Un dublu test, numit și bitest, este o investigație de screening efectuată în primul trimestru de sarcină, care măsoară doi markeri din sângele femeii însărcinate, pentru a estima riscul de anomalii cromozomiale la făt. Dublul test indică nivelul de gonadotropină corionică umană (hCG) și de proteină A plasmatică asociată sarcinii (PAPP-A) în sângele viitoarei mame.
Screeningul din primul trimestru de sarcină, care cuprinde dublul test și ecografia translucenței nucale, nu este obligatoriu, dar este recomandat, în special în anumite condiții, când există un risc crescut de anomalii cromozomiale la făt. Testul combinat de dozare a hCG și PAPP-A este un test de screening, iar rezultatul acestuia nu reprezintă un diagnostic, ci doar riscul apariției unor anomalii cromozomiale, precum sindromul Down, sindromul Edward sau sindromul Patau.
Astfel, pe lângă testul combinat de sânge, viitoarea mămică trebuie să efectueze în cadrul screeningului și o ecografie de translucență nucală, care examinează țesutul clar din partea din spate a gâtului bebelușului. Un dublu test Kryptor este efectuat printr-o metodă standardizată, care se raportează pe platforma analitică Kryptor și are avantajele unei corectitudini și precizii ridicate a rezultatelor.
Într-o sarcină normală, fătul are 22 de perechi de cromozomi. În sarcinile cu aceste anomalii cromozomiale la făt, nivelurile de hCG și PAPP-A pot fi mai mari sau mai mici decât nivelul considerat normal.
Ce presupune Dublul Test?
Dublul test face parte din screeningul prenatal din trimestrul I și se efectuează între 11 săptămâni și 13 săptămâni + 6 zile de sarcină. Investigația se numește „Dublu Test” pentru că presupune efectuarea a două etape în aceeași zi - ecografie morfologică fetală și analiză de sânge (markeri biochimici fetali) - la mai puțin de 24 de ore distanță una față de cealaltă.
Este bine să știi că nu există restricții alimentare înaintea investigației. Hidratarea cu apă este permisă. Trebuie să te prezinți la test cu fișa de calcul prenatal, completată de tine și de medicul care supraveghează sarcina, care include date clinice materne și date ecografice (lungimea cranio-caudală, mărimea translucenței nucale și os nazal). Completează datele cu acuratețe pentru că sunt importante în calculul riscurilor.
Analiza include determinarea PAPP-A și a free β-hCG, iar rezultatele se interpretează împreună cu parametrii ecografici (în special translucența nucală) și cu alți factori de risc. Pentru calculul riscului combinat, sunt necesare rezultatul ecografiei și recoltarea probei de sânge în intervalul menționat.
Markerii Serici Analizați
Dublu Test este un test de screening prenatal ce detectează riscul crescut pentru anomalii cromozomiale la făt, care se efectuează în primul trimestru de sarcină (săptămânile 11-14 de sarcină). Testare Dublu Marker calculează cu ajutorul unui soft special riscul fătului de a dezvolta anomalii cromozomiale și genetice.
PAPP-A (Proteina A Plasmatică Asociată Sarcinii)
PAPP-A (proteina plasmatică asociată sarcinii) este o glicoproteină derivată din placentă. Pe perioada de graviditate, PAPP-A este produsă în cantitate mare de către trofoblast și este eliberată în circulația maternă. Nivelurile serice ale acestei proteine cresc odată cu vârsta gestațională, cel mai pregnant în ultima parte a sarcinii. Studii recente au demonstrat că scăderea concentrației PAPP-A în cursul sarcinii este asociată cu anomalii cromozomiale ale fătului: trisomie 21, 18, 13, sindrom Turner, triploidie de origine paterna (scadere ușoară), triploidie de origine materna (scadere marcată). De asemenea, valori scăzute ale proteinei plasmatice asociate sarcinii <0.4 MoM pot indica un risc de naștere prematură, preeclampsie, pierderea sarcinii sau retard de creștere intrauterină.
Free beta-HCG
Free beta-HCG - subunitatea beta liberă a HCG - este considerat a fi un marker mai relevant decât molecula de HCG intact în trimestrul I de sarcină. În sarcinile asociate cu sindrom Down, nivelurile de free beta-HCG sunt >2 MoM. Valorile sunt de asemenea mult crescute în triploidia de origine paterna. În sindromul Turner nivelul de free beta-HCG este normal. În prezența trisomiei 18 sau 13 precum și a triploidiei de origine materna concentrațiile de free beta-HCG sunt considerabil scăzute.
