Parametrii de monitorizare în travaliu: ghid practic

Încă puțin și îți vei ține copilul în brațe. Doar travaliul te mai desparte de marele moment. Află care sunt semnele acestuia, cum poți gestiona durerea din timpul travaliului, ce trebuie să faci cât timp ești în travaliu și când nu poți naște natural, ci prin cezariană.

Trivaliul nu este ca-n filme! Dacă ai fi crezut că după câteva contracții, respirații puternice între două împingeri- bebe a și ieșit, te înșeli! Travaliul poate dura între 8 și 12 ore, ba chiar mai mult, depinde la la o mamă la alta. Bine, sunt și cazuri fericite, în care totul se petrece ca-n filme, dar asta e altă poveste!

Ca să fii cât mai pregătită pentru marele moment al nașterii și să știi totul despre travaliu, am stat de vorbă cu dr. Carmen-Mihaela Negoescu-Gândac, medic primar obstetrică-ginecologie, Hyperclinicile MedLife Titan și Berceni, care are mai multe recomandări mai jos.

Vizitele la medic te pregătesc pentru travaliu. Vizitele regulate la medicul obstetrician sunt esențiale și sunt cel puțin la fel de importante cu ceea ce trăiește viitoarea mamă în perioada gravidității, spune dr. Carmen-Mihaela Negoescu-Gândac. Ultimele 3 luni de sarcină implică pregătiri suplimentare, cum ar fi gimnastica medicală, exercițiile Kegel și de respirație, odihna, alimentația sănătoasă și echilibrată, relaxarea, documentarea suplimentară a gravidei, discuțiile cu medicul care îi monitorizează sarcina.

Contracțiile fiziologice Braxton Hicks devin mai frecvente, mișcările copilului mai viguroase, respirația gravidei mai dificilă, capacitatea de efort scade, viitoarea mamă poate să fie mai iritabilă, să aibă insomnii, să fie mai îngrijorată. Medicul îți va explica toate acestea, acest lucru te ajuta în mare măsură să devină mai puțin anxioasă, dar emoțiile sunt individuale și uneori greu de influențat.

Partenerul tău va avea și el un rol foarte important, va trebui să te ajute mai mult, să te înțeleagă, să facă și el cursuri de pregătire pentru ce va urma. Vizitele la medic vor fi mai frecvente, ecografiile, testul non-stres, analizele efectuate se vor face în scopul de a ști dacă mama și copilul sunt în parametri normali sau dacă este nevoie de investigații și tratamente suplimentare.

Examinarea ginecologică efectuată de către medicul obstetrician are rolul de a evalua starea colului, dacă se pregăteste pentru nastere. Dacă gravida constată modificări suplimentare - dureri sau contracții care se schimbă ca intensitate și durată, pierderi de lichid, sânge pe cale vaginală sau schimbarea secreției vaginale, mișcări mai atenuate ale copilului - este important să anunțe medicul sau să meargă la cameră de gardă pentru evaluare.

Unerori travaliul poate debuta mai devreme de 39 - 40 de săptămâni. Altfel, la consultațiile cu medicul care îi urmărește sarcina, în afară de evaluarea clinică, se va discuta și despre travaliu și despre semnele care anunță pretravaliul.

Semnele travaliului. Pe măsură ce te apropii de data limită trebuie să fii foarte atentă la semnele că travaliul este pe cale să înceapă. Vei simți că bebelușul este așezat din ce în ce mai jos, în pelvis. La ultimul control medicul va remarca unele modificări ale colului uterin pe care tu nu ai cum să le simți, dar sugerează că se pregătește deja începerea travaliului.

Posibil să simți un val neobișnuit de energie, care te împinge să te apuci de tot felul de treburi casnice pe care nu prea ai avut chef să le faci în ultima vreme. Ai contracții care devin din ce în ce mai puternice la intervale regulate și din ce în ce mai scurte. Contracţii dureroase regulate - cresc progresiv în durată şi intensitate (durează mai mult şi apar la intervale din ce în ce mai scurte) - este singurul semn sigur că travaliul a început!

Ca să fii și mai sigură, cronometrează-ți contracțiile câteva ore, sau până apar la interval de 10-15 minute una de alta. Ai dureri de spate și crampe care nu dispar. Ți se rupe apa. Piezi dopul gelatinos, cel care blochează colul uterin. Această pierdere înseamnă, de obicei, că începe să se dilate colul uterin (se deschide) și devine mai subțire și mai moale. Travaliul este pe cale să înceapă după acest moment, dar sunt și cazuri în care poate începe după mai multe zile de la pierderea dopului.

