. Nu am făcut decât să preluăm din mers una dintre direcţiile Revistei Tomis, desfiinţate în 2010 instituţional, dar nu şi în spirit: unele dintre misiunile sale i-au supravieţuit, graţie iniţiativelor particulare ale foştilor redactori sau colaboratori. Ne-am bucurat enorm să găsim la etniile locale o disponibilitate instantanee pentru susţinerea Zilei Limbii Materne, declarate de UNESCO în 1999 şi celebrată fără întrerupere începând cu anul 2000, pe 21 februarie. Apreciem şi sprijinul domnului subprefect Aidun Curtmola. Interviurile prezentate oferă o imagine parţială a situaţiei interesului pentru păstrarea limbilor naturale vorbite în spaţiul dobrogean“, a declarat pentru Adevărul preşedintele Asociaţiei pentru Resurse Culturale, Mădălin Roşioru.
Aidun Curtmola, subprefect al judeţului Constanţa, reprezentantul Departamentului guvernamental pentru Relaţii Interetnice: „Suntem privilegiaţi“. „Dobrogea e un spaţiu privilegiat, exemplar, cel mai relevant model de armonie etnică produs de istorie, şi este de datoria noastră să-l promovăm, să-l transmitem mai departe. E extraordinar că pe o suprafaţă restrânsă, peninsula constănţeană, există, nu departe una de alta, o geamie, o catedrală ortodoxă, una catolică, o sinagogă şi o biserică armenească. Un oraş-port favorizează diversitatea: noi o resimţim altfel, deoarece, spre deosebire de minorităţile provenite din imigraţia recentă, am crescut împreună, am mers la şcoală împreună, şi tot împreună suntem responsabili de perpetuarea acestui model de convieţuire. Aici co-există 3 mari religii (monoteiste, revelate, ale Cărţii), şi 14 minorităţi; aici există inclusiv zone în care majoritarilor nu le este necunoscută limba minoritarilor, într-o armonie desăvârşită.“
Ervin Ibraim, profesor de limba turcă, secretar general al Uniunii Democrate Turce din România: „Mulţi români vor să înveţe limba turcă“. „După o muncă asiduă, de peste 15 ani, am izbutit să creăm şi să întreţinem o emulație atât în rândul etnicilor noștri, cât şi în rândul altora de a ne cunoaște propriile tradiții, obiceiuri, dar şi limba turcă. Zeci de manuale, compendii, antologii în limba turcă au fost realizate în acest timp cu sprijinul financiar al Uniunii Democrate Turce din România. În Dobrogea, limba turcă literară se studiază la toate nivelurile de învăţământ. Limba tătară se predă în cadrul filialelor UDTTMR din România. Iar la Centrul de Educaţie şi Cultură al Muftiatului Cultului Musulman, situat pe str. Bogdan Voda nr. 75 din Constanţa, participă la cursurile organizate de Consulatul General al Republicii Turcia la Constanţa un număr impresionant de doritori de cunoaştere a limbii turce, dar şi de cunoaştere a tradiţiilor noastre specifice. Vă spun în premieră ca printre cursanţii ale căror vârste pornesc de la 10 ani până la 60 ani, 30% sunt etnici români. Cred că alte cuvinte sunt de prisos.“
Natalia Vîlcovan, profesor metodist de limba rusă: „Latura culturală, baza relaţiei româno-ruse“. „Născută fiind la Sankt Petersburg, rusa este prima limbă vorbită de mine, este limba mea maternă. Despre promovarea limbii şi culturii ruse, dacă privim retrospectiv, constatăm că numai latura culturală nu a suferit, nu a fost afectată nici de politică şi nici de economie: România a avut întotdeauna legături culturale strânse cu Rusia. Dobrogea constituie un exemplu relevant de convieţuire etnică şi de înţelegere armonioasă între comunităţile minoritare. Caracterul mozaicat al regiunii dobrogene nu a împiedicat integrarea minorităţilor într-o societate ce se doreşte democratică. Având în vedere existenţa comunităţii ruşilor lipoveni în spaţiul dobrogean, cultura, limba rusă, tradiţiile ar trebui să constituie una dintre priorităţi. Limba rusă se studiază însă într-un cadru restrâns, neavând continuitate, motiv pentru care dispare chiar şi în rândul comunităţii minoritare, unde păstrarea identităţii a stat întotdeauna pe primul loc...“
Eleni Guriotis, profesor de limba greacă la Comunitatea Elenă din Constanţa: „Admirabila armonie“. „În Dobrogea, care este un mozaic de etnii, minorităţile etnice convieţuiesc cu majoritatea românească şi între ele într-o admirabilă armonie. Fiecare îşi păstrează limba, obiceiurile şi religia. Ar fi ideal ca acest model de convieţuire să fie imitat de locuitorii zonelor de conflict interetnic din lume! În familie membrul vorbitor de limba greacă, ideal mama vorbeşte limba greacă cu copilul de la o vârstă fragedă. Astfel copilul ajunge să fie bilingv. Din cunoștința noastră nu există specificități ale limbii vorbite de etnicii greci din Dobrogea. Enumerăm câteva împrumuturi lexicale din limba neogreacă în limba română: sindrofie, protipendadă, molimă, apnee, epitrop, efor, catapultă, dascăl, agramat, anaphora, agonisi, melos. Perfecţionarea cunoaşterii limbii greceşti se petrece apoi la cursurile de limbă greacă ale comunităţii. Limba neogreacă se predă în cadrul Comunităţii Elene Elpis din Constanţa la nivel de începători şi avansaţi, copii şi adulţi. Cursurile au loc la sediul Comunităţii, strada Aristide Karatzali nr. 16 (Teatrul Elpis - Teatrul de Păpuși din Constanța), lunea și joi, între orele 18 și 20, sunt cursuri pentru adulți, iar sâmbătă și marți, între orele 11 și 13, cursuri pentru copii.“
tags: #limba #materna #oras #videle