Nașterea prematură: Cauze surprinzătoare, simptome clare și tratamente eficiente pentru protejarea bebelușului

Nașterea prematură, cunoscută și sub denumirea de naștere înainte de termen, are loc atunci când travaliul se declanșează mai devreme de săptămâna 37 de sarcină, înainte ca fătul să fie complet dezvoltat.

Alege un pachet de naștere SANADOR, pentru servicii prenatale și postnatale de calitate!

Deoarece copiii care vin pe lume înainte de termen nu sunt dezvoltați complet, aceștia nu sunt pregătiți pentru supraviețuirea în mediul extern, iar adaptarea este dificilă și este necesară o îngrijire specială a nou-născutului prematur.

Bebelușii născuți prematur prezintă un risc crescut de tulburări de vedere, inclusiv ambliopie, din cauza dezvoltării incomplete a ochilor.

De asemenea, se pot confrunta cu o formă mai severă de reflux gastroesofagian la sugar.

Dr. Nașterea înainte de termen poate avea loc din multiple cauze.

În anumite cazuri, nașterea înainte de termen poate fi indusă din motive medicale.

Alege Maternitatea SANADOR, pentru o naștere în siguranță!

De asemenea, severitatea prematurității poate fi evaluată și în funcție de greutatea la naștere, care este mai mică decât în cazul copiilor născuți la termen.

Nu toți copiii prematuri dezvoltă complicații, însă cu cât aceștia se nasc mai devreme, cu atât riscul de complicații este mai mare.

De asemenea, greutatea la naștere influențează acest risc.

Nou-născuții prematuri pot dezvolta complicații atât pe termen scurt (apneea prematurului), cât și pe termen lung.

Aproape toți copiii născuți înainte de săptămâna 28 de sarcină prezintă complicații pe termen scurt, iar cele pe termen lung sunt prezente la aproximativ 20% dintre aceștia.

În cazul nașterilor după săptămâna 32 de sarcină, riscul de a dezvolta afecțiuni pe termen lung este sub 10%.

Complicații majore ale prematurității

Tulburări respiratorii: Deoarece plămânii sunt insuficient dezvoltați, copii prematuri nu pot respira normal.

Aceștia pot prezenta sindromul de detresă respiratorie la nou-născut sau o altă urgență neonatală, pneumonie congenitală sau displazie bronhopulmonară, fiind necesară administrarea de oxigen timp de câteva săptămâni sau luni.

Afecțiuni cardiace: Nou-născutul poate avea hipotensiune arterială și malformații la nivelul inimii, cum ar fi persistență de canal arterial.

În lipsa tratamentului, copilul poate dezvolta insuficiență cardiacă.

Afecțiuni cerebrale: Pot apărea hemoragii la nivelul creierului, care pot fi ușoare sau pot cauza leziuni cerebrale permanente.

Tulburări digestive: Enterocolita necrozantă poate apărea din cauza dezvoltării insuficiente a sistemului digestiv.

Sarcina trebuie monitorizată cu regularitate.

Probleme neurologice: Aceștia pot suferi de paralizie cerebrală, din cauza infecțiilor sau leziunilor cerebrale.

Pot prezenta deficiențe intelectuale, cum ar fi probleme de învățare, întârzieri de dezvoltare, tulburări de comportament și de sănătate mintală.

Rișcul de afectare neurologică este mare în cazul copiilor născuți înainte de săptămâna 25 de sarcină.

Tulburări de auz și de vedere: Copiii prematuri pot dezvolta retinopatie, care poate evolua către dezlipire de retină, cu risc de orbire în absența tratamentului.

Îngrijirea în NICU și monitorizare

Peste naștere, copiii prematuri trebuie îngrijiți într-o secție de terapie intensivă neonatală, un compartiment din spital special destinat tratamentului nou-născuților aflați în stare critică.

Aceștia sunt ținuți în incubatoare speciale, pentru a menține o temperatură corporală optimă.

Deoarece copiii născuți prematur nu pot fi alăptați, ei sunt hrăniți cu soluții speciale, fie parenteral (hrănire intravenoasă), fie enteral (printr-un tub inserat în nas sau în cavitatea bucală, până în stomac).

În cazul în care există risc de naștere prematură, medicul poate recomanda un supliment cu progesteron, care poate întârzia instalarea travaliului.

De asemenea, pacientele care au istoric de naștere prematură sau o anomalie la nivelul colului uterin, o procedură chirurgicală care poate fi realizată preventiv este cerclajul cervical.

Acesta presupune suturarea cervixului.

Dacă travaliul prematur s-a declanșat, medicul poate administra în spital un tratament medicamentos, pentru a încerca să oprească travaliul.

Prin urmare, nașterea prematură se asociază cu o serie de complicații care pun în pericol viața bebelușului, precum și sănătatea acestuia pe termen lung.

De ce să alegi SANADOR pentru naștere?

Alege nașterea la un spital privat multidisciplinar!

Maternitatea SANADOR, parte a Spitalului Clinic SANADOR, cel mai mare spital privat multidisciplinar, pune la dispoziția pacientelor servicii medicale moderne de neonatologie, oferite de o echipă specializată și experimentată.