Secreția vaginală poate fi fluidă, transparentă, fără miros, chiar și în cantitate mică; dacă este pozitiv, timpul este important - va trebui să meargi la spital pentru a confirma sau infirma dacă s-au fisurat membranele. Dacă secreția devine verde, maronie sau cu miros urât, este important să mergi urgent la spital, deoarece poate fi o infecție și aceasta este o urgență obstetricală. Dacă pierzi sânge pe cale vaginală mergi la spital cât mai repede! Pote fi sânge în cantitate redusă, amestecat cu mucus - acesta este cel mai probabil dopul gelatinos care „sigilează” colul pentru a proteja copilul și cavitatea amniotică de infecții; acesta se poate elimina cu câteva minute, ore sau zile înainte de debutul travaliului. Dar poate fi și sânge în cantitate mai mare, amestecat sau nu cu lichid amniotic - și atunci este foarte important să meargi cât mai curând la spital.

Trebuie să ajungi rapid la maternitate în situaţia în care şi-au făcut apariţia primele contracţii uterine dureroase şi regulate (la 10 minute) sau ţi s-au rupt membranele amniotice şi pierzi lichid. Dacă ai dubii în privinţa unor semne sau senzaţii, ia legătura cu doctorul tău ginecolog sau cu moaşa/asistenta care se ocupă de tine.

Ce este pretravaliul? Copilul se mută cu capul în jos şi muşchii planşeului pelvian se relaxează. S-ar putea să ai contracţii, dar la intervale neregulate. Colul se înmoaie şi se subţiază. Acest stadiu „pretravaliu” și poate dura până la 4 săptămâni. S-ar putea chiar să nu realizezi că aceste modificări au loc. Contracţiile sunt de obicei nedureroase şi, când bebeluşul se întoarce cu capul în jos, vei putea respira mai uşor.

„Mi s-a rupt apa!” Nu este întotdeauna ușor de știut. Dacă apa ta se „sparge”, vei simți ca o țâșnire sau un firicel lent de lichid amniotic. „Ruperea membranelor” este de fapt termenul medical pentru ruperea apei. Sună-ți imediat medicul când ți s-a rupt apa și spune-i ce culoare și ce miros a avut. Un test foarte simplu îi poate spune medicului tău dacă ceea ce pierzi este lichid amniotic sau urină (multe femei însărcinate pierd urină).

Adesea, o femeie va intra în travaliu la scurt timp după ce i s-a rupt apa. Când acest lucru se întâmplă, medicul poate alege să îți inducă travaliul, pentru că, după ruperea apei, riscul de infecții crește dacă travaliul este întârziat. Membranele amniotice se pot rupe fie spontan, fie artificial. Popular se spune că ţi „se rupe apa”, pentru că vei simți cum pierzi lichid repetat şi incontrolabil. Spontan se pot rupe după săptămâna a 34-a şi, în acest caz, vinovate se fac unele patologii de tip vaginal sau sistemice, cele mai des întâlnite fiind infecţii ale uterului şi ale polului inferior al colului. Tot spontan, membranele cedează în momentul travaliului. Ruperea membranelor amniotice reprezintă un semn major al declanşării naşterii şi de aceea trebuie s-o porneşti spre maternitate. Membranele se pot rupe şi artificial de către medic, în cazul în care colul a început să se dilate.

Contracții false, contracții adevărate. Multe femei, în special cele care devin mame pentru prima dată cred că sunt în travaliu atunci când nu sunt. Contracțiile Braxton-Hicks sunt „false contractii”. Acestea sunt normale, fiziologice şi pot apărea după 6 săptămâni de sarcină, dar sunt resimțite mai ales în trimestrul 2 și 3 de sarcină. Pot însoți mișcările fătului, pot apărea la un efort mai intens sau de durată mai lungă sau după un repaus prelungit, după contact sexual, când vezica urinară este plină sau abdomenul meteorizat, dacă gravida este deshidratată sau obosită. Se remit după repaus sau mișcare ușoară, duș cald, hidratare corespunzătoare, odihnă.