Dublu test detectează markerii serici PAPP-A și Free beta-HCG: PAPP-A: niveluri scăzute ale proteinei A plasmatice din placentă pot indica prezența Sindromului Down; Free beta-hCG, subunitatea beta liberă a gonadotropinei corionice umane: crește foarte mult în cazurile în care fătul dezvoltă Sindrom Down și scade considerabil dacă fătul dezvoltă Sindrom Edwards.
Parametrii Ecografici Suplimentari
Rezultatele dublului test nu trebuie să fie interpretate separat, ci doar în contextul unei ecografii de translucența nucală, efectuată tot în primul trimestru de sarcină, între săptămânile 11-14. Dacă la acest nivel există o cantitate mai mare de lichid decât ar fi normal, atunci riscul de anomalii cromozomiale este mai mare și pot fi recomandate investigații suplimentare, avansate, cum sunt testele genetice prenatale - cariotip din lichid amniotic sau cariotip din vilozități coriale. Astfel, rezultatele de laborator de la dublul test sunt corelate cu datele obținute în urma ecografiei, pentru un screening complet de trimestru I.
Translucența Nucală (NT)
Translucența nucală (NT) este definită ca grosimea maximă a spațiului subcutanat creat în mod normal în zona cervicală a fătului, unde se produce o acumulare tranzitorie de lichid, în săptămânile 11-14 de sarcină. În mod obișnuit, mărimea translucenței nucale estimată ecografic în plan sagital, variază între 0.5 și 2 mm. Ca și în cazul celorlalți markeri, o translucență nucală crescută nu reprezintă în sine o anomalie fetală, această modificare putând să apară și în sarcinile normale. Totuși s-a constatat că prezența aneuploidiilor fetale se asociază cu o translucență nucală în medie crescută față de sarcinile normale. Astfel, studiile efectuate au arătat că rata de detecție a sindromului Down bazată pe vârsta maternă și măsurarea translucenței nucale este de 72-77%; aproximativ 1:20 femei prezintă o translucență nucală crescută și necesită investigații ulterioare. S-a raportat o asociere a translucenței nucale crescute și cu alte aneuploidii fetale, cum ar fi trisomia 18, trisomia 13, sindromul Turner, triploidia, precum și cu alte anomalii genetice, în special defectele cardiace congenitale. Pentru măsurarea cu acuratețe a translucenței nucale a fost stabilită o tehnică standardizată împreună cu programe de training și audituri pentru asigurarea calității; specialiștii în ecografie trebuie să fie familiarizați cu aceste date pentru obținerea unor măsurători corecte. Vârsta gestațională optimă pentru măsurarea NT este 11 săptămâni-13 săptămâni +6 zile (corespunzătoare unor valori CRL cuprinse între 40 și 79 mm).
Osul Nazal
Osul nazal fetal poate fi vizualizat ecografic în intervalul 11-13+6 săptămâni de sarcină. Mai multe studii au demonstrat că lipsa de vizualizare a osului nazal în această perioadă se asociază cu un risc crescut de sindrom Down și de alte aneuploidii. Într-un studiu care a inclus 15822 fetuși, al căror profil a fost examinat cu succes în 97.4% din cazuri, 1.4% din feții normali au prezentat absența osului nazal, în timp ce această modificare a fost constatată la 69% dintre feții cu sindrom Down. La feții cu trisomie 18 osul nazal este absent în aproximativ 50% din cazuri, iar la cei cu trisomie 13 în ~ 30% din cazuri. Evaluarea osului nazal a fost inclusă în unele algoritme de screening în primul trimestru de sarcină, însă este esențial ca aceasta să fie efectuată de către specialiști în ecografie cu experiență.
Interpretarea Rezultatelor
Rezultatele la dublu test sunt furnizate sub forma unui raport, iar pentru fiecare trisomie în parte există un anumit interval de referință. Un risc scăzut, sau un test de screening negativ, apare atunci când rezultatul riscului calculat este sub limita de risc stabilită, dar acest rezultat nu garantează absența anomaliilor cromozomiale.
Riscul crescut apare în momentul în care valoarea riscului calculat depășește limita de risc, raportul obținut fiind între 1:10 și 1:250. În această situație, mama se află într-o categorie cu risc ridicat. Rezultatele bitestului obținute în urma interpretării sunt formulate ca rezultat cu risc scăzut sau risc crescut. De exemplu: 1:6000 risc de a avea un copil cu Sindrom Down. În general, testul este considerat pozitiv dacă riscul este mai mare sau egal cu 1:300. Interpretarea bitestului nu echivalează cu un diagnostic de certitudine.
