Copilul prematur este un copil născut prea devreme, înainte de 37 de săptămâni împlinite de sarcină. Fătul se dezvoltă pe tot parcursul sarcinii, având nevoie de 40 de săptămâni pentru ca organele sale - creierul, plămânii, ficatul, rinichii, intestinele etc. De cele mai multe ori, cauza producerii unei nașteri premature nu este cunoscută. Cu cât vârsta de gestație este mai mică, cu atât ne putem aștepta ca nou-născutul prematur să se adapteze mai greu și să apară mai multe complicații.

În fiecare an, în țara noastră se nasc prematur aproximativ 20.000 de copii. Spitalele trebuie să fie pregătite să le ofere susținerea necesară pentru dezvoltarea optimă în afara uterului protector al mamei. În funcție de vârsta gestațională la care se instalează nașterea, copiii născuți prematur pot avea mai multe sau mai puține probleme de sănătate.

La naştere, medicul neonatolog îi va acorda bebeluşului dumneavoastră o notă numită scorul APGAR. Aceşti parametri vor fi notaţi cu puncte de la 0 la 2, fiecare.

Scor APGAR

Nou-născuții prematuri au risc mare de infecții grave, deoarece imunitatea lor este scăzută, iar susținerea lor în viață în secțiile de terapie intensivă neonatală necesită intervenții agresive (intubație oro-traheală, montare de catetere centrale sau de branule, recoltare de analize). Prematurii au risc de a face anemie, care să necesite transfuzii de sânge.

La copiii născuți mult prea devreme, cu deficiențe severe sau malformații, se impune internarea în secția de terapie intensivă de neonatologie, în general într-un incubator. Sugarii prematuri au aproape întotdeauna nevoie de îngrijiri medicale specializate într-o unitate de terapie intensivă neonatală. Neonatologii sunt specializați în îngrijirea nou-născuților prematuri, care pot sta internați săptămâni sau chiar luni, cu suport intervențional pentru: respiraţie, hrănire, creștere în greutate, menținerea temperaturii corporale, suport probiotic, oftalmoprotecţie.

Terapie intensivă neonatală

Contactul imediat piele pe piele este de preferat în locul unui incubator în cazul bebeluşilor născuţi prematur sau cu o greutate prea mică la naştere, a recomandat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). OMS a cerut o schimbare radicală a modului în care îngrijirile la terapie intensivă neonatală sunt acordate bebeluşilor prematuri. Agenţia a stabilit că prin permiterea ca mamele sau alţi îngrijitori să rămână aproape de bebeluşii prematuri de la naştere, fără separare, oferă "beneficii majore pentru sănătate", a declarat Karen Edmond, medic şi pediatru OMS. "Îmi place să gândesc astfel: prima îmbrăţişare cu un părinte nu este doar importantă din punct de vedere emoţional, ci este absolut esenţială pentru îmbunătăţirea şanselor de supravieţuire şi a sănătăţii bebeluşilor care sunt prea mici şi născuţi prematur", a subliniat ea.

Această nouă recomandare privind modul de îngrijire a bebeluşilor născuţi înainte de săptămâna 37 de sarcină sau cu o greutate mai mică de 2,5 kilograme se aplică în toate situaţiile, a subliniat OMS. Contactul imediat piele pe piele trebuie asigurat "chiar şi pentru bebeluşii cu dificultăţi de respiraţie", a afirmat OMS, insistând că "bebelușii au nevoie de contact strâns cu mama lor încă de la naştere".

Pentru OMS, naşterile premature reprezintă o "problemă urgentă de sănătate publică" care afectează 15 milioane de bebeluşi în fiecare an, adică una din 10 naşteri. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a făcut 25 de recomandări privind îngrijirea bebeluşilor prematuri, inclusiv 11 noi de la ultima actualizare din 2015. Aceste recomandări acoperă toate domeniile şi subliniază importanţa alăptării bebeluşilor născuţi prematur.