Contracțiile adevărate. Deci? Cum îți dai seama dacă sunt sau nu contracțiile tale adevărate? Durata și intensitatea lor! Folosește un ceas pentru a urmări momentul în care începe o contracție până când apare următoarea, precum și cât durează fiecare contracție. Contracțiile adevărate devin regulate, puternice și frecvente. Adevăratele contracții sunt așadar dureroase, dese și regulate. În mod normal, ele apar după săptămâna a 39-a, la femeile aflate la a doua sau a treia sarcină, şi la 40 de săptămâni, la femeile aflate la prima sarcină.

Vei simți primele contracții la interval de 10 minute, iar la început „repriza” durează 10-15 secunde. Apoi vei vedea că apar la 4 minute și durează mai mult, chiar 25 secunde. În timpul expulziei (al nașterii copilului), durerea se derulează la interval de 1-2 minute și durează 50 de secunde. Din cauza emoțiilor este foarte posibil să nu-ți mai dai seama dacă sunt sau nu adevărate contracțiile pe care le simți. Cel mai bine este să te adresezi medicului tău pentru un control amănunțit!

Etapele travaliului. Travaliul are 3 etape. Când încep contracțiile regulate, bebelușul se deplasează în pelvis pe măsură ce colul uterin de subțiază și se dilată (adică se deschide). Modul în care progresează travaliul și cât durează acesta diferă de la o femeie la alta. Dar fiecare etapă prezintă repere valabile la fiecare dintre noi atunci când naștem natural.

Prima etapă. Începe cu debutul travaliului și se încheie atunci când colul uterin este complet deschis. Este cea mai lungă etapă, durând de obicei aproximativ 12 până la 19 ore. Majoritatea femeilor pot bea și mânca în prima etapă a travaliului, ceea ce le poate furniza energia necesară pentru celelalte etape ale travaliului.

Majoritatea maternităților interzic alimentele solide și lichidele, cu excepția apei și a ceaiului, deși femeile pot fi în travaliu 24 de ore și mai mult. Este bine să nu mănânci sau să nu te hidratezi în timpul travaliului și expulziei, pentru că golirea stomacului se face mai repede, datorită travaliului și analgezicelor.

Ce se întâmplă când ajungi la spital. La spital medicul va monitoriza progresul travaliului prin verificarea periodică a colului uterin, precum și poziția bebelușului. În general capul bebelușului ar trebui să intre în pelvis cu fața pe o parte și apoi se rotesc cu fața-n jos. Există și situații în care bebelușul va fi orientat în sus, către abdomenul mamei. Este posibil ca medicul tău să încerce să rotească bebelușul, dacă acesta nu se întoarce de unul singur.

Cum știu că se termină prima etapă a travaliului? La sfârșitul primului stadiu al travaliului, contracțiile vor apărea la 2-3 minute și vor dura 50-60 de secunde. Este, de fapt, sfârșitul primului stadiu, când contracțiile devin din ce în ce mai puternice și mai dese. Colul se dilată acum de la 8 la 10 cm, iar membranele se pot rupe. Acest stadiu durează între 15 minute și o oră. Chiar dacă ai epidurală, acum vei simți mai multă presiune. Dacă nu ești anesteziată, probabil vei intra puțin în panică datorită contracțiilor foarte dese și intense. S-ar putea să-ți fie frig, să ai frisoane și chiar să-ți fie puțin greață. Vei simți probabil și nevoia urgentă să împingi, dar nu face asta!

A doua etapă. A doua etapă a travaliului presupune împingerea și nașterea bebelușului. Durează de obicei între 20 de minute și 2 ore. Vei împinge tare în timpul contracțiilor și trebuie să te odihnești între ele. Împungerea din etapa a doua nu este deloc ușoară, de aceea ți-ar prinde bine susținerea unei persoane, ideal ar fi să ai partenerul cu tine!

Poți naște în mai multe poziții: ghemuit, așezat, în genunchi sau întinsă pe spate. Nașterea în poziția verticală (poziția ghemuit), pare să aibă unele beneficii, inclusiv scurtarea acestui stadiu al travaliului și contribuirea la menținerea intactă a țesutului lângă canalul de naștere. Este foarte posibil, în cazul nașterii din poziție verticală, să ți se pară împingerea mai ușoară sau mai confortabilă, dar vei simți cum e mai bine să naști chiar la fața locului.