În cazul unui rezultat pozitiv, gravida primește indicații pentru amniocenteză sau biopsia de vilozități coriale. Și un rezultat negativ presupune realizarea, în continuare, a investigațiilor recomandate de medic. Există și situații de rezultat fals negativ la dublu test.
Dacă rezultatul este în intervalul normal de referință, atunci nu sunt recomandate investigații suplimentare, decât în situații speciale, cum ar fi istoricul familial semnificativ. De asemenea, pentru confirmarea rezultatului sunt necesare teste de diagnostic, care pot fi mai invazive, cum ar fi amniocenteza sau biopsia de vilozități coriale.
Factori care Influentează Calculul Riscului
Pentru o evaluare corectă a riscului, specialistul va lua în calcul și vârsta viitoarei mame. Riscul de apariție al anomaliilor cromozomiale fetale crește cu vârsta mamei, inițial analiza fiind indicată tuturor gravidelor ≥ 35 de ani. Vârsta este un factor important: la femeile de peste 35 de ani, riscul apariției anomaliilor cromozomiale este mai mare. Riscul pentru trisomiile fetale (13, 18, 21) crește odată cu vârsta mamei. Riscul inițial („prior risk” sau „age risk”) pentru o anomalie fetală se referă la prevalența la naștere a defectului respectiv, specifică unei anumite vârste materne; riscul este calculat pe baza unei formule ce ia în considerare prevalențele specifice vârstei în diferite populații.
Sarcini anterioare afectate de aneuploidii fetale: Riscul pentru trisomii al unei femei care a avut în antecedente un făt sau un copil cu trisomie este mai mare decât riscul de vârstă. Dacă anomalia detectată la o sarcină anterioară a apărut de novo (ca urmare a unei non-disjuncții meiotice), riscul de vârstă este ajustat cu un factor aditiv configurabil.
Covariabile materne: Fiecare MoM va fi corectat pentru fiecare din covariabilele prezentate mai jos, atunci când sunt furnizate informații despre acestea. Valoarea MoM va fi împărțită la un factor egal cu mediana MoM pentru sarcinile neafectate asociată cu covariabila respectivă.
Greutatea Maternă
Concentrația markerilor serici este influențată de greutatea maternă. Femeile cu greutate mai mare au un volum sanguin crescut, care diluează concentrația analiților. Greutatea maternă este folosită pentru a ajusta matematic concentrația markerilor la diferențele în volumul sanguin.
Diabetul Zaharat Insulino-dependent
Influențează valorile markerilor serici, de aceea programul face o ajustare corespunzătoare a MoM.
Fumatul
Influențează concentrația markerilor serici (cel mai mult reduce nivelul PAPP-A) și poate afecta performanța screening-ului. Din acest motiv, programul ajustează MoM în funcție de statusul fumătoare/nefumătoare. În cazul fumătoarelor, sunt influențați markerii serici.
Originea Etnică (Rasa)
Există variații ale medianelor pentru unul sau mai mulți markeri serici în funcție de grupul etnic la care aparține mama, de aceea programul va ține cont de această informație. Calculul de risc este realizat în funcție de toate aceste informații, inclusiv rasa mamei, pentru că și acesta este un factor variabil, care influențează analiza de risc.
Reproducerea Asistată
Studiile au arătat că nivelul markerilor serici este modificat în sarcinile obținute prin reproducere asistată. Din acest motiv este necesar ca medicul trimițător să furnizeze date cu privire la procedura aplicată: fertilizare in vitro (IVF), transferul intrafalopian al zigotului (ZIFT), transferul intrafalopian al gametului (GIFT), injectarea intracitoplasmatică a spermatozoizilor (ICSI) etc. De asemenea va fi precizată data extracției și data transferului ovulului.
Screeningul în Sarcinile Multiple
Screening-ul aneuploidiilor fetale în sarcinile multiple continuă să reprezinte o provocare datorită datelor limitate și utilizării în principal a modelelor matematice. Screening-ul bazat pe parametri serici poate fi dificil de interpretat în sarcinile gemelare deoarece nivelul biomarkerilor la un făt normal poate masca rezultatele anormale la un făt afectat; din acest motiv screening-ul nu poate fi aplicat la sarcini cu mai mult de doi feți.