Pentru prima data, liniile directoare includ şi recomandări privind implicarea familiei, inclusiv un apel la reorganizarea unităţilor de terapie intensivă, astfel încât mama şi copilul să rămână împreună. "Este important să menţinem contactul piele pe piele cu bebeluşul 24 de ore din 24, 7 zile din 7, chiar dacă trebuie să fie la terapie intensivă", a mai spus dr. Edmond. Liniile directoare propun, de asemenea, pentru prima dată, acordarea unui sprijin psihologic şi financiar sporit familiei bebeluşilor născuţi prematur. "Concediul pentru creşterea copilului este esenţial pentru a ajuta familiile să aibă grijă de sugar", a spus Karen Edmond, adăugând că părinţilor acestor bebeluşi ar trebui să li se acorde suficient sprijin financiar şi profesional, precum şi vizite la domiciliu după externarea din spital.

Contact piele pe piele

În cadrul departamentului de neonatologie promovăm sistemul rooming in, în care bebeluşul stă în cameră cu mama, iar părinţii pot să îşi petreacă cât mai mult timp cu copilul lor, iar mama poate alăpta la cerere. În cazul în care mama doreşte să se odihnească, o asistentă medicală de neonatologie va supraveghea copilul.

Nu întotdeauna travaliul prematur provoacă și nașterea prematură. Travaliul se poate opri singur sau cu medicație adecvată. Dacă, în ciuda medicamentelor administrate, travaliul nu poate fi oprit, se vor administra alte medicamente care pot ajuta la pregătirea fătului pentru naștere și la prevenirea unor complicații.

Durata spitalizării unui nou-născut prematur depinde de greutatea acestuia, de capacitatea de a respira independent, de obiceiurile de hrănire și nevoile medicale. Un copil prematur este, de obicei, externat atunci când atinge o greutatea normală pentru un nou-născut, adică peste 3 kg. O altă condiție este să poată fi alăptat sau să fie hrănit prin biberon, să respire fără probleme, iar corpul să își regleze singur temperatura. Un copil prematur trebuie să ia în greutate constant înainte de a putea merge acasă în siguranță.

Complicații ale prematurității

Nu toți copiii prematuri dezvoltă complicații de sănătate. Totuşi, cu cât un copil se naște mai devreme, cu atât riscul apariției unor complicații este mai mare. Greutatea la naștere joacă, de asemenea, un rol cheie. Unele probleme pot fi evidențiate de la naștere, în timp ce la alții pot să nu apară decât mai târziu.

Complicații pe termen scurt (în primele săptămâni):

  • Probleme de respirație - un copil prematur poate avea probleme cu respirația din cauza dezvoltării insuficiente a plămânilor. Este obișnuit ca bebelușii prematuri să aibă pauze în respirație, numite apnee. Unii prematuri suferă de o tulburare pulmonară mai puțin frecventă, numită displazie bronhopulmonară sau boala membranelor hialine şi necesită oxigen pentru câteva săptămâni sau luni, dar, adesea, depășesc această problemă.
  • Probleme cardiace - unele probleme frecvente ale inimii sunt persistența ductus arteriosus, o deschidere între două vase de sânge importante, aorta și artera pulmonară. Acest defect cardiac se închide, adesea, de la sine, dar fără tratament poate duce la probleme precum insuficiența cardiacă. Alți prematuri dezvoltă tensiune arterială scăzută care poate fi tratată cu lichide perfuzabile, medicamente și, uneori, transfuzii de sânge.
  • Probleme ale creierului - cu cât un copil se naște mai devreme, cu atât este mai mare riscul de sângerare intracraniană, numită hemoragie intraventriculară. Cele mai multe hemoragii sunt ușoare dar unii bebeluși pot avea sângerări cerebrale mai mari, care cauzează leziuni permanente ale creierului.
  • Probleme de control a temperaturii - bebelușii prematuri pot pierde rapid căldura corpului pentru că nu au grăsime stocată asemeni unui nou-născut la termen, iar corpul lor nu poate produce suficientă căldură. Dacă temperatura corpului scade prea mult, poate duce la hipotermie, care, la un copil prematur, conduce la probleme de respirație și la niveluri scăzute de zahăr din sânge.
  • Probleme digestive - la sugarii prematuri sistemul digestiv poate fi incomplet dezvoltat. Acest lucru poate duce la probleme precum enterocolita necrozantă, în care celulele care căptușesc peretele intestinal sunt lezate. Riscul de a dezvolta această problemă este mai mic la sugarii prematuri care primesc numai lapte matern.
  • Probleme de sânge - bebelușii prematuri sunt expuși riscului de a dezvolta anemie și icter.
  • Probleme de metabolism - copiii prematuri pot avea probleme cu metabolismul dar şi cu transformarea zahărului stocat în forme mai utilizabile și mai active.
  • Probleme ale sistemului imunitar - este obișnuit ca bebelușii prematuri să aibă un sistem imunitar incomplet dezvoltat, ceea ce înseamnă că au un risc mai mare de îmbolnăvire. O infecție la un copil prematur se poate răspândi rapid în fluxul sanguin și poate provoca sepsis, care le pune viața în pericol.