Etapele travaliului sunt completate de monitorizarea fetală. Monitorizarea electronică a fătului (EFM) este un instrument crucial utilizat în timpul travaliului și al nașterii pentru a evalua starea de sănătate a fătălui prin măsurarea ritmului cardiac și a contracțiilor uterine. Această procedură non-invazivă oferă informații în timp real care ajută furnizorii de asistență medicală să identifice riscurile potențiale, să monitorizeze starea copilului și să ia decizii informate cu privire la cursul nașterii.

Monitorizarea externă este neinvazivă și, în general, nedureroasă. Senzorii sunt plasați pe abdomen pentru a monitoriza ritmul cardiac fetal și contracțiile. Monitorizarea internă poate fi utilizată dacă monitorizarea externă este inadecvată sau dacă furnizorul dorește citiri mai precise. Ritmul cardiac fetal este răspunsul bătăilor inimii fătului, iar contracțiile uterine sunt măsurate de al doilea senzor.

Monitorizarea electronică a fătului poate implica mai multe tehnici: pulsoximetria fetală, prelevarea de probe de sânge fetal pentru pH, sau endoscop, în funcție de situație. Descrierea detaliilor acestor metode poate ajuta la înțelegerea riscurilor și beneficiilor fiecărei opțiuni.

Inducerea travaliului poate fi necesară în unele situații, de exemplu în preeclampsie, eclampsie sau ruperea prematură de membrane. Dacă medicul recomandă inducerea travaliului, primul pas va fi ruperea membranelor. Uneori, acest lucru va declanșa travaliul. Epiziotomia este o incizie făcută cu puțin timp înainte de expulzie, pentru a lărgi vulva și a facilita nașterea bebelușului.

Pacienții pot utiliza diferite opțiuni pentru analgezie: narcotice, anestezice locale la nivelul perineului, blocuri nervoase epidurale sau rahianestezie. Anestezia epidurală și rahianestezia sunt cele mai eficiente tipuri de anestezie folosite la naștere. Exercțiile de respirație în travaliu sunt o cale foarte bună de relaxare. Respirația ritmică are rol în oxigenarea mamei și a copilului, în relaxare și în distragerea atenției de la durere.

• Respirația ritmică ajută la menținerea oxigenării mamă-cot în timpul contracțiilor.
• Tehnicile de respirație, cum ar fi cele asociate cu cursurile prenatale, pot reduce necesitatea cezarianei.
• Partenerul poate facilita menținerea ritmului respirator și sprijinul emoțional necesar în timpul travaliului.

Reflexia Ferguson descrie impulsul de împingere care apare când capul fetal a coborât suficient, iar crescendo-ul respirației facilitează expulția. Ritmul respirator joacă un rol important în timpul expulziei, iar pauzele între contracții permit oxigenarea corespunzătoare și relaxarea mușchilor.

Nu există un final fix pentru travaliu: fiecare naștere este unică, iar monitorizarea atentă, suportul profesionist și voința mamei contribuie la un proces sigur și constructiv. În cazul oricăror semne întunecate sau a inflamației, consultați medicul imediat pentru evaluare și recomandări.

80-90% dintre gravide aleg să folosească medicamente antialgice în timpul nașterii. Medicul trebuie să recomande din timp despre diferitele opțiuni pentru a putea face alegeri în cunostință de cauză în ceea ce privește medicamentele antialgice. Narcoticele au efect antialgic bun, nu interferează cu capacitatea de a împinge și pot fi administrate intramuscular sau intravenos, dar au și efect sedativ. Anestezicul local este injectat în țesuturile din jurul colului pentru a diminua durerea în fazele timpurii ale travaliului. Epiziotomia, dacă este necesară, poate facilita expulzia fără a leza semnificativ țesuturile.

Exercițiile de respirație în travaliu reprezintă o cale foarte bună de relaxare. Respirația ritmică ajută la oxigenarea mamei și a copilului, la relaxare și la menținerea calmului în timpul travaliului. În timpul expulziei, poți utiliza tehnici specifice de respirație pentru a facilita impulsul de împingere.

tags: #parametrii #de #monitorizare #in #travaliu

Postări populare:

• Informații despre echipa mobilă de prevenire a sarcinii nedorite
• Recidiva polipilor endometriali după eliminare: ce înseamnă și cum să procedezi
• Ghid despre caietul de sarcini în tipografie: standarde și practici
• Conștiința medicilor în refuzul avortului: aspecte juridice și etice
• Rest de placenta dupa nastere – cauze, simptome si tratament