Conflictele de paternitate apar atunci când tatal este necunoscut sau atunci cand tatal juridic este diferit de tatal biologic. Cererea de chemare in judecata trebuie introdusa in numele copilului ca singur titular al dreptului la actiunea in stabilirea paternitatii. Mostenitorii copilului nu pot introduce actiunea, din cauza caracterului ei strict personal. Actiunea in stabilirea paternitatii are ca titular copilul, indiferent ca el este major, minor, adoptat cu efecte restranse, depline sau ca a format obiectul unei adoptii guvernate de dispozitiile O.U.G. nr.
Actiunea se poate intenta in termen de un an de la nasterea copilului. In cazul in care copilul a beneficiat de o prezumtie legala de paternitate prevazuta de art. La randul sau, paratul se poate si el apara, folosind orice mijloc de proba. In cadrul procesului de stabilire a paternitatii din afara casatoriei, instanta poate fie sa admita, fie sa respinga actiunea. Indiferent ca paratul recunoaste copilul ca pe al sau la prima zi de infatisare, fie ca nu face o astfel de recunoastere, sunt aplicabile dispozitiile art.
Acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei
In ipoteza in care in cauza sunt introdusi mai multi parati iar paternitatea s-a stabilit fata de unul dintre ei, paratul fata de care s-a stabilit paternitatea va plati cheltuielile de judecata pe care le-a ocazionat reclamantului, iar mama sau reprezentantul legal va suporta cheltuielile de judecata ocazionate paratilor care au fost exclusi de la paternitate. Hotararea judecatoreasca prin care se stabileste paternitatea din afara casatoriei, produce efecte ex tunc: de la conceptie copilul este considerat al tatalui. Dupa cum s-a putut vedea, lucrarea a fost structurata in asa fel incat sa trateze cat mai multe aspecte posibile. De altfel, ea incepe cu un istoric al cercetarii paternitatii, urmata de o prezentare generala a situatiei in prezent.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriiei Art. Dacă tatăl din afara căsătoriei nu îl recunoaşte pe copil, paternitatea acestuia se poate stabili prin hotărâre judecătorească. Acesta fragment din Codul Civil din 2009 este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României şi nu include posibile modificări ulterioare. Pentru a vedea actul la zi cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare. Art. Acţiunea în stabilirea paternităţii poate fi pornită şi împotriva moştenitorilor pretinsului tată.
Art. Prezumţia este înlăturată dacă pretinsul tată dovedeşte că este exclus ca el să îl fi conceput pe copil. Acesta fragment din Codul Civil din 2009 este reprodus în forma publicată în Monitorul Oficial al României şi nu include posibile modificări ulterioare. Pentru a vedea actul la zi cumpăraţi documentul în formă actualizată sau alegeţi un abonament Lege5 care permite accesul la orice formă actualizată, fără mesaje publicitare. Art. Dispoziţiile art. 423 alin. (5) se aplică în mod corespunzător. Art. În afara cheltuielilor prevăzute la alin. Reglementarea anterioară: C. fam.: „Art. 59. (1) Acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei aparţine copilului şi se porneşte în numele său de către mamă, chiar dacă este minoră, ori de reprezentantul lui legal. (2) Dreptul de a porni acţiunea în stabilirea paternităţii nu trece asupra moştenitorilor copilului; ei pot continua acţiunea pornită de acesta. (3) Acţiunea în stabilirea paternităţii poate fi pornită şi împotriva moştenitorilor pretinsului tată\".
Procedura, probele şi competenţa
Acţiunea aparţine copilului minor şi se porneşte în numele lui de către mama, chiar dacă aceasta este minoră, sau deCitește mai mult reprezentantul său legal (atunci când copilul nu a împlinit 14 ani), respectiv de copil, asistat de reprezentantul legal (dacă are vârsta cuprinsă între 14-18 ani). Acţiunea poate aparţine şi copilului major, în situaţia în care printr-o hotărâre judecătorească se constată că un anumit copil nu are ca tată pe soţul mamei (se admite acţiunea în tăgada paternităţii introdusă de soţul mamei) şi prin efectul admiterii acţiunii copilul devine copil din afara căsătoriei, moment de la care este îndreptăţit să promoveze acţiunea în stabilirea paternităţii, dată care se poate situa deja în timpul majorităţii copilului. Poate promova acţiunea în stabilirea paternităţii şi persoana adoptata, deşi la momentul promovării acţiunii în justiţie posedă certificat de naştere în care părinţii adoptivi sunt trecuţi ca fiind părinţi, întrucât acţiunea promovată vizează filiaţia firească, şi nu pe cea stabilită prin adopţie. Dacă a intervenit decesul copilului anterior promovării acţiunii, acţiunea se poate promova de moştenitori iso/în termen de 1 an de la data decesului. De asemenea, moştenitorii copilului pot continua acţiunea pornită de copil, în cazul în care acesta decedează după promovarea acţiunii, dar înainte de finalizarea procesului de paternitate.