Complicații pe termen lung:

  • Paralizie cerebrală - poate cauza probleme cu mișcarea, tonusul muscular sau postura şi poate duce la infecții sau un flux sanguin slab. De asemenea, poate proveni dintr-o leziune a creierului unui nou-născut, fie la începutul sarcinii, fie în timp ce copilul este încă mic.
  • Probleme de învățare - copiii prematuri au mai multe șanse de dificultăți de învățare.
  • Probleme de vedere - sugarii prematuri pot dezvolta o boală oculară numită retinopatie a prematurității. Fără tratament, această afecțiune poate afecta vederea și poate cauza orbire.
  • Probleme de auz - copiii prematuri au un risc mai mare de a-și pierde auzul.
  • Probleme dentare - bebelușii prematuri dezvoltă frecvent defecte ale smalțului dinților.
  • Probleme de comportament și de sănătate mintală - copiii născuți devreme pot dezvolta anumite probleme de sănătate mintală, precum și întârzieri în dezvoltare.
  • Probleme de sănătate - copiii prematuri pot dezvolta mai multe probleme de sănătate pe termen lung, precum infecţiile, astmul și problemele de hrănire.

Recuperarea Neuromotorie a Copiilor Prematuri

Programele de recuperare neuromotorie de care au nevoie bebelușii născuți prematur sunt de lungă durată - de la câteva luni, până la câțiva ani, în funcție de fiecare nou-născut. Și extrem de importante.

Recomandăm începerea terapiei prin mișcare cât mai timpuriu. Kinetoterapia copiilor prematuri trebuie începută cât mai repede posibil după externarea acestora, în urma recomandării medicului specialist, pentru ca achizițiile motorii din primele luni (ridicarea capului, statul pe burtică, pe coate, rostogolirea, tărăgănarea, statul în șezut, mersul în patrupedie, ridicarea în picioare, mersul) să fie cât mai repede recuperate și să nu existe un decalaj foarte mare între vârsta cronologică și vârsta ajustată.

Programul gratuit de recuperare medicală pentru prematuri include: consultația inițială efectuată de dr. Cristina Brăileanu, medic primar de recuperare medicală, program individual bine stabilit, de 10 ședințe ce pot include kinetoterapie, tehnici de osteopatie și masaj, realizat de kinetoterapeuții pediatri, și consultație de control a progresului.

Program de terapie pentru bebeluși prematuri

Kinetoterapia timpurie are rezultate foarte bune și în ceea ce privește dezvoltarea cognitivă (gândirea). Ce urmărim în cadrul programului de recuperare la prematuri: Îmbunătățirea activității aparatului respirator (prin creșterea ventilației pulmonare și eliminarea secrețiilor bronșice stagnate), stimularea dezvoltării neuro-motorii, stimularea dezvoltării senzitivo-motorii, stimularea sistemului vestibular, stimularea dezvoltării tactile, stimularea dezvoltării proprioceptive și stimularea dezvoltării cognitive.

Beneficiile kinetoterapiei la prematuri:

  • Îmbunătățirea tonusului muscular
  • Stimularea circulației sanguine
  • Îmbunătățirea abilităților motrice
  • Integrarea reflexelor
  • Dezvoltarea adecvată și mai rapidă din punct de vedere neuro-motor
  • Îmbunătățirea respirației
  • Îmbunătățirea digestiei

Este foarte important de știut că această terapie nu creează nicio durere. Programul gratuit de recuperare medicală pentru nou-născuții prematuri este finanțat de Iulius Group și susținut de Asociația Mamprenoare.

Prematurii sunt niște mici eroi, care, de când se nasc, trec prin multe și grele încercări, dar, ajutați de medici și de familie, pot învinge și pot recupera. Cel mai frumos moment, ca medic neonatolog, este să vezi un prematur care se întoarce, după un an sau doi, de mână cu mama sa, și îți mulțumește.

tags: #punctul #de #contact #prematur

Postări populare: