Sugarul se poate intoarce de pe spate pe abdomen pe ambele parti, dar prefera una din ele. Apuca picioarele, isi pipaie corpul spre a-1 recunoaste, intinde bratele in fata si ridica capul. Uneori face „puntea” cu hiperextensia coloanei vertebrale: se sprijina pe cap si calcaie si isi ridica in sus trunchiul si abdomenul cu incurbarea coloanei vertebrale. Membrele inferioare sunt in rotatie externa, flectate (indoite) de la genunchi, iar unghiul format de coapsa si abdomen este obtuz: piciorul este in extensie fata de gamba, iar articulatia gleznei este mobila. De abia la aceasta varsta, extensia completa a membrelor inferioare este posibila. Sugarul nu mai prefera pozitia asezat pe spate. Incearca sa se intoarca pe o parte sau pe alta, ii place sa se agite, sa dea din picioare fara incetare, de parca ar pedala la o bicicleta, gangureste, lalalizeaza, trage cate un chiot.
In aceasta etapa, inaltimea si forta musculaturii spatelui devin critice: „Tractiunea de pe spate in pozitia pe sezut” poate provoca sugarul sa ridice capul, sa intinda trunchiul si sa se pivoteze pe sezut. Cand sugarul invata sa sada nu se poate mentine intr-o pozitie stabila decat cateva secunde, chiar daca este plasat intre perne. Dupa ce a invatat sa stea in sezut si daca sugarului ii face placere, mama il poate aseza zilnic timp de 15-30 minute intr-un scaun pentru sugari. Poate privi lateral, iar trunchiul este relaxat. La 6 luni el se sprijina pe oricare din segmentele membrelor superioare, isi indoaie spatele, ridica sus capul si-l intoarce in toate partile, pentru a vedea tot ce se intampla in jurul sau.
Etapele dezvoltarii motorii pana la 6 luni si primele semne ale mobilitatii
- Intre 5 si 6 luni o mare parte din sugari pot sta in sezut pentru scurt timp, necesitand inca o perioada variabila de timp pana reusesc sa stea bine, fara nici un sprijin. Cei cu o dezvoltare foarte buna pot sta 1-5 minute, fara a obosi.
- Dupa ce a invatat sa stea in sezut si daca sugarului ii place, mama il poate aseza zilnic timp de 15-30 minute intr-un scaun pentru sugari, pentru a utiliza ambele maini la joc.
- Incepe sa participe cu tot corpul la apucarea unei jucarii: fixeaza o jucarie cu privirea, apoi deschide si inchide alternativ degetele, ca si cum ar prinde-o de la distanta, face miscari de supt, agita bratele, trage un obiect spre sine si incerca sa se apropie.
- La mica distanta de mana, cand este asezat pe burta intr-un obiect stralucitor, sugarul invata sa se deplaseze, avanseaza pe burta si, dupa mai multe incercari, reuseste sa apuce obiectul dorit. Dupa succes se agita, tresalta de bucurie si scoate chiote triumfale.
La inceput strange bine jucaria, dar nu stie sa-i dea drumul; de abia pe la 10 luni va ajunge la aceasta performanta. Totusi, cum stransoarea se slabeste putin cate putin, jucaria poate cadea. ATENTIE! Nou-nascutul are membrele in flexie si palmele inchise in pumn. Statul in sezut este precedat de tarcare si mersul de-a buselea. Despre un copil mic, atunci putem spune ca merge independent cand, in cazul in care cade, este in stare sa se ridice fara ajutor.
Ritmuri individuale si reutilizarea standardelor internationale
Fiecare copil are ritmul sau propriu de dezvoltare. Este important sa cunosti reperele pentru a evalua corect copilul si a cere ajutor, daca este cazul. Corelarea dintre etapa de dezvoltare, reflexele si reactiile copilului este esentiala pentru a depista intarzieri. Standardele internationale ne dau indicii despre o dezvoltare ideala si permit identificarea de intarzieri de pana la 3 luni la care tratamente precum kinetoterapia devin necesare. Totusi, variatiile fata de medie pot sa apara si nu inseamna intotdeauna probleme majore.
Astfel, pentru a planifica interventiile, se pot observa repere precum: copilul poate apuca obiecte, poate muta obiecte dintr-o mana in alta, poate sta in sezut nesprijinit, se taraste pe coate si genunchi, invata sa se aseze, apoi merge pe patru labe si, in timp, invata sa mearga. Insa pentru fiecare copil exista un moment potrivit pentru ridicarea in picioare si mers, pentru ca forta si coordonarea trunchiului sa fie pregatite. In jurul vârstei de 9-10 luni incep primele incercari de stat in picioare, iar la 11 luni se poate deplasa lateral tinandu-se de obiecte; la 12 luni poate sa nu aiba inca reacții de echilibru în mers. Între 12-18 luni se consolidează mersul, apoi copilul progresează spre mersul independent, cu baze de susținere mai stabile.
Ce pot face parintii daca bebelusul nu se ridica in picioare la 10 luni?
- Observati daca copilul face tentativ de ridicare, daca stie sa stea in sezut mult si sigur, si daca poate apuca jucarii cu usurinta.
- Nu fortati ridicarea in picioare mai devreme decat este pregatit neuromotor; acest lucru poate duce la dezechilibre osoase sau articulare in timpul copilului si adolescenta.
- Consultati kinetoterapeut pediatru pentru evaluare si, daca este necesar, pentru initierea unui program de terapie orientat pe etapele de dezvoltare (sprijin pe coate, sprijin pe palme, mersul de-a busilea, ridicatul in picioare).
- Este important ca planul de tratament sa fie personalizat in functie de afectiune, stadiu si profilul copilului; o programare pentru consultatie initiala poate clarifica necesitati si durata sesiunilor.
- Dezvoltarea neuromotorie poate beneficia de centre specializate care includ kinetoterapeuti supraspecializati si echipe multidisciplinare (ortopedie, neurologie, terapie logopedica, suport psihologic si integrarea sociala).
In Departamentul de Recuperare Medicala Pediatrica Specializata, echipa noastra evalueaza fiecare copil, monitorizand in ce masura dezvoltarea coincide cu etapele standard, iar scopul este sa pastreze asteptari realiste si sa ofere sprijin pentru o crestere sanatoasa. Programele includ kinetoterapie pentru sugari si bebelusi, dar si terapii complementare si consiliere pentru parinti, astfel incat copilul sa poata atinge deprinderile motorii la varsta potrivita.
Etapele de dezvoltare simplificate (cu Memory Tool!)
La acest subiect, Centrul Medical si Departamentul de Recuperare Medicala Pediatrică ofera consiliere detaliata, programe de evaluare, monitorizare si tratament, adaptate fiecarui copil printr-o echipa de specialisti dedicati. Programele includ recomandari despre momentul potrivit pentru stimularea mersului, jocuri si activitati pentru a incuraja coordonarea ochi-mana, sursa de incitare pentru a atinge etapele de locomotie in siguranta si fara tensiuni inutile.
tags: #bebe #de #10 #luni #nu #se
Postări populare:
- Ghid practic pentru prepararea budincii pentru bebeluși
- detalii despre specializările și activitatea doctorului Carmen Crivii
- Amniocenteza în contextul rupturii spontane a membranelor: indicații și precauții
- Gestionarea prenatală a hepatitei B și decizia nașterii: cezariană sau naștere vaginală
- Cerințe și proceduri în formarea profesională