2. Acţiunea poate fi introdusă şi de procuror, în baza art. 45 C. proc. civ., care poate promova orice acţiune dacă aceasta este necesară pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor.3. Acţiunea se promovează împotriva pretinsului tată, iar dacă acesta este decedat, se introduce împotriva moştenitorilor săi. Dacă acesta nu are moştenitori ori, deşi are, aceştia sunt renunţători, moştenirea fiind vacantă, acţiunea se promovează împotriva unităţii administrativ-teritoriale de la locul deschiderii moştenirii.4. Acţiunea nu se poate porni înainte de naşterea copilului.5. Dreptul la acţiunea în stabilirea paternităţii nu se prescrie în timpul vieţii copilului.6. Competenţa de soluţionare aparţine instanţei de tutelă (judecătoria) în a cărei rază teritorială se află domiciliul prezumtivului tată sau al moştenitorilor săi, după caz, iar în ipoteza moştenirii vacante, instanţei de tutelă din raza teritorială a unităţii administrativ-teritoriale de la locul deschiderii moştenirii.7. Ceea ce trebuie dovedit este naşterea copilului; legăturile intime în perioada concepţiei copilului dintre mama copilului şi pretinsul tată chemat în judecată, respectiv faptul că tatăl copilului este bărbatul cu care mama a avut legături. Ca atare, se impune stabilirea cu certitudine a faptului că bărbatul chemat în judecată este tatăl copilului.8. Sunt admise orice fel de probe: martori, interogatorii, expertiză serologică, expertiză dactiloscopică, antropologică, expertiză ADN sau cea genetică efectuată în sistem HLA, expertiza capacităţii de procreare, etc., care pot stabili paternitatea cu diferite nivele de certitudine.9. Atunci când se dovedeşte că în perioada concepţiei mama copilului a avut relaţii intime cu mai mulţi bărbaţi, acţiunea în stabilirea paternităţii promovată împotriva unuia dintre bărbaţii cu care aceasta a avut relaţii intime nu poate fi admisă numai pe baza unor asemenea relaţii, necesitând alte probe ştiinţifice.10. Legiuitorul român statuează în art. 425 C.civ. că „Acţiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei aparține copilului și se pornește în numele lui de către mamă, chiar dacă este minoră, sau de către reprezentantul lui legal.” În lumina textului de lege este clar că acțiune în stabilirea paternității copilului născut în afara căsătoriei este esențialmente personală și aparține în mod exclusiv copilului. Niciun alt subiect de drept nu poate introduce în nume propriu o asemenea acțiune.
Tatal a decedat si nu-l poti mosteni fiindca nu ai fost recunoscut legal? Ori poate ca este in viata si vrei sa obtii pensie de intretinere? Vreti sa va stabiliti filiatia fata de tatal dvs.? Unul dintre parinti a murit si nu puteti mosteni fiindca nu sunteti recunoscut ca adevaratul fiu al tatalui din punct de vedere legal? Pensia de intretinere nu va este platita fiindca tatal nu v-a recunoscut? Art. Astfel, stabilirea filiatiei fata de tata, reprezinta mijlocul procedural si procesual prin care un copil solicita instantei de judecata sa fie stabilit ca acesta este copilul tatalui sau biologic.
Respectiv despre acţiuni în anularea filiaţiei, tăgada paternităţii fără a avea pretenţia că epuizăm subiectul. Acţiunea în tăgada paternităţii se porneşte de copil, în timpul minoritatii sale, prin reprezentantul său legal. Filiatia față de mamă și față de tată, precum și modalitățile recunoașterii și contestării filiației, sunt reglementate de art. 408 C.civ. și art. 417-419 C.civ., inclusiv în situații când filiția a fost stabilită prin hotărâri sau când există posibilitatea contestării prin alte acte de confirmare sau anulare.
Acţiunea în stabilirea paternităţii poate fi promovată de procuror, potrivit art. 45 C. proc. civ., pentru apărarea drepturilor copiilor. De asemenea, dacă tatăl este decedat, acţiunea se poate introduce împotriva moştenitorilor săi. În toate cazurile, obiectivul procesului este identificarea corectă a tatălui biologic şi stabilirea efectelor juridice ale filiaţiei asupra actelor de stare civilă, drepturilor la pensie de întreţinere şi stabilirea altor consecinţe legale.
Consecinţe ale hotărârii de stabilire a paternităţii
Hotărârea judecătorească prin care se stabileşte paternitatea din afara căsătoriei produce efecte de la conceptie: copilul este considerat al tatălui. Paternitatea astfel stabilită poate aduce modificări în Registrul de Stare Civilă, drepturi de întreținere, dreptul la a beneficia de despagubiri ale mamei și alte efecte. În cazul adopțiilor sau al situațiilor particulare, se pot utiliza și alte mijloace probatorii pentru a clarifica filiația firească față de cea stabilită prin adopție.
Observaţii finale și invitaţie la feedback
Acţiunea în stabilirea paternităţii din afara căsătoriei este o acţiune esenţialmente personală a cărei exercitare aparţine copilului, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel. Dacă articolul nu a acoperit în totalitate un anumit aspect care va interesa, nu ezitați să ne trimiteți sugestii pentru completare.
tags: #titularul #actiunii #in #stabilirea #paternitatii