Secția de Neonatologie a Spitalului Clinic SANADOR este dotată cu echipamente medicale de ultimă generație, care permit îngrijirea atentă a nou-născuților prematuri aflați în stare critică.

Toți nou-născuții prematuri care au nevoie de terapie intensivă sunt monitorizați nonstop, în cele mai bune condiții de siguranță.

În plus, ei beneficiază de consulturi interdisciplinare, asigurate de medici specializați în ecografie cardiacă, ecografie transfontanelară sau ecografie abdominală, ORL, ortopedie pediatrică, neurologie pediatrică, recuperare medicală și kinetoterapie, oftalmologie.

Conform unor date furnizate de INS și interpretate de către Asociația Prematurilor din România, în anul 2023 s-a înregistrat o creștere a numărului de nașteri premature, care în București a atins un număr de aproximativ 2.990 față de anul 2022 când au fost raportate 1.376.

Aceasta tendință este urmată în mod similar de către alte orașe mari din țară, din județele Cluj, Iași, Brașov, Dolj, Timiș, Prahova, Suceava, Constanța și Vaslui.

Ce înseamnă nașterea prematură și cum se clasifică?

Nasterea prematura spontană constituie întreruperea intempestivă a cursului sarcinii la o vârstă gestatională aflată între 28 și 37 de săptămâni de evoluție, cu nașterea unui fat viu cu greutatea mai mică de 2500 g.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, nașterea prematură este cea care survine înainte de implinirea a 37 de săptămâni de gestatie sau la mai puțin de 259 de zile de la ultima menstruație.

Cauze și factori de risc

In majoritatea situațiilor, etiologia nașterii premature rămâne necunoscută, însă atunci când se poate determina, cauzele pot fi clasificate după cum urmează: cauze socio-economice, cauze materne, cauze feto-placentare.

Factorii de risc includ existența în antecedentele mamei a unei nașteri premature, ruperea prematură a membranelor, col cervical scurt, infecții intravaginale sau intrauterine, sarcină multiplă, variatii ale volumului lichidului amniotic, patologie materne precum diabet zaharat, boli autoimune, hipertensiune arterială.

Simptomele sarcinii cu risc de prematuritate

Principalele manifestări clinice care preced nașterea prematură spontana cuprind contracții uterine regulate, lombalgie persistentă, senzația de presiune pelvină, secreții vaginale apoase, ruperea membranelor cu pierderea lichidului.

Îngrijirea bebelușului prematur

Varsta sarcinii este estimată în săptămâni gestationale, iar nașterea prematură este clasificată ca foarte precoce sub 28 săptămâni, precoce între 28-32, tardiv între 33-37 săptămâni.

La nivelul țării noastre, ghidurile clinice definesc limita inferioară a viabilității fetale la 26 de săptămâni gestationale, expulția înainte de această dată fiind considerată avort spontan.

Prematuritatea este o cauză majoră de morbiditate și mortalitate perinatale, iar rata de morbiditate și mortalitate este direct proporțională cu scăderea vârstei gestaționale.

Terapie neonatala și incubatoare

Incubatorul reprezintă un dispozitiv medical utilizat pentru îngrijirea copiilor prematuri în unitățile de terapie intensivă neonatală, menținând temperatura corpului, monitorizând funcțiile vitale și protejând nou-născutul.

Principalele indicații includ prematuritate, dificultăți respiratorii, greutate mică la naștere, infecții, icter neonatal, naștere laborioasă sau lipsa capacității de termoreglare.

Dezvoltarea bebelușului născut prematur

Studiile arată un risc crescut pentru diferite patologii psihice, inclusiv tulburări de spectru autist, ADHD, anxietate, depresie, întârziere de dezvoltare și afectări ale vorbirii și motricității.

Majoritatea prematurilor recuperează deficitele legate de dezvoltarea organelor până la vârsta de 2 ani, însă unele deficite pot persista după 5 ani, necesitând sprijin în adaptare și integrare în viața de adult.

Prevenție și recomandări pentru gravide

Principalele recomandări includ renunțarea la fumat, evitarea alcoolului, adoptarea unui stil de viață sănătos înainte și în timpul sarcinii, dietă echilibrată, igienă orală, tratamentul patologiilor subiacente, respectarea programului de vizite, planificarea concepției în mod responsabil.

Îngrijirea copilului prematur acasă

După externare, respectați programul de controale, monitorizarea creșterii, dezvoltării și eventualelor semne de alarmă, mențineți poziția pe spate în timpul somnului, evitați expunerea la persoane bolnave și respectați schema de vaccinare.

Sprijinul emoțional este important; cereți ajutor dacă apare oboseala sau anxietatea excesivă.

Întrebări frecvente

Cât timp rămâne internat un copil prematur? Durata internării depinde de vârsta gestațională și de complicații; în general, copilul rămâne în spital până când respiră independent, se alimentează eficient și ia în greutate.

Creșterea și dezvoltarea copilului prematur sunt de obicei monitorizate la vârsta corectată, iar evaluările neuromotorii și cognitive sunt importante pentru intervenții timpurii.