Depresia postpartum: Află tot ce trebuie să știi despre simptome, cauze și tratamente eficiente în România

In anumite situatii, femeile insarcinate pot prezenta schimbari ale dispozitiei si depresie inca de dinaintea nasterii, acest fenomen fiind cunoscut ca depresie antenatala. Depresia antenatala si cea postnatala contituie impreuna depresia perinatala. Studiile de specialitate estimeaza ca incidenta acestei tulburari mintale depaseste 90% din populatia feminina aflata in ultimul trimestru de sarcina si in pana la un an dupa nastere.

Cuprins

Cand apare depresia postnatala?
Factori predispozanti ai depresiei materne
Simptome depresie postnatala
Semne ca este timpul sa cerem ajutor de la un psiholog sau psihoterapeut
Tratament depresie postnatala
Cum poate fi prevenita depresia postnatala?
Sumar

Cand apare depresia postnatala?

Conform Manualului de Diagnostic si Clasificare a Tulburarilor Mintale, depresia postpartum constituie o afectiune psihica care se poate instala oricand incepand cu primele saptamani sau luni dupa nastere, si pana la implinirea varstei de 1 an al copilului. Manifestarile depresive variaza in intensitate si in majoritatea cazurilor prezinta evolutie favorabila cu remisie spontana. Exista insa si femei care necesita ajutor specializat pentru a gestiona aceasta tulburare psihica, mai ales in situatia in care simptomatologia interfera cu activitatile zilnice sau persista dupa primul an de la nasterea copilului. Unele studii afirma faptul ca depresia postpartum poate atinge punctul maxim de risc in jurul varstei de 4 ani ai copilului, fapt care sustine necesitatea prelungirii perioadei de supraveghere a comportamentului matern.

Factori predispozanti ai depresiei materne

Sunt unele femei predispuse catre dezvoltarea depresiei dupa nastere? Depresia postnatala reprezinta o tulburare psihica cu determinism complex, in cazul careia au fost evidentiate o serie de factori de risc bio-psihosociali care implica: Antecedentele personale psihiatrice ale mamei - tulburare de tip anxios, episoade depresive, tulburare afectiva bipolara; Factori biologici - raspunsul imun inflamator al organismului datorat eliberarii de citokine si diminuarea brusca a concentratiilor serice ale cortizolului in perioada postpartum reprezinta principalii constituenti ai reactiei psihoneuroimune, cu puternic impact asupra sanatatii psihice a pacientei; fluctuatiile hormonale fiziologice postpartum (scaderea nivelului de estradiol, cresterea concentratiilor serice ale prolactinei) influenteaza starea afectiva a tinerei mamici; Factori genetici - polimorfismul genei transportoare de serotonina predispun la depresie, iar sinteza de anticorpi antitiroidieni si afectarea endorfinelor sunt ipoteze adiacente. Dincolo de aceste componente, factorii psihosociali joaca un rol major: suportul socio-familial insuficient, conflictele intre soti, violenta domestica, sarcina nedorita, primiparitate, dificultatile financiare, traume din copilarie si nasterea distocica. Hranirea la san a sugarului si anxietatea legata de nastere pot creste riscul, iar complicatiile postnatale (lombalgia, disconfort perineal, incontinenta urinara etc.) pot amplifica manifestarile depresive.

Simptome depresie postnatala

Depresia materna se manifesta frecvent prin:

Tristete accentuata
Accese de plans spontane
Diminuarea respectului de sine si a increderii in fortele proprii
Sentimente de vinovatie sau inutilitate
Pesimism
Pierderea drive-ului intern (motivation, entuziasm)
Tulburari ale somnului
Diminuarea libidoului
Apatia, oboseala permanenta
Dificultate de concentrare si memorare
Anhedonie
In eventualele forme severe, incapabilitatea de autoingrijire, ganduri suicidare sau ganduri de a face rau sugarului

Intensitatea simptomelor poate varia. Semnele pot aparea in primele saptamani dupa nastere si pot persista pana la un an sau mai mult daca nu sunt tratate. Semnele psihotice postpartum reprezinta o urgenta medicala si necesita interventie imediata a specialistilor.

Semne ca este timpul sa cerem ajutor de la un psiholog sau psihoterapeut

In anumite situatii, depresia materna poate evolua spre forme severe asociate cu simptome psihotice: pierderea contactului cu realitatea, respingerea nou-nascutului, ganduri obsesive legate de sugar, schimbari bruste de dispozitie si tentativa de a face rau sugarului. Aceste situatii impun interventia rapida a medicului psihiatru pentru consiliere psihologica sau tratament medicamentos adecvat.

Tratament depresie postnatala

Optiunile terapeutice includ psihoterapia cognitiv comportamentala si medicatia antidepresiva. Tratamentul de prima intentie este psihoterapia cognitiv-comportamentala sau interpersonala, desfasurat pe 12-16 saptamani. Utilizarea medicamentelor se recomanda ulterior daca este necesar, luand in considerare siguranta in alaptare. Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) sunt de obicei prima alegere, iar alegerea antidepresivului se face cu informare corecta a mamei despre posibilele efecte adverse si monitorizarea atenta a mamei si copilului. La cazurile care nu raspund la ISRS, se poate recurge la combinarea cu antidepresive din clasa SSRI si noradrenalina sau alte clase. Brexanolone (Zulresso) reprezinta o optiune pentru formele severe si se administreaza in spital, timp de 60 de ore. Trebuie luate in calcul si efectele asupra alaptarii, deoarece multe medicamente pot traversa laptele matern, de aceea discutia cu medicul este esentiala.

Cum poate fi prevenita depresia postnatala?

Prevenirea depresiei postnatale implica un set de masuri practice: alocarea de timp pentru ingrijirea fizica si psihica a mamei; sustinerea sociala si participarea la grupuri de mamici; inscrierea in grupuri de sprijin pentru proaspeti parinti; consultatii pentru lactatie si alaptare; sprijinul partenerului in ingrijirea sugarului si a treburilor casnice; alimentatie echilibrata si odihna suficienta; evitarea consumului excesiv de alcool; mentinerea unei rutine de somn regulatoare; contactul social si activitatea fizica moderata. O planificare precoce a suportului postpartum poate reduce semnificativ riscul de depresie postpartum.

Sumar

Depresia postnatala afecteaza aproximativ 1 din 5 mame si poate avea un impact serios asupra sanatatii mentale. Simptomele includ tristete accentuata, dificultati de concentrare si lipsa de motivatie. Tratamentul initial se bazeaza pe psihoterapie, cu medicamente fiind folosite ulterior daca este necesar. Suportul social si timpul pentru ingrijirea personala pot contribui la prevenirea depresiei postnatale.

Conform PSD-urilor si ghidurilor Internationale, diagnosticul se bazeaza pe evaluare clinica si pe instrumente de screening precum Scala Edinburgh de Depresie Postnatala (EPDS). Recunoasterea timpurie si tratamentul adecvat pot preveni complicatiile pe termen lung atat pentru mama, cat si pentru dezvoltarea copiilor. Daca se identifica semne ale depresiei postpartum, este recomandat sa discutati cu un specialist si sa stabiliti impreuna un plan de tratament, adaptat situatiei dvs. si preferintelor personale.