În sarcinile dizigote riscul inițial al mamei (legat de vârstă) de anomalii fetale pentru fiecare geamăn este același ca pentru sarcina unică; din acest motiv riscul ca cel puțin unul din feți să prezinte o aneuploidie este dublu comparativ cu sarcina monofetală. Având în vedere că rata de dizigoți crește odată cu vârsta maternă, proporția de sarcini gemelare cu anomalii fetale este mai mare decât în sarcinile unice.
În sarcinile monozigote riscul de anomalii cromozomiale este același ca în sarcinile monofetale; în marea majoritate a cazurilor ambii feți sunt afectați.
Deoarece proporția relativă de gemeni dizigoți comparativ cu cei monozigoți în populația caucaziană este de aproximativ 2:1, prevalența anomaliilor cromozomiale ce afectează cel puțin un făt este de 1.6 ori mai mare decât cea corespunzătoare sarcinilor unice.
Distincția între Sarcinile Monocorionice și Dicorionice
În cazul sarcinilor duble este important să se facă distincția ecografică între sarcinile monocorionice (monoamniotice sau diamniotice) și dicorionice. Pe baza corionicitații se pot face estimări mai precise în legătură cu posibila afectare a unuia sau ambilor feți. Astfel, în cazul sarcinilor monocorionice ambii feți vor fi afectați, iar riscul este similar celui din sarcinile unice. Dacă sarcina este dicorionica, riscul discordanței pentru o anomalie cromozomială este aproape dublu comparativ cu sarcina unică, în timp ce riscul ca ambii feți să fie afectați poate fi derivat din ridicarea la pătrat a riscului pentru sarcina unică.
În sarcinile cu doi gemeni, valorile mediane pentru markerii serici materni sunt aproape duble comparativ cu sarcinile monofetale. Dacă în evaluarea riscului se utilizează numai translucența nucală, rata de detecție a sindromului Down în sarcinile dicorionice este similară celei din sarcinile unice (~75% la o rată de rezultate fals pozitive de 5% per făt sau de 10% per sarcină); riscurile individuale pentru trisomia 21 sunt calculate separat pentru fiecare făt pe baza NT și a vârstei materne. Un avantaj important al screening-ului pe baza NT în sarcinile dicorionice este acela că, în cazul unei discordante pentru o anomalie cromozomială, examenul ecografic permite identificarea corectă a fătului afectat. În cazul sarcinilor monocorionice rata rezultatelor fals pozitive la screening-ul prin NT este mai mare decât în sarcinile dicorionice - 8 % per făt sau 14% per sarcină; riscul de trisomie 21 este calculat pentru fiecare făt pe baza NT și a vârstei materne, după care riscul mediu între cei doi feți este considerat ca fiind riscul global asociat cu sarcina respectivă.
Screening-ul combinat (markeri serici și NT) al sarcinilor gemelare poate identifica 85-90% din cazurile de trisomie 21 la o rată de rezultate fals pozitive dublă față de sarcina unică (10%). Corionicitatea nu este asociată cu diferențe semnificative ale valorilor markerilor serici în primul trimestru...
Importanța Monitorizării Sarcinii
Deoarece dublu testul este efectuat la începutul sarcinii, informațiile obținute oferă timp pentru a lua decizii importante cu privire la testele suplimentare, la tratamente și la gestionarea sarcinii și a nașterii. Sarcina trebuie monitorizată cu regularitate.
La SANADOR, pacientele beneficiază de servicii complete pentru monitorizarea sarcinii de la prima consultație prenatală, prin consultații de specialitate, analize de laborator și ecografii de sarcină, inclusiv morfologie fetală, dar și prin investigații avansate, precum testele genetice prenatale, efectuate cu tehnologie de ultimă generație în Laboratorul de Genetică Medicală SANADOR. SANADOR dispune de tehnologie medicală de top, pentru diagnostic avansat și tratament eficient.
| Anomalie Cromozomială | Markerii Serici Sugestivi | Markerii Ecografici Sugestivi |
|---|---|---|
| Sindrom Down (Trisomia 21) | PAPP-A scăzut, free beta-hCG crescut | Translucență nucală crescută, os nazal absent |
| Sindrom Edwards (Trisomia 18) | PAPP-A scăzut, free beta-hCG scăzut | Translucență nucală crescută, malformații cardiace |
| Sindrom Patau (Trisomia 13) | PAPP-A scăzut, free beta-hCG scăzut | Translucență nucală crescută, malformații cerebrale |
tags: #valori #dublu #test #saptamana #10